229 matches
-
Differential Object Marking", în Probus, 20, p. 35-69. Lønning, Jan T., 1987, "Mass terms and quantification", în Linguistics and philosophy, 10, 1, p. 1-52. Mallinson, G., 1984, "Problems, pseudoproblems and hard evidence - another look at the Rumanian neuter", în Folia Linguistica, 18, p. 439-451. Manoliu-Manea, Maria, 1971, Gramatica comparată a limbilor romanice, București, Editura Didactică și Pedagogică. Marchis, Mihaela, Artemis Alexiadou, 2007, On the distribution of adjectives in Romanian: The cel construction, comunicare susținută la Going Romance 2007, University of Amsterdam
[Corola-publishinghouse/Science/85013_a_85799]
-
Editura Credis, București. BUTIURCA D., 2010: Doina Butiurca, Aspecte de la sémiose terminologique dans le langage médical roumain în Actes del`I Congres Internacional de neologia de les llengues romaniques, (coord.) Maria Th. Cabre, Ona Domenech, Rosa Estopa, Institut Universitari de Linguistica Aplicada Universitat Pompeu Fabra, (CINEO 15/07/2008), Barcelona. BUTIURCA, D., 2011: Doina Butiurca, The conceptual metaphor and the cultural substrate. Editions Prodifmultimedia, Paris. BUTIURCA, D., 2012: Doina Butiurca, "Attack/ Counter Attack or on the Retorics of Persuasuasion in media
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Annual Meeting on Association for Computational Linguistics, Pittsburg, Pennsylvania, 1990, p. 252-259. Souriau, Etienne, Les deux cent mille situations dramatiques, Flammarion, Paris, 1950. Sperber, Dan, Wilson, Deidre, Relevance. Communication and Cognition, Blackwell, Oxford, 1986. Stati, Sorin, Il Dialogo. Considerazioni di linguistica pragmatica, Liguori Editore, Napoli, 1982. Stati, Sorin, Le transphrastique, P.U.F., Paris, 1990. Sumph, Joseph, Hugues, Michel, Dictionnaire de sociologie, Libraire Larousse, Paris, 1973. Șerbănescu, Andra, Cum se scrie un text, Editura Polirom, Iași, 2007. Todorov, Tsvetan, Problèmes de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
foarte specifică, anume ca analyse du discours (analiză a discursului)". 4 De altfel, Coșeriu, spre deosebire de alți specialiști care au publicat lucrări de lingvistică a textului în germană, are o concepție proprie asupra obiectului și metodelor acestei discipline. 5 Eugenio Coseriu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, Edizione italiana a cura di Donatela di Cesare, La Nuova Italia Scientifica, Roma, 1997, p. 67. Paragraful acesta se regăsește, aparoape identic, într-o lucrare anterioară a lui Coșeriu (Determination y entorno
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
Mucchi, Modena, 1993. Luti, Giorgio, Introduzione alla letteratura italiană del Novecento, La Nuova Italia Scientifică, Romă, 1985. Luzi, Mario, Vicissitude e forma în un'illusione platonica ed altri saggi, Edizione di rivoluzione, Firenze, 1941. Machetti, Sabrina, Uscire dal vago, analisi linguistica della vaghezza nel linguaggio, prefazione di Tullio de Mauro, Laterza, Bari, 2006. Macrì, Oreste, Frammento șu Leopardi, Aldo Martello, Milano, 1964. Macrì, Oreste, Realtà del simbolo, Poeți e critici del Novecento italiano, Vallecchi, Firenze, 1968. Macrì, Oreste, La poesia di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
te tutta smarrita / alza bellezza i seni, / s'incava ai lombi în soave moto / s'allarga per îl pube timoroso, / e ridiscende în armonia di forme / ai piedi belli con dieci conchiglie (Parolă). 260 Sabrina Machetti, Uscire dal vago, analisi linguistica della vaghezza nel linguaggio, prefață de Tullio de Mauro, Laterza, Bari, 2006. 261 Achille Varzi, "Vaghezza e ontologia", Storia dell'ontologia, îngrijit de Maurizio Ferrarsi, Bompiani, Milano, 2008, pp. 672-698. Același autor, în Parole, oggetti, eventi e altri argomenti di
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
