70 matches
-
constatat că vibrionul este capabil să supraviețuiască îndelung în afara organismului omenesc, găsindu-și adăpost, de pildă, pe suprafața unor crustacee, în intestinul crabului albastru sau în coabitare cu anumite vegetale marine. Astfel s-a dovedit că zambila de apă sau lintița favorizează menținerea în viață și, prin aceasta, posibilitatea transmiterii contaminante a vibrionilor. Asemenea observații tind să impună convingerea că apariția infecției holerice primare la om este un soi de "incident biologic", neobligatoriu pentru derularea ciclului vital al vibrionului. Cu alte
Biciul holerei pe pământ românesc by Gheorghe Brătescu și Paul Cernovodeanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295567_a_296896]
-
de dragoste ale femeii de dedesubt. Am ascultat, înfășurat în pătură, umed de excitație și, după ce am tresărit auzindu-mi numele strigat printre gemete, am trecut în vis fără să-mi dau seama. Coboram într-o vale mlăștinoasă, acoperită cu lintiță, mătasea-broaștei, stânjenei veștezi, aproape putrezi, și 62 sclipitoare roua-cerului. O construcție pătrată, cenușie, se afla în mijlocul văii, la capătul unei cărări de cărămizi sparte și încrustate cu licheni. Când am ajuns în fața micii construcții mi-am dat seama că era
Travesti by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295574_a_296903]
-
nu uită. Ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele au o acțiune negentropică, opusă deci aceleia entropizante a omului, de invidiat. Monocotiledonatele bălților - acele stații de epurare naturale - anume trestia, papura, rogozul, dar și cea mai mică plantă cu flori - lintița -, au nevoie pentru asta doar de Soare și de a fi lăsate În pace. Și tot ca ultimă expresie a evoluției vegetale, ele oferă viitor planetei, pentru că evoluția nu și-a spus ultimul cuvânt În ceea ce le privește. Orice regulă
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
distans (bălănică), Taraxacum besarabicum (păpădia de sărătură),Juncus jerardi (ș.a.), iar în zonele cu exces de umiditate apare Aster tripolium. În bălți sau la marginile iazurilor se întâlnesc și specii cum sunt : broscărița(Potamogeton natans), otrățelul de apă (Utricularia vulgaris), lintița (Lemna minor). În toate pajiștile o mare parte din numeroasele specii sunt furajere. Dintre acestea, mai cunoscute sunt:Festuca valesiaca și F. pseudavina, Stipa lessingiana,Agropyrum cristalum, Trifoliu repens (trifoiul târâtor),Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
ale viei, pe terasa unde am ieșit să contemplu împrejurimile, și plimbarea extrem de plăcută prin pădurea din apropiere. Un aer proaspăt, de ploaie, îmi străpunge plămânii. Copaci mari, cu scoarța scorojită, doborâți de furtună peste drumeag. Micul lac acoperit cu lintiță. Pădure franceză bătrână, de care mai văzusem până atunci doar în filmele cu cavaleri după romanele lui Walter Scott sau în ecranizările inspirate din Alexandre Dumas-tatăl. Podgorii și codru. O împărăție a belșugului, a liniștii și a izolării... De la Château
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
71 m; 82. Strada Cununiței de la Jecu Dumitra până la Tudor Constantin - lungime 193 m; 83. Strada Freziilor de la Călin Tudor la Agiu Florica - lungime 310 m; 84. Strada Laurilor de la Grosu Maria până la Renghea Dumitru - lungime 294 m; 85. Aleea Lintiței de la Pană Niculina până la Școala Andolina - lungime 135 m; 86. Strada Leandrului de la Drăgan Dumitru Vintilă până la Pacă Florea - lungime 381 m; 87. Strada Iasomiei de la Nicolae Petre până la Nicolae Victoria - lungime 2.045 m; 88. Strada Orhideelor de la S.M.A.
