2,625 matches
-
psihologilor, a lingviștilor, a antropologilor și, nu în ultimul rînd, chiar a informaticienior - apariția unui volum sub semnătura prestigioasă a lui David Crystal - Language and the Internet (Cambridge University Press, 2001) - e un adevărat eveniment. Era firesc, totuși, ca un lingvist care s-a ocupat sistematic de diversitatea stilistică a limbii engleze să includă în cîmpul său de observație și analiză un asemenea domeniu nou și provocator ("rolul limbajului în Internet și efectul Internetului asupra limbajului", p. VIII). Volumul lingvistului britanic
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
un lingvist care s-a ocupat sistematic de diversitatea stilistică a limbii engleze să includă în cîmpul său de observație și analiză un asemenea domeniu nou și provocator ("rolul limbajului în Internet și efectul Internetului asupra limbajului", p. VIII). Volumul lingvistului britanic oferă o informație completă și sistematică celor care știu mai puține despre noile sfere ale interacțiunii comunicative și nu-i dezamăgește nici pe cei deja familiarizați cu domeniul și cu analiza sa lingvistică: pentru că reușește să acopere (într-un
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
un număr de volume consacrate literaturii catalane. Catalana - limbă neromanică care a avut ghinionul istoric al marginalizării Catalaniei în istoria secularelor războaie cu maurii - e îndeobște fie total ignorată, fie considerată un simplu dialect al spaniolei. Funcționează însă, au constatat lingviștii, un "conservatorism" îndrăcit al ariilor laterale - principiu care se aplică, în altă direcție, și limbii române - și care explică super-latinitatea fostelor state-marcă ale Imperiului Roman, ori ale Sfântului Imperiu Romano-German de Apus, latinitate sporită față de aceea a statelor din preajma Cetății
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
Micaela Ghițescu Recent, în "Jornal do Brasil", a apărut un interviu cu lingvistul brazilian José Luiz Fiorín despre "străinism", adică introducerea și asimilarea - sau neasimilarea - cuvintelor și expresiilor străine în limba maternă. Interviul a fost ocazionat de promovarea, în Brazilia, a unui proiect de lege asupra "purității limbii", care prevede aplicarea de amenzi
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
urmărește să protejeze limba portugheză de folosirea unor termeni străini - prevăzând chiar și amenzi - a trecut prin Camera Deputaților și așteaptă doar votul Senatului. Propunerea a primit aprobarea generală a celor preocupați de invazia yankee pe teritoriul limbii patriei. Dar lingvistul José Luiz Fiorín, de 54 ani, profesor la USP, se detașează de acest cor. "Nu există rațiune lingvistică pentru justificarea proiectului, care nu este viabil din punctul de vedere al formării lexicului și este politic greșit", fulminează el care, săptămâna
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
limba care furnizează cele mai multe cuvinte prin împrumut este cea care aparține unui popor hegemonic într-o anumită perioadă istorică. Astăzi, ea este engleza, din cauza rolului exercitat de Statele Unite în lume. Dar a fost cândva și franceza. La începutul secolului trecut, lingviștii noștri erau preocupați de împrumuturile din franceză, de galicisme. Cărțile didactice din epocă prezentau liste de galicisme care nu era recomandat să se folosească, având alături forma portugheză corespunzătoare. Și ce s-a întâmplat? Acele liste au fost absolut inutile
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Rodica Zafiu Prefixul în-, ca mijloc al derivării verbale (mai ales parasintetice), este foarte bine reprezentat în limba română, chiar dacă productivitatea sa actuală e redusă. Mult studiat, în deceniile trecute, de lingviști (Sextil Pușcariu, Iorgu Iordan, Flora Șuteu ș.a.), prefixul are o particularitate semantică și stilistică interesantă: contribuie adesea la constituirea sensului verbal transformativ, aducînd unele nuanțe de intensitate, dar fără a fi indispensabil, fără a modifica fundamental semnificația. În limba veche
Îmbucurat, înnumărat... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13457_a_14782]
-
nu dintr-o îngăduință care stîrnește confuzie, ci fiindcă n-avem încotro. Problema ridicată de dl. Mihai are importanța ei, mai ales didactică, care însă nu trebuie exagerată. Nu se întîmplă nici o nenorocire dacă scriem în două feluri. Cîtă vreme lingviștii se ceartă și nu izbutesc să cadă de acord asupra versiunii celei mai potrivite, n-are rost să transformăm o convenție (aceasta fiind ortografia) într-un război al celor două roze. l Un editorial amar, dar și plin de haz