Omero, Eschilo, Ovidio, Îl Vangelo secondo Giovanni, Shakespeare sono stați gli incontri poetici di molti anni di lavoro. Anni di lente letture per giungere, mediante la filologia, a rompere lo spessore della filologia; a passare, cioè, dalla prima approssimazione letterale linguistica della parolă, al suo intenso valore poetico. Non nel corpo di una poetica della parolă, mă în quello della sua concretezza, della rappresentazione visiva (e non per allusione) dell'oggetto richiamato. Perché la purezza della poesia di cui s'è
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
utilizare în zona Asiei de sud-est. 77 Acest germanism a pătruns și în unele limbi celtice, printre care și limba galică, încît unii cerceători consideră că latina l-a putut prelua (și) de aici. 78 Vezi P. Giovan Battista Mancarella, Linguistica romanza, Zanichelli, Bologna, 1978, p. 175. 79 De exemplu, în română, de la fr. signification, lat. significatio, -onis s-a realizat forma semnificație, cu gn trecut la mn, așa cum s-a produs în cuvîntul moștenit semn, care în latină avea forma
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
mai funcțională cu cât e mai simplă, nu putem să nu observăm că obiecția lui Cristinel Munteanu pare ea însăși simplistă, întrucât ignoră articulațiile complexe ale gândirii coșeriene: afirmația citată se bazează pe o critică a distincției din Lezioni di linguistica generale 166, cu eludarea precizărilor din alte texte similare 167, dar mai ales a angrenajului de "semantică structurală" care, în doctrina integralistă, asigură conexiunea între lingvistica "generală" și lingvistica textului. De altfel, o inconsecvență asemănătoare caracterizează și cercetarea lui Stelian
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să acopere toate aceste fenomene aparent eterogene. Clasificarea respectivă, pe care am amintit-o și comentat-o în primul capitol al cărții, a fost propusă în "Structure lexicale et enseignement du vocabulaire" (1966) și a fost detaliată în Lezioni di linguistica generale (1973) și în Textlinguistik (1977). O vom reexamina aici, pentru a reliefa și alte implicații ale formulării ei. De exemplu, ar trebui precizat că, deși taxonomia coșeriană comportă o indiscutabilă valoare euristică, ea trebuie raportată la contextul și, mai
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
Cluj, 1995. Coșeriu, Eugeniu, Sincronie, diacronie și istorie. Problema schimbării lingvistice [Sincronía, diacronía e historia. El problema del cambio lingüístico, 1958], versiune în limba română de Nicolae Saramandu, Editura Enciclopedică, București, 1997. Coșeriu, Eugeniu, Lecții de lingvistică generală [Lezioni di linguistica generale, 1973], traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, ARC, Chișinău, 2000. Coșeriu, Eugeniu, "The Principles of Linguistics as a Cultural Science" ["Principiile lingvisticii ca știință a culturii", 1992], traducere de Liviu Bleoca, în Transylvanian Review, vol
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
cuvânt înainte de Mircea Borcilă, ARC, Chișinău, 2000. Coșeriu, Eugeniu, "The Principles of Linguistics as a Cultural Science" ["Principiile lingvisticii ca știință a culturii", 1992], traducere de Liviu Bleoca, în Transylvanian Review, vol. 9, nr. 1, 2000, pp. 108-115. Coșeriu, Eugeniu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, edizione italiana a cura di Donatella di Cesare, Carocci editore, Roma, 2001. Coșeriu, Eugeniu, L'homme et son langage, textes réunis par H. Dupuy-Engelhardt, J.-P. Durafour et F. Rastier, Éditions Peeters
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
