11,844 matches
-
a identității: „Și tocmai tu atît de aspru, că nici nu poți/ vorbi cu brizele mării? Și neînstare să citești în cerul/ gurii unui delfin? Atît de ros de hamurile vieții/ și nici măcar nu poți să rozi pojghița brizei mortuare/ lipită de coastele tatălui tău bolind înfășurat/ în ude pansamente? Nu poți pipăi labirintele corpului/ tău. Darmite să le vezi, darmite să ai curajul să spui/ chestiile astea îmi aparțin” (ibidem). Inocența, tandrețea, autoadmirația aparțin deopotrivă unei blamabile decadențe: „Menit săculeților
Bufonul și nebunul by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13472_a_14797]
-
fost dovedit ca plagiator și despre care se spune că ar avea interese materiale directe la Spitalul de Urgență? l Într-un titlu ca o povestire scurtă ADEVĂRUL ne spune următoarele: “În umbra lui Vlad Dracul și cu Florin Georgescu lipit de urechea sa, președintele Iliescu se întoarce la convingerea că lefurile mari trebuie jumulite. În vremea asta, ministrul Finanțelor susține că doar sindicatele mai trebuie convinse de utilitatea cotei unice.” Protagonistul povestirii, președintele Iliescu, nu vrea să accepte pentru nimic
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/13501_a_14826]
-
se oferă să ne țină paltoanele/ le perie le scutură le mângâie/ ca să ne simtă prezența chircită prin buzunare/ nimănui nu-i trece prin cap că sunt niște oameni/ sunt oamenii-haine omul pus peste om să-i țină de cald/ lipit de spinare prins în bolduri/ nici mai lung nici mai scurt/ cu păr des pe picioare cu simțuri atrofiate/ omul-haină mai bine îmbrăcat decât tine”. În contextul dat, dificil de impudic, am găsit încă un poem aproape inocent: „Tu nu
Post - Restant by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13557_a_14882]
-
ușă, nu pot avea loc, în general, decît la un pahar. Discuțiile mai ajung de se transformă în chef, cheful în dispută cu harțag și a doua zi se rupe o felie din partid, care își ia lumea în cap, lipindu-se de alt partid, la mahmureală. Se dau comunicate de presă, iar marea ambiție a feliei plecate e să ajungă în Mediafax și la Rompres. În urbe e zgomot mare o zi, două, că alde Cutare s-a dus în
Politica în provincie by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13631_a_14956]
-
o bordură îngustă pe care ea nu încăpea, pe care nici picioarele ei nu încăpeau. O bordură fără ieșire. A rămas locului, dintr-o parte, cu picioarele unul în fața celuilalt ca siluetele din desenele egiptene, cu latura dreaptă a corpului lipită de piatra de sus și latura stângă deja scăldată în boarea rece și aspră a prăpastiei. Simțea că ierburile și rădăcinile de care se ținea cedau treptat la greutatea corpului ei. Înțelegea că venise acum rândul ei să cadă în
Sophia de Mello Breyner Andresen by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13722_a_15047]
-
are loc prin intermediul genericului Adam. Situarea sa amuzată între categorii și forme ale materiei introduce grația unei metafizici care cedează pasul badineriei: "Adam se-ntinsese în iarbă/ Jumătate lucru verde-nisipos,/ Jumătate ființă murmurînd/ Cerul de ce e prea jos. ( ...) Adam era lipit pămîntului/ Și cum nu știe a visa/ El adormise ca un mormînt/ Pe umbra tulbure a sa.// Domnule somnule ce naibii faci/ Cu-acest mormînt previsătoriu?/ Un coridor, un coridor/ Pentru ivire de ivoriu.// Apoi s-a trezit pe-un
"Sclavă și regină” by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13768_a_15093]
-
mai departe expuse furtunilor, timpului doborâtor și, precis, alte găuri ar apărea problema unor asemenea găuri, ca și a celor din asfalt, este de complexitatea celor bugetare, asemenea incomensurabilelor găuri negre cosmice. A tocmi câțva salahori, eventual rromi spoitori, să lipească pe ici pe colo găurile din gardul Grădinii Botanice din București, nu poate intra în calcul. Administrața Grădinii nu are în deviz suta de miliarde, cât ar costa treaba, iar în lipsa unei licitați electronice s-ar naște bănuiala de corupțe
Sinuciderea din Grădina Botanică by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13788_a_15113]
-
