4,823 matches
-
prospețime și înfățișează o imagine extrem de largă asupra lingvisticii de azi. La fiecare "intrare"nu se dau în D, ca în dicționarele obișnuite, numai definiții (riguroase) ci se fac adevărate analize ale conceptului respectiv, articolele devenind astfel, mici concentrate de lingvistică. De asemenea trebuie specificat că unele articole reprezintă, de fapt, succinte studii de ex. limbaj, lexicon, gramatică, sem(?), tranzitiv. Aproape fiecare articol este însoțit de ilustrări adecvate alese cu deosebită grijă din cei mai de seamă scriitori... Celui care consultă
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
la textul propriu-zis al articolului X: dacă cititorul vrea să-și lărgească sfera noțiunilor, el poate merge mai departe consultînd și trimiterile aflate la sfîrșitul articolelor. Un singur ex., la metodă se trimete la analitic; analiză; (metodă) comparativ-istorică; (Gramatică) generativă; lingvistică matematică; model; modelare; pragmatică; sintetic; structuralism. Prin lectura acestui conglomerat de texte cel ce consultă D va căpăta multiple cunoștințe despre metodă! La unele articole se face, în plus, "istoricul"noțiunii respective, de ex. la performanță se începe prin a
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
lucru - reproșul de inconsecvență... Oricum, această vastă sinteză terminologică este un mijloc de informație nu doar pentru specialiști ci și pentru persoanele cultivate din alte domenii dar care au interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
interesul și curiozitatea de a ști mai mult și din aria lingvisticii. Adevărul este că D-ul, indiferent la orice pagină ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
ar fi deschis, reprezintă o mină de cunoștință din care poate învăța oricine ceva nou - chiar și specialiștii în lingvistică ce vor să recunoască cu sinceritate că nu se pot pricepe, în egală măsură, la toate ramificațiile de azi ale lingvisticii. Pe bună dreptate, tocmai pentru a-l îmbogăți, și a-l aduce la zi, în ediția a doua autoarele au adăugat un număr de 140 de articole. Dintre acestea observăm că se numără și unele scăpări din prima ediție cum
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
patrulaterul roșu", "o asociație din anii '90, a patru partide politice românești de orientare de stînga", este un caz evident de tabù! Credem că listei de noi intrări ar fi trebuit să i se adauge și alte cuvinte din aria lingvisticii care figurează în interiorul unor articole dar nu au statut de articole de-sine-stătătoare sau, măcar, de trimiteri. Este cazul lui incluziune înglobat în corpul articolului hiponim, la fel lingua franca prezent în sabir, guvernor și guvernat în articolul caz, supracompus în
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
trebui să ia inițiativa traducerii D-ului într-o limbă de largă circulație, sugestie exprimată în revista noastră cînd, în urmă cu patru ani, am prezentat prima ediție a volumului supus discuției acum. Ținuta acestui D., veridic "portret"al evoluției lingvisticii pînă în stadiul actual, - odată remediate lipsurile semnalate - o impune! Dicționar de științe ale limbii, București, Ed. Nemira,2001, 606 pag
La o reeditare by Florica Dimitrescu () [Corola-journal/Journalistic/15062_a_16387]
-
Internetului asupra limbajului", p. VIII). Volumul lingvistului britanic oferă o informație completă și sistematică celor care știu mai puține despre noile sfere ale interacțiunii comunicative și nu-i dezamăgește nici pe cei deja familiarizați cu domeniul și cu analiza sa lingvistică: pentru că reușește să acopere (într-un stil simplu, fără excese tehniciste, adesea ironic) foarte multe aspecte ale fenomenului: să descrie varietățile diferitelor forme ale comunicării electronice, să examineze critic interpretările din bibliografia de specialitate, dar și evaluările din interior (ale
Stilurile Internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15135_a_16460]
-
elegant și mai aproape de sensul heideggerian decât "luminiș". De asemenea, termenul adoptat pentru Entbergung este "dezascundere". Martin Heidegger, Parmenide. Traducere din germană de Bogdan Mincă și Sorin Lavric. Ed. Humanitas, 2001. Biblioteca de literatură catalană Scriam cândva despre nevoia de "lingvistică ecologică", în consens cu strădaniile Uniunii Europene de păstrare, prezervare a limbilor mărunte, așa cum speciile rare trebuie salvate de la pieire, oricât de mic ar fi numărul exemplarelor în lume. Editura Meronia continuă această "serie ecologică", începută prin biblioteca de literatură
Lupta dintre neascundere și acundere by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15119_a_16444]
-
Al. Ioani Cu riscul de a fi considerat un "aventurier al lingvisticii", Cristian Ionescu, profesor la Universitatea din Santiago de Compostela (Spania), ne invită în lumea plină de capcane a etimologiei numelor proprii. Dicționarul său onomastic este dedicat prenumelor românești, cu toate variantele și derivatele lor (porecle, hipocoristice, nume de familie, toponime
