247 matches
-
cu gura deschisă (parcă pohtind și ei borșul Mătușii Domnica), vrejuri, funii, păsări, flori, adesea și câte un trup (Însă totdeauna Îmbrăcat, sirenele lui Moș Iacob purtau, peste solzi, câte ceva, de păreau și fără-solzi) - Însă și găvanele pe care ceilalți lingurari le tratează (!) după canoane imuabile, bătrânul le făcea pe-gură (pe măsură!): găvan de lingură pentru dreptaci, pentru stângaci, pentru gură-de copil; lingură cu găvan de fată-mare, de babă - chiar și găvan pentru gură de mireasă (a doua zi după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
experiență în laboratoarele “fabricii de popi”, fiul lui Iorgu și al Mariei ucenicește sârguincios ca manipulator de cherestea și telefonist comunal. Sfârșește însă prin a fi învățător (inițial necalificat) în cele mai obscure dintre satele patriei. Într-o comunitate de lingurari, de exemplu, tânărul (pe atunci) învățător C. Brumă înțelege ce înseamnă “concurența zero” și “liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață”. E un stil de viață specific României rurale interbelice pe care omul cu cartea trebuia să-l accepte ca
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
spinare, drum de picior, acasă la Nicorești. Apostolat cu traista-n băț Între prietenii pe care îi aveam cu număr Iancu Dimofte, văr secundar, ieșea cu mult în față. Tocmai fu sese numit învățător suplinitor într-un sat de țigani lingurari, Argea, undeva sub dealurile Poienii, la puțini pași de mînăstirea Sihastru. Aici se vorbea românește, se muncea gospodărește, cei din Argea fiind foarte căutați la muncile câmpului pentru hărnicia, chibzuința și simplitatea lor frumoasă. Iancu mi-a propus să stau
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
al Tămăduirii. În primăvară, încurajat de experiența Argea, iatămă în fața comisiei Revizoratului școlar județean pentru ocuparea unui post de suplinitor. Am ieșit al doilea. Și am fost repartizat într-un sat răzeșesc, cum spunea inspectorul hâtru, un sat de țigani lingurari. Era o glumă dar nicidecum batjocură fiindcă o astfel de alegere îmi asigura concurența zero la post, deci liniștea atât de necesară pregătirii pentru viață. Și iată-mă la Slobozia Panu, un sat al comunei Colonești, undeva la 8o de
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
bisericești ne-am împrietenit și, mai mult de atât, la nevoie îi eram de-a dreapta la slujbe. La noi, la Slobozia Panu oficia într-o capelă fiindcă biserică nu aveam. Și uite că într-o zi moare un locuitor, un lingurar mai înstărit. Era prin luna decembrie, în postul mare și dăduse un ger de crăpau pietrele de frig. Preotul era așteptat de familia respectivă și împreună cu ei m-am bucurat să-l văd coborând când călare când pe jos dealul
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
mereu înjosit și agresat. Și nu era altceva decât un ostaș credincios al Armatei Române! Oameni și oameni, lume ca vai de lume. În fine, la 31 august 1929, activitatea mea la Dumbrava a încetat. Părăseam un sat de țigani lingurari, un sat pe care l-am iubit, am iubit copiii, am iubit oamenii, m-au iubit copiii, m-au iubit oamenii. Am lăsat-o pe buna mătuță Anița și fiica sa cea frumoasă Maria pe care am învățat-o să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
exact ca hoții de cai, să vândă toate bunurile din magazie, înlocuindu-le cu altele, aranjate să pară car fi. Colac peste pupăză teriștii eram amestecați cu ceilalți soldați iar umilințele erau aceleași. Intre domnii sergenți era și un țigan lingurar, Oneanca Ghiță de la Argea, dar care, când m-a văzut a luat poziția de drepți, ordonând grupei să-l urmeze ca la onor. Vedeți mă, ăsta-i învățătorul care mi-a pus creionul în mână! D-aia sunt și mai
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
ieșire din pădure. În fața lui, ca-ntr-o închipuire, o femeie bătrână ca lumea, cu mult vinețiu în jurul surâsului încerca să se așeze în genunchi pentru a apropia mâna tatei să o sărute. Eram la Argea, sat din șatră de lingurari iar Maica Domnului trimisese domnului învățător amintirea primelor lecții și a primilor elevi. Învățător de 15 ani, elevă de 16. Erau împreună și vorbeau din ochi, din tăceri și cu un plus de lacrimă la risipa de lacrimi ale sfinților
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
se adunară, Mai întîi fierari Căci ei erau mai mari Și prin țări mai îmblători. Bașa meșterul de potcoave, Începu a grăi înțelepte voarbe, Ca să fac - o biserică sfântă Ca la dânsa toți să se strângă. A doua, Ciurarii și Lingurarii se bucurară Și-ndată strigară: - " No, Bașe, bine - a fi. Începeți voi Că vom ajuta și noi, Și până ce biserica se va găta De paști și de popă ne vom îngrija; De la Bradie Vladica-l vom căpăta. A-nceput Bașa