and Meaning: Intertextuality in Everyday Language, De Gruyter Mouton, Berlin/New York, 2010. 55 Ibidem, p. 3. 56 Ibidem, p. 217. 57 Harald Burger, Idiomatik des Deutschen, Niemeyer, Tübingen, 1973, p. 77. 58 Eugeniu Coșeriu, Lecții de lingvistică generală [Lezioni di linguistica generale, 1973], traducere din spaniolă de Eugenia Bojoga, cuvânt înainte de Mircea Borcilă, ARC, Chișinău, 2000, p. 262. 59 Harald Thun, "Quelques relations systématiques entre groupements de mots figés", în Cahiers de lexicologie, vol. 27, 1975, p. 58. 60 E de
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
versión española de Marcos Martínez Hernández, revisada por el autor, segunda edición, Biblioteca Románica Hispánica, Gredos, Madrid, 1991, p. 148. 264 Idem, "Les structures lexématiques", în L'homme et son langage, pp. 329-330. 265 Idem, "Premessa all'edizione italiana", în Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, edizione italiana a cura di Donatella di Cesare, Carocci editore, Roma, 2001, p. 21. 266 Idem, Lingvistica textului, p. 83. 267 Ibidem, pp. 81-82. 268 Ibidem, p. 162. 269 Ibidem, pp. 163-164
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de a reconstitui dimensiunile operei lui Hasdeu printr-o lectură sistematică și atentă a unei producții lingvistice și filologice de mari dimensiuni, în bună măsură risipită în publicațiile timpului. SCRIERI: B. P. Hasdeu, lingvist și filolog, București, 1968; Philologica et linguistica. Ausgewählte Aufsätze (1953-1983), îngr. și pref. Helmuth Frisch, Bochum, 1983. Ediții: Theofil Simenschy, Cultură și filosofie indiană în texte și studii, I, pref. edit., București, 1978, Un dicționar al înțelepciunii, București, 1979. Repere bibliografice: Al. Graur, „B. P. Hasdeu, lingvist
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288871_a_290200]
-
Vezi A. Vranceanu, "Leo Spitzer: sa définition de l'ekphrasis et son influence sur les méthodes d'analyse comparatiste", in : Leo Spitzer: lo stile e il metodo, coord. I. Paccagnella și E. Gregori, Padova, Esedra, coll. "Quaderni del Circolo Filologico Linguistico Padovano", 2010, pp. 231-244. 4 Vezi în special lucrarea unui elev al lui Spitzer James A. W. Heffernan, Museum of Words: The Poetics of Ekphrasis from Homer to Ashbery, University of Chicago Press, Chicago, 1993. 5 De altfel, s-a
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]
-
Texte narratif (1994); Les Textes: types et protoypes (1992); Linguistique textuelle. Des genres de discours aux textes (1999); Le Récit (1984); Pour lire le poème (1985); Éléments de linguistique textuelle (1990); La Description (1993); ; Le Style dans la langue (1997); Linguistica de los textos narrativos, în colaborare cu C.U. Lorda (1999). La editura Institutul European au apărut L'Analyse des récits, în colaborare cu F. Revaz, Seuil, 1996 (Analiza povestirii, trad. Sorin Pârvu, 2001) și L'argumentation publicitair. Rhétorique de
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
textului se exprimă nu numai lingvistic, ci și extralingvistic ceea ce se întîmplă în mare măsură cu această lingvistică a textului, pe care o considerăm cea adevărată și adecvată trebuie să treacă dincolo de sfera lingvistică"(t. n., RN, după E. Coșeriu, Linguistica del testo. Introduzione a una ermeneutica del senso, La nuovo Italiana Scientifica, Roma, 1997, pp. 182-183). De la această viziune integratoare își revendică deschis filiația Jean-Michel Adam, așa cum prea puțini lingviști francezi o fac, atunci cînd își propune conturarea propriei lingvistici
by JEANMICHEL ADAM [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Ph. 1981: Analyse du descriptif, Hachette, Paris. HEMPEL C. G. 1965: Aspects of Scientific Explanation, New York, Free Press. HENAULT A. 1983: Narratologie, sémiotique générale, Paris, P.U.F. ISENBERG H. 1987: "Cuestiones fundamentales de tipologia textual", in E. Bernandew (coord.), Linguistica des texto, Madrid. JAKOBSON R; 1963 / Essai de linguistique énérale, Paris, Minuit. JANIN J. 1835: "Conversation", Dictionnaire de la conversation et de la lecture, Paris. KAHN P. 1988: Théorie et expérience, Paris, éd. Quintette. KERBRAT-ORECCHIONI C.: 1984: "Pour une approche pragmatique du