Gogu, Costăchel și Gioconda by Al. Ioani () [Corola-journal/Journalistic/15211_a_16536]
-
pus în discuție destul de "acut" și în Parlamentul României, iar multe dintre ideile expuse ni se potrivesc, mutatis mutandi, ca o mănușă - credem oportună publicarea acestui interviu, cu atât mai mult cu cât José Luiz Fiorín, profesor la Departamentul de Lingvistică al Universității din Sao Paulo, a petrecut 6 luni în România, ca bursier, prilej cu care a învățat uimitor de bine românește și și-a făcut mulți prieteni. Interviul, consemnat de Eliane Azevedo, a avut drept titlu Limba portugheză OK
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
timp portugheza va fi limba pe care o utilizăm în momentele mai importante și mai intime ale vieții, ea nu riscă nimic." Ce critici aduceți proiectului depus de deputatul Aldo Rebelo? Mai întâi, aș vrea să explic ce înseamnă politică lingvistică. Este vorba de o intervenție deliberată, ca atunci când trebuie să se aleagă între două sau mai multe limbi. Un exemplu a fost alegerea limbii folosite de Dante în Divina Comedie drept limbă oficială când s-a făcut unificarea Italiei. Planificarea
Un interviu cu José Luiz Fiorín ("Jornal do Brasil") Limba portugheză OK by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/15253_a_16578]
-
Lewis scriind romane populare pentru copii (în forma alegoriei creștine axate pe tema călătoriei spațio-temporale), iar Charles Williams fiind, printre altele, autor de thriller -uri fantastice (pe tema călătoriei multidimensionale mijlocite de magie). Pasiunea lui Tolkien pentru folclor, mitologie și lingvistică veche, combinată cu un solid simț al moralei creștine (autorul afirmîndu-și în repetate rînduri credința romano-catolică), se regăsește deopotrivă în viața academică și în prozele ample pe care le scrie în toată perioada activității sale la catedră. De altfel, construite
O POVESTE CU UN TOLKIEN by Ion Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15252_a_16577]
-
că bibliotecile publice (adică viețuind în primul rând din banii Statului, nu ale puținelor "Fundații" etc.) nu mai au fonduri suficiente (ori mai deloc) pentru "achiziții", aflasem, după Revoluție (când, de pildă, institutele de cercetare ale Academiei - ca Institutul de Lingvistică - nu mai primesc gratuit abonament chiar la revistele din domeniul lor, editate de Editura aceleiași mari instituții, iarăși știm. După cum știam, de asemenea, că "fondul legal" (înainte, existent la "Biblioteca Academiei" (BA), iar apoi - șí astăzi - la "Biblioteca de Stat
Mor biblioteci by Tatiana Slama-Cazacu () [Corola-journal/Journalistic/15260_a_16585]
-
prin a descoperi cartea ca pe o scriitură pseudo-ficțională, un carusel de poliedre - respectiv cele 11 capitole, care se referă, cu acribie bibliografică, la istoria și identitatea jocului, la trăsăturile sale, la (cîteva dintre) domeniile în care poate fi întîlnit - lingvistica, semiotica, literatura, arta în general, dar și fotbalul, șahul, tenisul sau jocurile de noroc, matematica, jurisprudența, știința militară sau informatica. “...Matematicianul dispune de o libertate totală în alegerea personajelor și intrigii ficțiunii sale, totul se constituie ca un joc, singura
Caruselul cu poliedre by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/13453_a_14778]
-
fie prin portrete în detaliu (în 1866, apoi în 1893), urmărindu-i cu atenție activitatea de la catedră și cea publică. Iată, în primul nr. al revistei din 1865, la rubrica Ce e nou? anunță despre deschiderea seriilor de lecții de lingvistică ale profesorului, “un curs lingvistic de totu interesant despre asemănarea limbilor romanice”, știre susținută de prezența în paginile primelor numere ale Familiei a unui serial despre volumul lui A. Bruce-Whyte, Analisa limbei romane. Aceeași revistă îl urmărește pe Al. Roman
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
comuniști, nici de noi. Nici de călăi, nici de victime.” (pp. 31-32) În pofida dimensiunilor sale reduse, Mortido este unul dintre cele mai complexe romane apărute la noi în ultimii ani. În structura sa se găsesc condensate aplicații de naratologie și lingvistică, observații de sociologie și politologie, o mică istorie a perioadei de tranziție de după căderea regimului comunist și - aproape că nu mai e cazul să o spun - foarte multă poezie. Nu în ultimul rînd Mortido poate fi citit, așa cum sugerează Liviu
Ucigaș fără simbrie by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13506_a_14831]
-
