341 matches
-
primordiale pentru menținerea ordinii necesare în natură și în societate."11 Pentru Gilbert Durand, mitul este "un metalimbaj", "un sistem semiologic mărit"12, "o repetare ritmică"13, "o creatură hibridă legată în același timp de discurs și de simbol (...), introducerea liniarității povestirii în universul neliniar și pluridimensional al semantismului."14 Claude Lévi-Strauss consideră că "mitul face parte integrantă din limbă, îl cunoaștem prin intermediul vorbirii, el ține de discurs; mitul există simultan în limbaj și dincolo de el".15 Pentru Lévi-Strauss, unitățile minimale
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
mai critic, mai reflexiv, mai atent la dimensiunea peratologică a discursului său. Nu e totul în explorarea condiției umane, o chestie de limite, de circumscriere a nuanțelor de ierarhie a determinărilor cronotopice sau de altă natură? Mai puțin încrezător în liniaritatea progresului, el știe să recunoască totuși importanța acestei teme în istorie, să facă din desfășurările ei un stimul din care umanitatea simte mereu nevoie. Atent la fapte, nu e o mai puțin preocupat de mecanisme, de instituții, de tipologii și
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
Dan Pita, descriind creația filmului Eu sunt Adam, sublinia predestinarea prozei eliadești pentru reprezentare cinematografică: "Eliade reușește, grație marelui sau talent și efortului intelectual, să imagineze întâmplări și fapte pe care numai filmul le poate relevă cu ușurință"1. Abolirea liniarității timpului este, desigur, unul dintre motivele atracției creatorilor de film față de Eliade. Francis Ford Coppola declară că a trebuit să învețe cum să exprime cinematografic temele timpului și visului înainte de a realiza filmul Tinerețe fără de tinerețe 2. Dan Pita aprecia
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
Brideshead. S-a convertit la catolicism, iar vizitarea vechii capele a familiei Marchmain îi creează sentimente înalte, imposibil de imaginat, cu decenii în urmă, pe cînd privea rugăciunile locatarilor moșiei cu un zîmbet malițios. Waugh precum majoritatea prozatorilor moderni refuză liniaritatea tipologică, supunîndu-și personajele (altfel credibil, fără artificii de construcție) mutațiilor structurale de identitate. Fie și numai pentru aceste spectaculoase transformări, romanele sale și, cu precădere, Întoarcerea la Brideshead merită citite. Bibliografie Evelyn Waugh Întoarcerea la Brideshead. Amintirile sacre și profane
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
sau nu) să alunece pe panta plăcută a thriller-ului psihologic (și istoric), expunîndu-l abia ulterior unei simbolistici culturale, unei filozofii artistice cum ar veni, pentru care el nu fusese prezumtiv pregătit. Însăși structura textului se articulează din nenumărate "învăluiri", liniaritatea povestirii repugnînd, se vede cu ușurință, autoarei. Tehnic vorbind, ca și Dracula al lui Stoker, The Historian este un roman epistolar, însumînd experiențele a trei naratori principali (și ale cîtorva secundari), în interiorul unei fragmentări cronologice impresionante, ce merge din anii
[Corola-publishinghouse/Science/1479_a_2777]
-
a devenit exemplar și constitutiv, intrând în memoria structurantă a identității unei culturi"17. Spre deosebire de teoretizările cu latură critică ale acestei probleme, cele de istorie literară se îndepărtează puțin de acest model, funcționând mai mult sub forma unei cronologizări canonice, liniaritatea fiind cea care primează, în prezentarea acestui fenomen. Totuși, întâlnim și aici mai multe nuanțe. Astfel, Istoria literaturii române de la origini până în prezent a lui George Călinescu 18 se desfășoară "similar calendarului creștin, unde structura calitativă a timpului este mai
[Corola-publishinghouse/Science/1454_a_2752]
-