by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
Școlii Române din Roma și profesor de limba română la Facultatea de Științe Politice a Universității „La Sapienza” din Roma (1958-1987). A condus colecția de limbi moderne a Editurii Goliardica din capitala italiană, în cadrul căreia a îngrijit volumul colectiv Contatti linguistici e mass-media (1981). A fost decorat de președintele Republicii Italiene cu Medalia de Aur pentru merite în domeniul școlii, culturii și artei. Romanist, fondator al învățământului limbii române la Universitatea „La Sapienza”, G. se remarcă prin studiile sale despre Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287392_a_288721]
-
103] Cf. precizărilor lui Hegel însuși, infra, p. 67 ms. și nota 2. [104] Cf. R. SCHWAB, op. cit., p. 104. [105] Observă SCHWAB, ibid., p. 53. [106] Ibid., p. 54. [107] Ibid., p. 100. [108] Afirmă A. PAGLIARIO, Sommario di Linguistica arioeuropea, fasc. I, Roma, "L'Universale", 1930, p. 53. Despre primele cunoștințe de sanscrită, numită la început: "samscortam, hanscrit, sahanscrit, samscroutam, samscretam, samscrada" etc., vezi R. SCHWAB, op. cit., p. 39. [109] Prelegeri de filozofie a istoriei, vol. II (trad. ital
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
Rose, K. B. (1909), Some Statistics on Synaesthesia. American Journal of Psychology 20, p. 447. Ulrich, Alfred (1903), Phénomènes de Synesthèsies chez un Épileptique. Revue Philosophique 56, pp. 181-187. Între 1951 și 2000 Abraham, W. (1987), Synästhesie als Metapher, Folia Linguistica 21 (4), pp. 155-190. Bailey, Mark E. S., Johnson, Keith J. (1997), Synaesthesia: Is a Genetic Analysis Feasible? In: Baron-Cohen, Harrison (Hrsg.) Synaesthesia. Cambridge, Massachusetts (Blackwell). S., pp. 182-207. Baker, James M. (1986), The Music of Alexander Scriabin. New Haven
Eduard Gruber, întemeietorul psihologiei experimentale în România by Aurel Stan [Corola-publishinghouse/Science/1422_a_2664]
-
ragiona în termini politici, cioè matură l'idea che da una parte non vi sia alcun linguaggio e, soprattutto, alcuna trasformazione del linguaggio ("innovare") che non veda coinvolti 'tutti' i parlanti, tutta la comunità dei parlanti. I processi di trasformazione linguistica sono processi profondi che richiedono îl coinvolgimento o, se și vuole, la responsabilizzazione, dell'intera comunità che ușa îl linguaggio în oggetto. Mă qual è lo spazio della critică del linguaggio? În Gramsci (così come, osiamo dire, în Wittgenstein) tutto
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
orizzonte e i limiti del dicibile. Li trasforma, o li sposta, attraverso la presă în carico di una riflessione sul già dato, rifiutando la rassicurazione confortevole della casă del luogo comune e sottoponendo a critica - una critică radicale - ogni atto linguistico, di cui și assume appieno la responsabilità. Per Gramsci, per îl Gramsci politico, questa assunzione di responsabilità equivale ad una prassi di cambiamento radicale che vadă verso la direzione della salvezza dei semplici. Perché è la questione della salvezza dei
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]
-
îl legame di appartenenza alla comunità è sempre un doppio legame. E questo da valore alla ricerca di élite (în quanto possibilità), mă costituisce anche îl vincolo, che rende questa élite responsabile dell'uso del linguaggio, dunque dei propri atti linguistici. A questo scopo, Gramsci sollecita l'attenzione șu due elemenți: Îl primo è quello dell'educazione. Îl rapporto con la propria formă di vită și determină a partire dal modo în cui noi apprendiamo ad usare îl linguaggio (ovviamente attraverso
[Corola-publishinghouse/Science/84978_a_85763]