70 matches
-
era săgetat de spaimă și iubire și nu mai putea viețui nici în lumea aceasta, nici în acest veac. Simțea trebuința să moară și s-o urmeze dincolo. Cum am cotit cu barca nu departe de satul rudarilor, spre Fundul Lintiții, la coliba lui Mitrea Pescăruș, am văzut apărând o făptură ce mi s-a părut uimitoare subt arcul sălciei. Avea mișcări mlădioase și un obraz oacheș și pasionat. Purta fustă încrețită roșie cu puchiței negri și broboada verde îi era
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
un descântec neostenit. A! Raruca? se făcu a înțelege omul meu. A fost ea fată, când va fi fost. Informațiile lui Gâdea se opriră aici. Scuipă în palme, într-o ultimă silință. La cotitură se zărea coliba. Acolo era Fundul Lintiții. Am stăruit: —E măritată? Ț! — Atunci cine-i acel Gogu? —Ăsta-i al șaptelea, de n-o fi al unsprezecelea. Întăi, a fost unul de la noi din Turtucaia, un nebun care a rămas pustiit prin pădurea asta, pentru dânsa. Al
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
făcut ce i-am poruncit; s-a învârtit într-un picior și gata! E dată dracului! A mai cugetat un timp și a băgat de samă că pare a fi ceva la mijloc. Dumneata n-ai mai fost la Fundul Lintiții. N-am mai fost, am întărit eu. Nici n-ai știut ce și cum; că mi-a gătit și mi-a spălat. — N-am știut. — Atuncea cum de i-ai spus pe nume? N-aveam cum să-l lămuresc; explicația
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
arăta altuia, pe care-l va alege dânsa. Mulțumesc pentru vin; pahar de vin, pahar de tinereță. Eu socot, domnule, că dacă azi n-ai prins nimic cu undița pe acolo pe unde ai fost, apoi mâni dimineață, aci, în Fundul Lintiții, prinzi numaidecât. Ieși din polog când se jimbează de ziuă. Atuncea stă abur pe gârlă. Cum arunci, cum acați crapul. L-am oprit o clipă, introducând în vorbirea lui monotonă istoria cu împăratu crapilor a lui Gâdea. — Dă-l holerei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
pomeneală; nici n-a fost, nici va fi. La vârșele mele, ca la un rumân sărac, dă numai câte un crap de cei suletici, cărora noi le spunem ofițeri. Unde vă duceți voi, bă ofițerilor? Apoi ne ducem la Fundul Lintiții, la vârșele lui Mitrea. Da de ce nu se duce unu mai dolofan? Pentru căci așa i-i dat lui de când mă-sa l-a făcut, să n-aibă nici o baftă. Când a fost de trei ani i-a murit taică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
în satul rudarilor; zarea de ziuă zbucnise în înaltul răsăritului. M-am spălat pe ochi cu apă uncropită din baltă. După ce adierea dimineții a mânat de pe luciu aburii, mi-am căutat locul cel mai potrivit la gârlă, acolo unde apele Lintiții scapătă printre gard și curg spre Dunăre. Toate păreau liniștite, deși toate erau tresăriri și fierberi, zboruri și chemări, amestec al vieții și morții. Mi-am pregătit trei undiți și le-am desfășurat în apă, la fund, cu plumbi. În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
și, urmărind-o, am văzut că pisica a dispărut în mlaștină. Era prima oară că vedeam mlaștina de aproape. Duhoarea bălților se simțea puternic acum. Nu departe de locul unde se oprea linia ferată, zăcea în apa noroioasă invadată de lintiță un schelet de pe care, la apropierea mea, broaștele au sărit cu zgomot. Am înaintat pe fâșia de pământ tare dintre două smârcuri și am dat de o altă barieră de stuf care mă împiedica să văd mai departe. M-am
Viața pe un peron by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295606_a_296935]
-
ei de domnișoară, Soporan. Este că nu v-ați prins?“ Chicoti amuzat necunoscutul acela, ca și cum făcuse cine știe ce ghidușie. Răsuflarea lui mirosea a pucioasă, a smoală clocotită, a magmă, a apă de masă Căciulata, răsclocită, a Baltă stătută, a mâl cu lintiță putrezită, un miros de străfund de pământ. „Ce vrei domnule?“ se răsuci Păsculescu spre el. Insul însă dispăruse, de parcă nici n-ar fi fost vreodată. Mai citi o dată lista aceea. Într-adevăr, a patra, era Aurelia Soporan. Privi buimac sala
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
îi îndesa, îi colcăia, îi răsturna, era tartorul lor și eu eram răchitișul în care-i alunga, eram prădătura ălora, eram groapa neumplută de toată colcăiala ălora și moartă eram de-atâta colcăială și moartea venea atât de dulce, ca lintița sub lună zăceam când venea moartea aia de la Macatist, sfârșeală slobozitoare și atât de lină mă lua pe apa ei de parcă atunci ieșeam din burta mamei și vedeam întâiași dată lumina zilei și mă orbea și țipam de câtă minune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