în meniul <Display...>, se setează Digital display 1, Diagrama 1 a, intervalul de timp 0 300 s, iar pentru conductivitate, se setează intervalul 0 600 µS/cm. se setează, din meniul <Preferences/Conductivity>, comanda pentru compensarea temperaturii, pentru a asigura liniaritatea temperaturii atinse de electrod în timpul înregistrărilor, Pt 1000. 4. Modul de lucru După setarea parametrilor experimentali, se vor realiza următoarele operații: se pipetează (folosind pipeta de 20 mL) 40 mL din soluția de uree de concentrație 0,0125 %, într-un
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
în meniul <Display...> se setează Digital display 1, Diagrama 1 a, intervalul de timp 0 300 s, iar pentru conductivitate, se setează intervalul 0 600 µS/cm; se setează, din meniul <Preferences/Conductivity>, comanda pentru compensarea temperaturii, pentru a asigura liniaritatea temperaturii atinse de electrod în timpul înregistrărilor, Pt 1000. 4. Modul de lucru Pentru a urmări inactivarea enzimei, prin concentrația de inhibitor, se va monitoriza evoluția conductivității unei soluții de uree, în prezența unui inhibitor. Se vor urma pașii de mai
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
Tyr, din compoziția proteinelor. Limitări și abateri de la legea Lambert Beer Legea Lambert Beer dă un răspuns liniar între absorbția măsurată, A, și concentrația, c, a unei soluții care absoarbe radiație, pe anumite domenii de concentrație ale solvatului. Relația de liniaritate, dată de legea Lambert Beer, este valabilă doar pentru soluțiile diluate. Legea Lambert Beer are un număr de limitări, datorate unor factori chimici și performanțelor instrumentelor de măsură, printre care: citirea valorilor mari ale absorbției nu este posibilă. Absorbția tinde
BIOFIZICA ȘI BIOENERGETICA SISTEMELOR VII by Claudia Gabriela Chilom () [Corola-publishinghouse/Science/1580_a_2899]
-
simte obligat în virtutea realismului său organic și declarativ să încerce o reconstrucție a locurilor necunoscute, a timpurilor apuse pe baza numeroaselor sale cunoștințe istorice. Această abordare e în sine un eșec. Întoarcerea în trecutul îndepărtat e perfectul argument pentru demontarea liniarității pe care o presupune înlănțuirea cauză-efect. Depășirea succesiunii temporale înseamnă renunțarea la funcționalitatea economică a decorului, dar și a lucrurilor și acceptarea singurului plan perceptibil care e cel simbolic. Sadoveanu e scriitorul care, știind toate acestea, creează o capodoperă, de
Slavici sau iubirea ca mod de viață by Steliana Brădescu () [Corola-publishinghouse/Science/1060_a_2568]
-
exponențiale complexe. Dacă vreți să obțineți invarianță de timp, și mulți fizicieni și ingineri își doresc acest lucru (astfel încât un experiment făcut azi sau mâine să dea aceleași rezultate), atunci ești condus la aceste funcții. La fel, dacă crezi în liniaritate, atunci din nou ai de-a face cu autofuncțiile. În mecanica cuantică, stările cuantice sunt absolut aditive; nu sunt doar o aproximare liniară convenabilă. Astfel, funcțiile trigonometrice sunt autofuncțiile de care avem nevoie atât în teoria filtrului digital, cât și
Matematica și cunoașterea științifică by Viorel Barbu () [Corola-publishinghouse/Science/1112_a_2620]
-
observație: "Naratorul care vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor pe care le relatează, să le dea un sens, nu are altă soluție decât să le cuprindă într-o singură unitate a unui parcurs orientat spre un final." (1966: 76). Liniaritatea temporală se regăsește în acest fel problematizată, așa cum se va arăta și în criteriul cu numărul cinci. (B) Unitatea tematică (cel puțin un actor-subiect S): "Acolo unde [...] nu există implicare a factorului uman [...], nu poate exista povestire" (Bremond) În definiția
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