inovațiilor și a erorilor și a unei generale relaxări a normelor, apelurile la corectitudinea lingvistică nu sînt rare; vorbitorii iau asupra lor sarcina corectării reciproce. Rezultat al cunoștințelor dobîndite în școală, competența teoretică relativă în domeniul normativ devine în genere „lingvistică populară”: acționînd împotriva devierii, dar adesea cu argumente atacabile științific, diferite de cele ale specialiștilor. În cazul dat, o intervenție ironică ridiculizează forma copii, evocînd omonimia sa (grafică) cu pluralul substantivului copil: “Se pare că unii dintre noi au copiat
Vechi și nou by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13514_a_14839]
-
specialități au produs idei noi prin investigarea altor domenii). Alexandra Vrânceanu, în cartea sa Modele literare în narațiunea vizuală. Cum citim o poveste în imagini? (București, Cavaliotti, 2002), pornește dinspre teoria literaturii, cu un solid bagaj de estetică, semiotică și lingvistică, pentru a studia manifestările narativității într-un discurs de tip non-verbal, pentru a urmări legătura dintre cuvînt și imagine, literatură și pictură. Studiul e serios, documentat, reușind să sistematizeze cu eleganță teorii diverse și complexe, organizîndu-le în jurul ideii de manifestare
Limbajul imaginilor by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13641_a_14966]
-
Zafiu Documentele din volumul Departamentul de cremenalion. Din activitatea unei instanțe penale muntene ( 1794-1795), de Ligia Livadă-Cadeschi și Laurențiu Vlad (din care am citat un exemplu în articolul de săptămîna trecută), sînt la fel de potrivite pentru o lectură istorică, pentru una lingvistică și pentru una de pură plăcere și curiozitate nespecializată. Gruparea temporală și tematică a textelor - "anaforale criminalicești cu întăriri, tacriruri, jelbi" ( deci rezoluții, rapoarte ale "comisiei de anchetă", plîngeri), implică o omogenitate lingvistică și stilistică și nu poate să nu
Citind anaforale by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13871_a_15196]
-
și să le transcrie pe cont propriu. Cercetări serioase nu se pot însă face fără un corpus bogat și alcătuit pe principii unitare în vederea acestui scop. Din materialul strîns în ultima vreme, datorită unor proiecte de cercetare de la Institutul de Lingvistică și Facultatea de Litere din București, între care au existat contacte și schimburi de informații, s-au publicat două eșantioane reprezentative: Laurenția Dascălu Jinga, Corpus de română vorbită ( CORV). Eșantioane, Oscar Print, 2002 și Liliana Ionescu Ruxăndoiu ( coordonator), Interacțiunea verbală
Cum vorbim by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14012_a_15337]
-
un lingvist sovietic, Marr. După doi ani de la acea ședință memorabilă, pe care o am și acum în minte, chiar cu actorii de atunci, conducerea Universității și el, acuzatul, s-a petrecut intervenția lui Stalin, prin articolul"Marxismul și problemele lingvisticii", care spunea niște lucruri de bun simț, știute de toată lumea, și critica tocmai pe Marr. - O critică salvatoare pentru mulți lingviști români, nu? - Tocmai că n-a fost salvatoare. Asta-i partea paradoxală. Cu profesorul Ivănescu m-am întîlnit în
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
dacă îmi amintesc bine, ca în iulie să fie dat afară fiindcă fusese marrist. Acum pare hazliu, dar a fost tragic. L-am regăsit pe profesorul Ivănescu la Academie, unde ajunsesem și eu după mai multe peripeții, la colectivul de lingvistică și am avut într-adevăr un model lîngă mine și am înțeles ce a însemnat el pentru știința limbii în România și ce pierdere a reprezentat pentru învățămîntul din Iași scoaterea lui de la catedră. După aceea s-a dus la
Liviu Leonte: "în manuale trebuiesă spunem adevărul..." by Guy Cherqui () [Corola-journal/Journalistic/10375_a_11700]
-
cazul unor verbe vechi în limbă, pare să se întărească poziția formelor fără sufix. Noul DOOM (2005) consfințește această tendință, în mai multe cazuri; de pildă, pentru verbul a absolvi. În DEX, în vechiul DOOM (1982) și în lucrări de lingvistică mai vechi se considera că acest verb suferise o specializare semantică, astfel încît forma absolvă era tipică pentru sensul juridic ("a scuti pe cineva de pedeapsă"), iar absolvește se folosea pentru învățămînt "a termina un an școlar, un ciclu sau
Absolvă, cheltuie, bombăne... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10474_a_11799]
-
exemplu, că Vedele ca literatură și filozofie, își au originea în zona Carpaților și că reprezintă cultura anticilor pelasgi migrați în mileniul trei din Carpați în India și NU invers, cum susține în mod superficial și total neadevărat istoria și lingvistica europeană, inclusiv istoria și lingvistica română.”. Aproape clocotind de o mâhnire colosală, Dumitru Ioncică își continuă, cu fervoare debordantă, disecția, întrebându-se, pe ton grav, acuzator, de cor din tragediile antice grecești: ,,De ce tratatul lui Robert Sheringham, de la 1670, De
CARLO TROYA a scris istoria europeană REALĂ ! [Corola-blog/BlogPost/94300_a_95592]