în filmul Farmecul discret al burgheziei. O altă spaimă: întoarcerea la cazarmă. La cincizeci sau la șaizeci de ani mă întorc, îmbrăcat în vechea mea uniformă, la cazarma din Madrid, unde mi-am făcut serviciul militar. Sunt foarte neliniștit, merg lipit de perete, mi-e teamă să nu fiu recunoscut de cineva. În sinea mea mi-e rușine într-un fel că sunt soldat la vârsta asta, dar asta e, n-am ce face, trebuie să vorbesc neapărat cu colonelul, să
Luis Buñuel - Vise și reverii by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/13804_a_15129]
-
rețea"... ( Imaginea "rețelei" e și ea însoțită de un fel de ironie elegiacă, trimițând la o lume de simulacre, "fotocopii și înregistrări", substitut al comunicării intime, traversând însă un univers real, care e, în esență al durerii și suferinței: "se lipește de piele noua ordine mondială/.../ și vei luneca prin oraș printre vaiete/ vei adulmeca mirosul vei atinge cu gura/ trimite fotocopii și înregistrări/ după toate mesajele primite/ unește-te cu semenii tăi/ puterea se naște-n rețea"). Căci, dacă urmărim
Elegii minimaliste by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/13869_a_15194]
-
au crezut și iubit fără măsură" ( sublinierea mea), este înclinat să ia partea ultimilor, ca fiind cei care dau "glorie sufletului omenesc". Și îl citează drept pildă pe mitologicul Icar. "Un om rezonabil rămîne cu picioarele pe pămînt, nu își lipește aripi cu ceară și nu zboară spre soare ca să se prăbușească. Dar nebunia lui Icar a devenit simbolul zborului, și nu înțelepciunea celor care au rămas să meargă să moară cu grijă pe pămînt". Același lucru s-ar putea afirma
Exagerare, pasiune, fanatism by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Journalistic/14013_a_15338]
-
i-am întins restul de pâine, contemplând și conștientizând disperarea ajunsă la limită a acelui învinețit de soartă sărac la poarta bisericii. Când a luat pâinea, mâna i s-a desprins cu greu de pe cârja rece, de care parcă era lipită ca de când lumea. "Muream de foame, eram gata să cad aici, pe trotuar. Dar v-am văzut venind cu pâinea asta binecuvântată și m-am rugat să mă vedeți cât sunt de prăpădit. Și atunci ați trecut strada"... L-am
Cu mărul în brațe by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/14015_a_15340]
-
să i se vadă ochii. Când închiși, când deschiși. Primul lucru pe care îl vedeai când intrai în cameră era o pianină. Veche, de concert. Era cea pe care pusese o tânără cu totul surdă palma. Țin minte cum își lipise umbra coapsei de pian. A închis ochii. Apoi ochii și coapsa au chemat tâmpla. Simțea muzica dintr-o parte... Avea o rochie de vară înflorată. Eram copilă. Cântam la pian. Cred că, de fapt, asculta prin subțirimea rochiei. ș...ț
Cu mâna pe telefon by Irina Marin () [Corola-journal/Journalistic/14031_a_15356]
-
cumva? Da. Da. Realiză cu o împunsătură de durere că își închipuise toate acestea. Ce fată prostuță. Ce idei pe ea. Cîtă mulțumire de sine. Cel mai mult îi lipseau oamenii. Nu anumiți oameni, ci oamenii în general. Dacă își lipea urechea de perete putea să audă zgomote. Televizorul care mergea. Tusete. Uneori apa de la toaletă. Uneori de sus, tîrșîitul unui scaun. Un schimb de urlete de dedesubt. Fiecare în cutia lui, numărîndu-și avuțiile. În toți cei optsprezece ani ai ei
O cină cu doctorul Azad by Ondine Cristina Dascalita () [Corola-journal/Journalistic/10358_a_11683]
-
elitiști" ce practică pe scară largă "întrajutorarea", îmi arată cât de jalnică e poziția pe care s-a cantonat dl Gavrilescu. Trecând în revistă îngrijitorii de colecții care au și prostul gust de a-și publica acolo propriile opuscule, îmi lipește pe frunte din nou eticheta de "precupeț", scriind negru pe alb: "Mircea Mihăieș editează interviuri la Antologii" (p. 122). Pentru a da sens elipticei propoziții, am să admit că, într-adevăr, sunt îngrijitorul unei colecții la Editura Polirom, intitulată "Antologii
Măștile transparente by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10404_a_11729]
-