intuiau deja, prin faptul că structura nu reflectă ordonarea operațiilor. În schimb, putem afirma că studiul lui Valéry nu ia în considerare faptul că numărul procedeelor, redus și destul de strict, este relevant pentru o ordonare specifică: nu în sensul unei liniarități și a unei ierarhii, verticale într-o oarecare măsură, ci similară cu ordonarea specifică dicționarului: "Modelul (îndepărtat) al descrierii nu este discursul oratoric (nu se "zugrăvește" nimic), ci un fel de artefact lexicografic" (Barthes, 1973: 45). Schema prototipică a secvenței
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
ordinea alfabetică sau numerică, punctele cardinale, simpla succesiune temporală, planurile spațiale frontal (sus-jos), lateral (stânga-dreapta), mobil (înainte-înapoi). În măsura în care prototipul secvenței descriptive nu oferă spre marele regret al lui Paul Valéry nicio indicație de ordonare și nu presupune niciun principiu de liniaritate intrinsecă care să-i permită să se regăsească (sau nu) la același nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
mobil (înainte-înapoi). În măsura în care prototipul secvenței descriptive nu oferă spre marele regret al lui Paul Valéry nicio indicație de ordonare și nu presupune niciun principiu de liniaritate intrinsecă care să-i permită să se regăsească (sau nu) la același nivel cu liniaritatea specifică limbajului articulat; planurile textului și mărcile lor specifice au importanță majoră pentru asigurarea lizibilității și pentru interpretarea oricărei descrieri. Nu voi relua însă aici subiectul pe care l-am dezvoltat în altă parte, cu privire la enumerație și reformulare (1990: 143-190
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
progresivă [p DECI -→ q], enunțul lingvistic se dezvoltă paralel cu dinamica raționamentului: "Desprindem sau facem să urmeze o consecință din ceea ce precede, atât din punct de vedere textual, cât și argumentativ" (Borel 1991:78). În ordine regresivă [p ← PENTRU CĂ q], liniaritatea enunțului lingvistic este inversă mișcării: "Justificăm o afirmație precedentă din punct de vedere textual, însă ulterioară din punct de vedere argumentativ" (ibidem). În timp ce ordinea progresivă este orientată către concluzie, ordinea regresivă este mai degrabă legată de demonstrație și de explicație
Textele. Tipuri și Prototipuri by Jean-Michel Adam [Corola-publishinghouse/Science/1083_a_2591]
-
dramei antice. și prologul, și epilogul, ne oferă aceeași imagine: interiorul unei camere de spital, cu detalii descriptive care impresionează (bineștiind cum arată concretul nostru cotidian). Ambele proiecții (de anticipație a dramaticului, precum și evenimentele care se doresc o reașezare în liniaritate existențială) fixează aceeași duioasă scenă în care fiul își mângâie mama aflată pe o dună de nisip mișFător, nependulând întrun ritm liniștitor, un suflet răvășit, „cutremurat” de inevitabila dezvăluire (pe care și-ar fi dorit-o unica ei mare taină
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
sale, „matricea”, „nesățioasa sa sete de absolut” (George Uscătescu), mânuind cu virtuozitate bagheta magică făuritoare de valori nemuritoare. și fără a exagera, putem spune, cu sinceritate, că poetul Tudor Gheorghe Calotescu a surprins, măiestrit, limbajul spațialității marelui sculptor, ritmicitatea unei liniarități geometrizante, redate într-un complex de metafore revelatorii, cu aromă modernistă, într-o frazare cursivă, de o finețe cromatică și cantabilă emoționante. Ochiul său lăuntric, implicat și extaziat, surprinde „scânteia spiritului” genialului artist: „trecerea plin clipa iubirii / sărutul ca o
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