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13447_a_14772]
-
prezenței unui român ca traducător la locotenența regală (1857), apoi concipist la Consiliu (1861), Alexandru Roman a avut privilegiul de a fi numit profesor extraordinar al primei catedre românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru Roman s-a format ca profesor prin activitatea la nivelul școlilor gimnaziale din Oradea. I-a fost dat acestui mentor de școală românească să activeze cu multă râvnă, având ocazia de a fi primul
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
lingvistice”, privind în special paradigmele neregulate sau defective (verbe impersonale, substantive defective de plural). Interesantă e reacția subiectivă la unele abateri: „urăsc construcția asta. Parcă zgârie” (reflex.ro). De altfel, discursul corectitudinii alunecă ușor - dar lucrul li se întîmplă și lingviștilor! - în zona idiosincraziilor și a situațiilor discutabile, mai ales în domeniul inovațiilor lexicale. Tendința de a trece în lista erorilor un neologism, de a-l trata în termenii judecății absolute (corect/incorect) e o tipică eroare de percepție a nespecialistului
Din interior by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13475_a_14800]
-
de două volume de cîte... 400-500 de pagini, în care se examinează „perspectivele actuale” și „dinamica” limbii române actuale. Primul reunește sub titlul Actele Colocviului ținut în noiembrie 2001 (și dedicat memoriei mult regretatului profesor Emanuel Vasiliu) contribuții ale unor lingviști profund implicați în examinarea limbii române de astăzi. Cele mai multe au un caracter explicativ, științific, dar nu lipsesc nici cele care dau indicații normative. De aceea asemenea lucrări pot servi drept îndreptar. Doamna Mioara Avram, bunăoară, în ciuda unui titlu prea de
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
fi putut avea efecte benefice... Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
Cel puțin într-o diminuare a glasului unor neofiți - cu înfăcărări patriotarde senatoriale televizate - care apără „puritatea” limbii noastre de astăzi. Spunem și noi - ca și domnul Nicolae Manolescu, acum cîtva timp - „ascultați-i pe lingviști!” Ei știu... Numai că lingviștii nu știu întotdeauna (sau nu reușesc) să-și facă auzită vocea... Alt caz - de-a dreptul bizar - ni-l oferă, tot în cadrul Universității din București, catedra de Filologie Clasică. Această înaltă instituție de cultură latină și elină - ilustrată, pe vremuri
Universitare... by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/13503_a_14828]
-
și susține că portretul filmic e un fals, dictat de rațiuni comerciale și foarte departe de adevăr. Tînărul Coetzee J. M. Coetzee (n. 1940), unul din cei mai mari scriitori contemporani de limbă engleză (atît ca romancier cît și ca lingvist și autor de studii critice), refuză să dea interviuri și să participe la întruniri literare, nu răspunde scrisorilor de la cititori. Fiindcă e o persoană atît de rezervată, interesul pentru memoriile pe care a început să le publice e cu atît
MERIDIANE () [Corola-journal/Journalistic/13578_a_14903]
-
din acest conflict va ieși turismul manelistic. Și asta nu atît din cauza intereselor locale, ci din pricină că turistul obișnuit majoritar iubește maneaua și tot ceea ce o acompaniază. l În Republica Moldova a apărut un dicționar scos de un nimeni cu pretenții de lingvist, un dicționar al limbii moldovenești care ar fi alta decît limba română. Ziarele l-au citat cu nume și prenume pe ipochimen. Pentru a-l face să înțeleagă ce murdărie imensă a comis, acest lingvist ar trebui citat numai cu
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
un nimeni cu pretenții de lingvist, un dicționar al limbii moldovenești care ar fi alta decît limba română. Ziarele l-au citat cu nume și prenume pe ipochimen. Pentru a-l face să înțeleagă ce murdărie imensă a comis, acest lingvist ar trebui citat numai cu titlul lucrării, nu și cu numele său. l Aflăm din EVENIMENTUL ZILEI și din Adevărul că Ministerul Culturii a subvenționat o lucrare pentru omagierea academicianului Dan Berindei cu prilejul împlinirii vîrstei de 80 de ani
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13608_a_14933]
-
Pavel Șușară Tradiție și experiment După 1990, vocabularul activ al artelor plastice românești s-a îmbogățit, cu o extremă rapiditate, pe două dintre căile bine cunoscute de către lingviști: pe de o parte, prin reactivarea unor forme lexicale aparent caduce, iar, pe de altă parte, printr-o adevărată invazie neologistică. În prima categorie intră cu precădere elemente din recuzita eclezială, de la moaște la crucifixe și de la jertfă la feștilă