constatat că vibrionul este capabil să supraviețuiască îndelung în afara organismului omenesc, găsindu-și adăpost, de pildă, pe suprafața unor crustacee, în intestinul crabului albastru sau în coabitare cu anumite vegetale marine. Astfel s-a dovedit că zambila de apă sau lintița favorizează menținerea în viață și, prin aceasta, posibilitatea transmiterii contaminante a vibrionilor. Asemenea observații tind să impună convingerea că apariția infecției holerice primare la om este un soi de "incident biologic", neobligatoriu pentru derularea ciclului vital al vibrionului. Cu alte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
adormirea gândacilor. când să mi-l iau înapoi, glasul mi se topise, mai rămăsese din el doar ecoul jelaniilor celor zadarnic executați, atât de mic, de neauzit, că se putea închide într-un expir. vrei tu? vrei tu să fii lintiță pe apă iar eu să te port lin, somnolent? vrei tu să fii țipăt tăcut iar eu să te înghit ca pe-o ostie? vrei tu să fii roz-violet iar eu să te-ating, să te-nviu cu o rază? vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1549_a_2847]
-
Împuținate-s zările azi, E-o molimă de mlaștini zăcute, Tu inimă mocnită mai arzi Otrăvile-odată băute... Mă-nșeală privirea din nou Și sânii fecioarei din glastră, Și-aștept taciturn, un ecou, Odată cu trecerea noastră; Adoarme-ntre lintiți undirea, Mi-e ceasul târziu, amintire, Visez cum din ceruri sclipirea Se stinge, pierdută-n privire... Pe aripi nocturne mă duc Hipnotic, în hău, cu părerea, Trecutul încerc să-l seduc Păstrându-mi fecioară durerea... Păgânele șoapte mă ardă Cu
AZI by Ioan Știfii () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83749_a_85074]
-
căutau găini moarte sub măselele de lut. Dacă găseau una, i-o aduceau lui Oprică. El o lega cu o sfoară de un țăruș înfipt în pământ moale și arunca mortăciunea în apa putredă. Ședeau așa cam un ceas, privind lintița în care înotau broscoi. Se făcea liniște. Atunci auzeau groapa. Gunoiul luneca tăcut, surd. Li se făcea frică. Nici vrăbii nu mai treceau prin cerul de deasupra. Auzeau numai clipocitul bălții, molcom și rar. Spre margini, undele ei se încrețeau
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
pirostriile și păturile în buruiana tânără. Au apucat potecile acoperite cu iarbă și s-au furișat la buza apei. Soldații atinseseră fundul. Se uitau. Întuneric beznă. Pungașii au intrat în apa rece, care le pișcă pielea. Abia dase trestia, și lintița aluneca, umedă, pe degete. - Stați aici, le-a spus Bozoncea. Ajunseseră la un dâmb uscat și se odihniră. Era liniște, nu se auzea nici vântul. Până dimineața au cotrobăit jandarmii groapa. N-au pus mina pe ei. În zori, hoții
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
preistoric. Parcă au trecut milioane de ani de cînd Își dezvelește aici la marginea orașului trupul nerușinat și sfidător, milioane de ani de cînd se macină absent și răbdător În rădăcinile unui oraș prefăcîndu-i arborii și iarba, câmpurile de rapiță, lintița mătăsoasă de pe buza bălților, pîlcurile de ciulini și măcieșul feciorelnic În blocuri de piatră și beton, În pereți ermetic Închiși, sterilizați, albi, albi, după chipul și asemănarea sa. O moarte care se Însuflețește pe zi ce trece Într-o nouă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2081_a_3406]
-
care mănîncă broaște de baltă, broaște rîioase, mormoloci, șopîrle de ziduri și șopîrle de apă; care în furia inimii lui, cînd bîntuie necuratul vrăjmaș, mănîncă balega de vacă-n loc de salată; înghite șoareci bătrîni și cîini din șanț; bea lintița verde de pe baltă; el e minat cu biciul din parohie-n parohie, și pus în butuci, pedepsit, și închis; el, care-a avut trei sumane de pus în spinare, șase cămăși de pus pe-al sau trup, Cal de călărit
by William Shakespeare [Corola-publishinghouse/Science/1030_a_2538]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/263157_a_264486]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261782_a_263111]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261781_a_263110]