formele ancestrale, „geometrie înaltăși sfântă” (Lucian Blaga). „Cu barda-i de rege dac” (Petre Pandrea) artistul „șlefuiește aripă / măiastră pasăre ce arde...” (Sub daltă) Acesta să fie aventurare sau ritual celest?! Poetul surprinde acest limbaj al spațiului, ritmicitate a unei liniarități geometrizante, forme laborioase, stihuitoare încifrări ale sacralului, zbor întru înăOțare inițiatică, „îmbrățLșarea”-a divinului, puterea de a „visa sărutul / arc de triumf / sub care împletesc iubirea / ca pe o paradă / de ziua infinitului” (Paradă). Supuse unui ritual al cizelării, în
În braţele lecturii by Livia Ciupercă () [Corola-publishinghouse/Science/1219_a_2214]
-
atunci cînd enunțurile descriptive nu manifestă decît aspectul non-verbal12 al situației (gesturi, mimică, intonații...). Însă, cu toate că admitem că descriptorul urmărește cu precădere să fie exhaustiv, el nu va putea evita să se confrunte cu scriitura a cărei principală proprietate este liniaritatea. Este ceea ce J. Ricardou numește "temporalizarea scripturală" a oricărui obiect descris. Perceput în simultaneitatea componentelor lor (volum, culoare...) obiectul referențial se transformă, atunci cînd devine obiect textual, într-o succesiune de atribute, suspendînd cursul acțiunilor: Dacă descrierea conferă consistență povestirii
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
opoziției aproape vs departe, în față vs în spate: poate chiar să traducă această profunzime prin înăuntru vs afară; a patra dimensiune corespunde utilizării timpului: timpul cosmic (anotimpuri, ore, zile, luni etc.) sau timpul logos-ului (al scriiturii și al liniarității sale). În toate aceste cazuri este vorba de a face lizibil un ansamblu non-liniar care nu este nici cauzal, nici cronologic și a cărui organizare, din acest motiv, ar fi prea complexă pentru lectură/înțelegere, fără adăugarea unui plan de
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
care vrea să ordoneze succesiunea cronologică a evenimentelor pe care le relatează, să le dea un sens, nu are altă cale decît să le lege în unitatea unui demers orientat spre un final. B. Bremond, 1966 Această trecere de la o liniaritate ("cronologie a evenimentelor") la un tot ("a da un sens") este realizată în ultima macropropoziție narativă, simpla situație finală (Pn5) sau evaluare finală (PnΩ) numită "Morală". "Morala" are funcția de a explicita finalitatea povestirii, de a da un sens istoriei
Textul descriptiv by Jean-Michel Adam, André Petitjean în colaborare cu F. Revaz () [Corola-publishinghouse/Science/1084_a_2592]
-
Dar manipularea sau chiar jocul cu cronologia evenimențială are diverse funcții în diverse tipuri de discursuri romanești exemplificate atît din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte estetice sau psihice. Naratologia propune
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
din literatura secolelor al XVIII-lea și al XIX-lea, cît și din romanul modernist și postmodernist. Mieke Bal subliniază dubla liniaritate a textului narativ: cea lingvistică a succesiunii de fraze și cea a evenimentelor de la nivelul fabulei. Întreruperea acestei liniarități este un mijloc de subliniere, de intensificare a lecturii și, astfel, de realizare a unor efecte estetice sau psihice. Naratologia propune o clasificare a acestor devieri pentru înțelegerea efectelor, nu pentru evaluarea lor. Ca și Genette, ea denumește anacronii aceste
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]
-
forme artistice arhitectura, artele vizuale -, un text scris este liniar. Cuvintele se succedă, frazele se succedă; și uneori, la sfîrșitul cărții se întîmplă să uităm de la ce a pornit totul. Într-un text narativ putem vorbi chiar de o dublă liniaritate: aceea a textului (seriile de fraze), și aceea a fabulei (seriile de evenimente). Pe deasupra, textele narative sînt de obicei destul de lungi, mai lungi decît majoritatea poeziilor, de aceea, în general, ele se citesc direct, fără a reveni asupra lor, așa cum
Naratologia. Introducere în teoria narațiunii by MIEKE BAL () [Corola-publishinghouse/Science/1018_a_2526]