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Cari rumanii îl numesc herean - Fără de - acelea nu pot fi paștele. Încă mai trebe șofran Și oțet de un an, Jumătate de acău, Faceți cum vă poruncesc eu". Îndată porniră toți din toate laturile Ca să strângă Paștile: Ciurarii prin sate, Lingurarii prin păduri, Fierarii prin istălaie, Și se strânseră toți de prin sate Cu strânsele bucate, Și le zise unde să sfințească paștile Și unde le va face: Rămâneți pe aici de laturi de sat, " Acolo-i locul mai curat, " Unde
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
întreabă De ispovadă, - Marele Porgație Începu a da predicație: Vedeți voi, țiganilor, Cum ne ocărăsc rumanii, - Ascultați cuvintele, " Bată-vă Duminecele". Și iară strigară: Dați-ne Paștile Că nu pot aștepta pruncii și țiganele". Atuncea toți țiganii, fierari, Arămari, blidari, lingurari, Muciguși, lipitori și toți Cărturarii gătați Și frumos îmbrăcați; 311 {EminescuOpVI 312} Țiganele erau goale, Iară fetele fără poale Și fără-ncălțăminte-n picioare; Iară dintre țigani mai mulți Erau desculți. Și iară începu Porgație A spune predicație; Și caută
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
tatălui avocatului, era șef de cuib în mahalaua unde se aciuase tânărul Lavrentie. A încercat Iosif chiar să-l dea la școală, dar junele Goncea nu prea avea îndemnare de inimă spre învățătură și studiu. Se trăgea mai mult pe lângă lingurarii lui Brandaburlea, din cătunul de peste deal. Acolo, în sălașul lor, se simțea cel mai bine. Când a mai crescut, s-a aciuat pe lângă legiunea de jandarmi și, până la urmă, l-au trimis la o școlă la Pitești. A făcut și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
ziceau că nu le-a dat voie episcopul. Mai erau și poveștile cu ăia care se-adunau acolo, nu știu, în nopți de deochi, fără lună, ceva în felul ăsta și țineau sfatul lor acolo. Credințe vechi, dar vezi că lingurarii spuneau că până și preoții credeau în ele, dacă așa o fi fost. - Și taică-tu ce-a făcut? - Ce să facă? Și-a făcut cruce și-am plecat. În trăsură, mi-a spus: „Magda, ține minte întâmplarea de azi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
de schelete de copaci, cimitir de timp ars, jefuit. Privind sălciile arse, înșirate fără umbră de-a lungul drumului, își aminti de întâmplarea aceea cu stejarul făcut dispărut de țiganii dintr-un cătun de lângă satul lor. Era un cătun de lingurari. Trăiau din furtișaguri de lemne din ocolul de care răspundea tatăl ei. Îi venise așa, dintr-o dată, amintirea întâmplării de demult, dintr-un fel de zădărnicie a vorbelor. Mergea lângă el, îl simțea alături, îl cercetase tot timpul cât duraseră
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
care umblau din loc în loc, cu șatra, sub conducerea unui vătaf de țigani, om de încredere al boierului stăpân, deci care nu erau obligați să stea pe moșie, ci umblau prin țară, practicând diferite activități meșteșugărești aducătoare de venituri (ursari, lingurari, muzicanți ambulanți etc.), o parte din aceste venituri revenind stăpânului lor în fiecare an. Cum în foaia de zestre de mai sus nu figurează alte sate decât Torceștii și Țigăneii, credem că și acele 12 sălașe de țigani (locuințe de
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
-et, -iș, -ărie și diminutivele -et, -el, -ică, -ioară, -iță. Selectăm doar câteva exemple ilustrative : Groapă, Mal, Măgură; Arini, Coasta, Crucea, Fântâna, Moara, Pădurea, Șesul, Valea ; Aluniș, Băncioaia, Cărpiniș, Cânepărie, Păltiniș, Borzești, Onești, Coțofănești, Urechești, Dărâmătura, Ciopești, Motocești, Rădeni, Lupărie, Lingurari, Viișoara, Dărmănești, Comănești, Poieni, Gutinaș, Poieniță, Dogărie, Măguricea, Pietricica, Ursoiu, Negroiu, Vrânceni, Sârboaia, Vărzărie, Lucăcești, Albeni, Bălăneasa, Bârsănești, Bogdănești, Brătești, Brusturoasa, Câmpeni, Cireșoaia, Făget, Lărguța, Negoiești, Popeni, Prăjoaia, Răchitiș, Sărățel, Tescani, Văleni etc. etc. Un alt strat etimologic este compus
LOCURI, NUME ŞI LEGENDE TOPONIMICE by ŞTEFAN EPURE () [Corola-publishinghouse/Science/1668_a_2940]
-
a se adapta nevoilor lor speciale, de inegalitatea accesului la servicii de protecție socială, de lipsa oportunităților de muncă etc. O parte a țiganilor fără nici o sursă de venit trăiește în condiții mizere. Dacă meseriile lor tradiționale (ursari, fierari, cazangii, lingurari etc.) nu sunt căutate în economia actuală, mulți apți de muncă trăiesc pe seama celor puțini care lucrează, a copiilor care primesc alocație, a bătrânilor care au pensii... Mulți așteaptă "venitul minim garantat" sau se "descurcă"... Numărul mare al nașterilor este