HOTĂRÂRE nr. 1.303 din 27 decembrie 2011 pentru modificarea şi completarea unor anexe la Hotărârea Guvernului nr. 1.349/2001 privind atestarea domeniului public al judeţului Călăraşi, precum şi al municipiilor, oraşelor şi comunelor din judeţul Călăraşi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/238443_a_239772]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261781_a_263110]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/261782_a_263111]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/263157_a_264486]
-
Quercus pedunculata (stejar) - muguri, cortex - Salix alba (salcie) - muguri - Solidago virgaurea (splinuța) - flori - Syringa vulgaris (liliac) - muguri - Tilia tomentosa (tei argintiu) - muguri - Verbascum phplmoides (lumânărica) - herba - Viscum album (vâsc) - herba - Hedera helix (iederă) - lăstari - Phytolacca americana (carmaz) - semințe - Lemna minor (lintița) - herba - Equisetum arvense (coada calului) - herba - Lycopus europaeus (cervana) - herba înflorită - Populus tremula (plop tremurător) - cortex - Calluna vulgaris (iarba neagră) - lăstari - Nuphar luteum (nufăr galben) - rizomi - Ulmus campestris (ulm) - muguri - Ligustrum vulgare (lemn câinesc) - lăstari - Viola tricolor (trei frați pătați
ORDIN nr. 1.253 din 6 noiembrie 2013 (*actualizat*) pentru aprobarea regulilor privind înregistrarea operatorilor în agricultura ecologică. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/255918_a_257247]
-
Nicula. Clima este una temperată de deal, cu vânturi orientate pe valea Someșului Mic. Principala apă curgătoare este râul Someșul Mic, acesta izvorând din Munții Bihorului. Vegetația este formată în majoritate din specii ierboase, cu plante precum pirul, trestia, papura, lintița, diverse graminee ș.a. plante. În partea de nord se află Pădurea Morii formată preponderent din stejari, carpeni, aluni, etc. În centrul Gherlei, în parc cresc specii de castani, plopi, tei, stejari, brazi, ulmi, carpeni, pini, molizi, fagi, salcâmi, tisa și
Gherla () [Corola-website/Science/296963_a_298292]
-
vegetația de silvostepă, dar în zona luncilor se găsește o bogată floră hidrofilă (papură, stuf, rogoz, trestie), plus o vegetație acvatică bogată. La suprafața bălților apar plantele plutitoare cum ar fi ciulinul de baltă care are rădăcina fixată dar și lintița, de exemplu, care nu are rădăcina fixată. La marginea ghiolurilor întâlnim nuferi albi, nuferi galbeni, săgeata apei, stânjenelul galben, etc. Vegetația lemnoasă a luncilor cuprinde mai multe esențe moi. Întâlnim plop, răchită, salcie, arin, etc. Fauna aparține stepei și silvostepei
Galați () [Corola-website/Science/296943_a_298272]
-
Elytrigia repens"), sulfina ("Melilotus officinalis"), lucerna ("Medicago sativa"), trifoiul târâtor ("Trifolium repens"), brusturele ("Arctium lappa"). Pe șesuri și lunci cresc multe plante hidrofile ca: papură ("Typha latifolia"), stuf ("Phragmites australis"), rogoz ("Carex arenaria"), pipirig (tipirig) ("Eleocharis palustris"), podbal ("Tussilago farfara"), lintiță ("Lemna minor"), coada-calului ("Equisetum arvense"), nufărul galben ("Nuphar lutea"), laptele-cucului ("Euphorbia helioscopia"), ruscuță ("Adonis flammea"), izma-broaștei ("Mentha aquatica"), stânjenel galben ("Iris pseudacorus"), rogoz de baltă ("Carex pseudocyperus"), etc. În terenurile arabile cultivate cu specii alimentare se întâlnesc plante dăunătoare culturilor
Crasnaleuca, Botoșani () [Corola-website/Science/300907_a_302236]
-
căror flori se folosesc pentru infuzii. Dintre plantele de apă trestiile se foloseau la acoperit șoproane și cotețe, papura la împletituri, cum ar fi rogojinile și vestitele sacoșe oltenești, papornițele, iar nuielele de răchită pentru împletit coșuri, garduri și pătule. Lintița și nuferii au dispărut odată cu lacurile. Despre faună se poate vorbi tot așa, la trecut și la prezent. Până la colectivizare aproape fiecare familie avea vite mari și mici, vacă, boi, de multe ori și cai, carul și căruța fiind singurele