Mic dicționar de vacanță by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/13601_a_14926]
-
unor cabale, fie kominterniste, fie iudeo-masonice, contra unor scriitori români, cazul clasic fiind Eminescu, ucis civil, prin internare la nebuni, în 1883. Cît despre dl Mihai Diaconescu... Din toate acestea, cel mai alarmant mi se pare felul în care criticii, lingviștii, istoricii sau arheologii privesc agresivitatea neștiințifică a unor oameni care de obicei n-au nimic de-a face cu disciplina în care se vor a fi remarcați. Cititorul nostru are dreptate: n-am văzut în nici o publicație serioasă recenzii, comentarii
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
probleme, unii, dascăli, e imensă. Nu vreau să fac procese de conștiință nimănui, dar chiar și unii dintre adversarii tezelor naționaliste cu pricina sînt ispitiți de ideile principale aflate în joc. Care este preocuparea cea mai constantă a, să zicem, lingviștilor români din anii din urmă? Aceea de a reveni la scrierea cu â, ca mai potrivită spiritului limbii noastre și originii ei latine. Oare ce arată această preocupare, prin insistență, dacă nu un subconștient încărcat naționalist? Și, atunci, de ce să
Despre o anumită impostură by Nicolae Ioana () [Corola-journal/Journalistic/13919_a_15244]
-
cum zicea poetul, ci strămoșii), că din dacă se trage latina (și Petru Maior avea credința că pe meleagurile noastre s-a vorbit o limbă care era "mama celei latinești", dar asta se întîmpla cu două secole în urmă, cînd lingviștii nu știau ce știu astăzi) și așa mai departe. Ar fi încă bine, dacă asemenea aberații s-ar mărgini la un domeniu cum este istoria (și a limbii). Dar dăm peste ele și în filosofie și în sociologie și în
VOCI DIN PUBLIC () [Corola-journal/Journalistic/13942_a_15267]
-
clare conotații arhaice. Toate semnificațiile complexe care se depărtează de spațial sînt la fel de complexe în construcția cu în ( în singurătate, în deznădejde etc.) și în combinația cu întru. O frază a filozofului, mai ales, e greu de acceptat de către un lingvist: În timp ce toate prepozițiile, chiar și cele formate din adverbe, spun ceva simplu, întru exprimă ceva complex". Or, cine încearcă să descrie utilizarea prepozițiilor știe că aproape toate exprimă ceva foarte complex, pentru că aproape toate sînt extrem de polisemantice, ajungînd să dezvolte
“Întru”, azi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13984_a_15309]
-
Rodica Zafiu Au apărut recent două volume de mare interes pentru lingviști. În ultimele decenii, pragmatica și analiza conversației au atras tot mai multe cercetări, în lume și la noi. Se știe însă că, dincolo de teoretizări, în aceste domenii e importantă cunoașterea comunicării reale, integrate în contextul ei situațional, a fenomenelor autentice
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
pragmatic păi și a adverbului așa ca mijloc fatic. Destul de surprinzătoare mi se pare răspîndirea muntenismelor dă și pă în diferite situații de comunicare. Izbitoare e și amploarea exprimării vagi, a aproximării și atenuării ( "oameni d-ăștia, tot felul de lingviști", "o grămadă de chestii", "mă gîndesc eventual dacă aș putea cumva... cam asta îmi umbla mie prin minte", "să încheie un contract, nu știu ce..." , "să nu-ntrebuințăm nu știu ce, că nu știu ce se-ntîmplă").
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
capabil nu doar de maliții prost dirijate, dar chiar de un sănătos spirit mitocănesc bine știut dv., ca și nouă, din Atac la persoană sau România mare. l În revista REFLEX de la Reșița (nr. 1-2-3, 2003), un studiu interesant al lingvistului Simion Dănilă vine cu o altă ipoteză privitoare la originea numelui Eminovici pe care l-a purtat Eminescu înaintea debutului său în Familia lui Iosif Vulcan. După ce reamintește că originea sufixului -ovici (în variantă, -evici) este de origine sîrbă (în
REVISTA REVISTELOR by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14027_a_15352]
-
a cita doar pe cîțiva. A fost o vreme extrem, extrem de traumatizantă pentru învățămîntul academic. Mai rămăsese ceva din prestigiul Universitătii? - Da, rămăsese. Prin cîteva nume, cum sînt cele ale profesorilor Alexandru Dima și N. I. Popa la literatură și marele lingvist Gheorghe Ivănescu. Toți mi-au fost profesori. Ei puteau servi ca modele, dar în alte împrejurări. N-au fost decît parțial modele, pentru că nu aveau voie să fie modele, așa cum le dicta și pregătirea, autoritatea și contribuțiile științifice. - În timpurile
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]