Societatea românească în tranziție by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
partea unde apele Înfuriate bat din când În când pentru a avertiza că aici Oltul devine aproape un mare fluviu, s-au aciuat acei țigani blonzi ce se ocupă cu prelucrarea lemnului moale, de prin jurul apelor. Li se mai spune lingurari; sunt albi, destul de albi și aproape sedentari, dacă aceste bordeie săpate În malul Grădiștii pot fi considerate locuințe. Au cai micuți și măgari de a căror orchestră ne amuzăm de câte ori mergem să ne scăldăm la Olt. Nu sunt violenți, dimpotrivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
putea la fel de bine să fie doar un miros urât. Îmbrăcat Într-o haină la mâna a treia cu model În formă de v-uri paralele și cu coada lui de cal Încărunțită ca un fuior de câlți, arată ca un lingurar care a venit să-și vândă oalele și tigăile echipajului de pe Enterprise. Doi bărbați de la pază cu stații de emisie-recepție emițând pârâituri Încearcă să-l convingă să plece, dar Joe stă nemișcat, Încăpățânat ca un catâr, pe una dintre băncile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
Derussi, Cerlenti, Chrisoveloni, Ioannidi, Muller, Elias, Papazoglu, Levy, Ascher, Nedekovici, Nacu, Rietz, Oppler, Graboski, Panaioti, Stelorian, Marghiloman, Pr. Demetrescu (armean ), Th. Ștefănescu (bulgar), Eliad, Lapati, Dimitriadi, Villacros, Pascaly, Verussi, Eustațiu, Gobl, Pandrav, Fundescu (se pretinde bosniac, ezităm între ciurar și lingurar ), Sergiu, Arghiropol, Halfon, Culoglu, Schina, Perticari, dr. Severin (recte Bosnagi; nu știe romînește), Arion, Caramanlîu, Cavadia, Vermont (recte Grunberg ), Sim. Mihălescu (recte Hagi Ivat, bulgar), Hilel Manoach, Djuvara, Pilidis, Lazaridis, Calerghi, Mavrus, Enciulescu (bulgar), Stăncescu, Zaharidi, Dancovici, Pencu, Staicovici, Radovici
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
16 sept. 1995). I.1. Evoluția numerică a populației A fost analizată pe parcursul a 100 de ani, Începând ca recensământul din 1899 când satele cuprinse pe întinderea actuală a comunei Tibănești totalizau o populație de 2344 locuitori (inclusiv satul dispărut, Lingurari). Conform recensămintelor din 1899, 1912, 1930, 1966, 1977 și pentru Tibănești 1983 (efectuat de profesorul Emil Dănuț Ipate la data de 1 august ), 1992, 2000 și 2002 rezultă o serie de date statistice care ne oferă o imagine concretă asupra
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
se observă o creștere sensibilă a populației față de anul 1977. Singur, Glodenii Gândului înregistrează o evoluție (a numărului populației asemănătoare oarecum Țibăneștilor cu specificația unui salt mai pronunțat în perioada 19301966 ca urmare a aportului de populație din satul dezafectat Lingurari. I.2. Răspîndirea geografică a populației a) Densitatea în vatră. După cum se poate observa și în tabelul cu evoluția populației cea mai mare dezvoltare a vetrei o are centrul comunal Țibănești a cărui suprafață a crescut de la 38 ha la
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Tibăneștii Buhlii de lângă Băcești, Jud. Vaslui. Nu au fost menționate în datele de mai sus satul Recea atestat în 1864, satul Războieni apărut în luna martie 1927 prin act de cumpărare de la Nicu P. Carp (mențiune a locuitorilor ) și satul Lingurari care a fost pomenit ca sat nou în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari), fiind format din țigani și secui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
1864, satul Războieni apărut în luna martie 1927 prin act de cumpărare de la Nicu P. Carp (mențiune a locuitorilor ) și satul Lingurari care a fost pomenit ca sat nou în anul 1902 și cu o populație de 336 suflete. Satul Lingurari este pomenit ca sat nou în 1902 în „Marele Dicționar geografic al României” (I. Lahovari), fiind format din țigani și secui (de fapt ceangăi) de la Glăvăneș tiIași (zona Vladnic), respectiv de la Săbăoanijud. Neamț. (precizări după Burlacu V. din Țibănești Satul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
afirmă Mihăilă Florin din satul Tungujei. În ce privește o siliște de pe Racovăț din același document și din aceeași perioadă, o putem localiza în zona viitorului sat de la 1864, numit Recea, de pe pârâul Recea (azi și Zoi). În ce priveș te satul Lingurari, format din țigani aduși pe la jumătatea secolului la XIXlea de P. P. Carp,pentru muncă pe moșie, V. Burlacu, Învățător din Țibănești arată că aceștia sunt originari din Glăvănești (din șesul Jijiei). în acest sat au mai sosit și secui
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]