Covei, Dolj () [Corola-website/Science/300396_a_301725]
-
de luncă inundabilă. Vegetația, în cea mai mare parte a teritoriului rezervației, este reprezentată de desișurile de trestii și stuf, sălcișuri, precum și de un covor bogat de plante de apă, de luncă inundabilă (papura, pipiriga, nufărul, crinul de apă, răculețul, lintița). În total, aici cresc 193 specii de plante, dintre care sunt incluse în Cartea Roșie a Moldovei: nufărul alb (Nymphaea alba), categoria UICN de raritate - II (specie periclitată), salvinia (Salvinia natans), cornaciul plutitor (Trapa natans). Pădurile de stejar comun prefera
Prutul de Jos () [Corola-website/Science/308721_a_310050]
-
prin piele. Din acest motiv, ea nu poate supraviețui afară din apă și este văzută foarte rar. Vegetația lacului este de trei tipuri: amfibie, acvatică și plutitoare și formează unul din principalele elemente ale ecosistemului. Se remarcă trestia totora, Elodea, lintița, alga Chara sp. În Rezervație sunt prezente și 64 de specii de plante terestre riverane. A fost fondată în 1978, acoperă 36.180 ha și are drept scop conservarea florei și faunei specifice, precum și a peisajelor atractive din zona Lacului
Lacul Titicaca () [Corola-website/Science/302235_a_303564]
-
înlăturate din acvariu. Pielița vie (bioderma) observată pe plantele de baltă este prezentă și pe plantele din acvariu. Organismele macroscopice (vizibile cu ochiul liber) sunt reprezentate de plantele superioare, precum: ciuma-apelor, brădițul, sârmulița, cu rădăcini fixate în substratul de nisip, lintița, cu rădăcini scurte si libere, plutind la suprafața apei. La adăpostul vegetației își duc viața numeroase animale: pești, melci, larve de insecte etc. Acest lucru este explicabil căci, pe lângă hrana și adăpost, animalele găsesc oxigenul eliminat de plante in procesul
Acvariu () [Corola-website/Science/311246_a_312575]
-
ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura. Pe marginea drumului, la adăpostul gardurilor și prin locurile virane, cresc: scaiul, troscățelul, ciumăfaia, laurul, bozul, păpălăul, măselarița, cucuta, limba oii și „lugerul” ("Rumex acetosa"), ale cărui frunze sunt căutate
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
cocosului (Ranunculus lingua), rogozul (Carex sp.), țipirigul (Heleocharis palustris), cucuta de apă (Cicuta virosa), roșățea (Buttomus umbelatus), coada șoricelului (Achillea millefolium), traista-ciobanului (Capsella bursa-pastoris), plutnița (Nymphoides peltata), troscotul de apă (Polygonum amphibium), ciulinul de baltă (Trapa natans), broscarița (Potamogeton natans), lintița (Lemna sp.), peștișoara (Salvinia natans) . Alături apar troscotul de baltă, nufărul galben, nufărul alb, Urticularia vulgaris (o plantă carnivora acvatică). Speciile mezofile și mezohidrofile de lunca sunt reprezentate de: firuța (Poa pratensis), păiuș (Agrostis temiis), coada vulpii (Alopecurus cyparias), trifoiul
Parcul Natural Lunca Joasă a Prutului Inferior () [Corola-website/Science/326148_a_327477]
-
exscapus transsilvanicus"), albăstriță ("Centaurea ruthenica"), brândușă (din specia "Bulbocodium versicolor"), stânjenei pontici ("Iris pontica"), spânz ("Helleborus purpurascens"), vulturică ("Hieracium alpinum"), târtan ("Crambe tataria"), săbiuță ("Gladiolus imbricatus"), lalea pestriță ("Fritillaria meleagris"), didițelul ("Pulsatilla alba"), jaleș ("Salvia nemorosa"), otrățelul bălților ("Aldrovanda vesiculosa"), lintiță de apă ("Lemna minor"), broscăriță ("Triglochin palustris"), mălaiul cucului ("Luzula luzuloides"), rotunjoară ("Glechoma hederaceea"). În vecinătatea sitului se află numeroase obiective de interes istoric, cultural și turistic (lăcașuri de cult, cetăți, castele, situri arheologice, rezervații naturale, situri Natura 2000); astfel
Lacul Știucilor - Sic - Puini - Bonțida () [Corola-website/Science/333999_a_335328]