În loc de nume de oraș, de Țară și de orice altceva păgânii n-au putut auzi de la el nimic. De aceea atât guvernatorul cât și chinuitorii s-au înverșunat foarte împotriva lui încât, nemaiavând ce să-i mai facă, i-au lipit de părțile cele mai plăpânde ale trupului plăci de aramă înroșite. Acestea sfârâiau, dar el rămânea neînduplecat, neînfrânt și statornic în mărturisirea lui, răcorit și întărit doar de izvorul cel ceresc al apei vieții care Țâșnește din coasta lui Hristos
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
sfinți, p. 412) „Stai lângă mormântul mucenicului, dă drumul acolo la izvoare de lacrimi, zdrobește-Ți inima, ia și binecuvântare de la mormânt! Ia binecuvântarea aceasta apărătoare în rugăciunile tale! Ai în minte necontenit istoria pătimirilor mucenicului! Îmbrățișează coșciugul mucenicului! Stai lipit de racla lui! Izvorăsc multă binecuvântare nu numai osemintele mucenicilor, ci și mormintele lor, și coșciugele lor!” (Sf. Ioan Gură de Aur, Omilie la Mucenici, în vol. Predici la sărbători împărătești și cuvântări de laudă la sfinți, p. 474) ,, Fiindcă
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
a adăugat existența unei camere libere în apartamentul închiriat de logodnicul uneia dintre surori. Băiatul era atât de studios și de responsabil că nici n-au apucat să conviețuiască o lună și jumătate: a luat un concurs și s-a lipit de un post în Murcia. Viitorul cumnat l-a înlocuit rapid cu un coleg de facultate, Joaquín, un sculptor asturian liniștit și retras. Împărțeau apartamentul cu proprietarul acestuia, Miki, etern student la Drept, care se ocupa cu vânzarea din ușă
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
capul plin de fum și ne încurcam în mâneci, nasturi și fermoare, dar n-avea importanță, îmi plăcea atât de mult să mă sărut cu Marcos, să-l mângâi, să-l dezbrac, să-i simt buzele, mâinile, degetele, tot corpul lipit de al meu, ce bine... Până ce a fost clar că nu era așa, ceva nu mergea deloc bine. Niciodată în viață nu m-am dezmeticit atât de rapid. Nu pot spune că Marcos mă decepționa, căci era la fel de frumos pe cât
Castele de carton by Cornelia Radulescu () [Corola-journal/Journalistic/10399_a_11724]
-
fie percepută ca făcând parte din normalitate. Pickhammer-ele ce sfredelesc trotuarul din fața blocului la ore foarte matinale, manelele care asigură fondul sonor al nopților noastre de vară, mirosul de amoniac revărsat generos de sub brațul vecinului de care soarta te-a lipit în metrou, șoferul grăbit, care îți taie calea pe trecerea de pietoni, dar își găsește timp să-ți arunce o flegmă sau o înjurătură din mers, burtosul în costum Armani, al cărui mobil sună invariabil în timpul unui concert sau al
Viața la bloc by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10448_a_11773]
-
început cu căutarea unui loc de parcare (lipsă totală de așa ceva) și a continuat cu publicul. Mai știți personajele acelea stereotipice din filmele de groază, chinuite de vocile pe care le aud, cu o expresie chinuită pe față și mîinile lipite pe urechi? Me voila! Comentariile, "Ce, iubi, nu vezi că-s englezoaice? Păi, au față!" din spate plus "Ptiu, ce nașpa arată. Nu i-a zis nimeni că trebe să se spele pe dinți?" din lateral erau mai ceva ca
Medicație estivală by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10479_a_11804]
-
Pentru ei, lumina se stinsese. Definitiv și mult prea brutal. Chiar în camera de anchetă... La Jilava, timpul nu a avut niciodată o însemnătate. Asta deoarece la Jilava nu a existat această noțiune. Exista, în schimb, câte o banală hârtie lipită de ușile verzi ale celulelor. Literele înfierate de mașina de scris alcătuiau cele 15 interdicții ale Regulamentului. Încălcarea vreunei dintre aceste porunci era aspru pedepsită cu manej ori cu altă tortură, în funcție de sadismul gardienilor. Românii își asupreau propriii confrați. Pentru
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94298_a_95590]
-
de muzică, MAD TV. La fel ca și această piesă mai toate piesele respectă ritmul melodic impus de David Deejay în Sexy Thing. “Melodia oficială LOVE nu a apărut nicăieri pe internet , tot ce găsiți sunt niște idei care sunt lipite între ele ! Lansarea va fi luni 16 februarie la Radio 21 și Monden.info ! Mai este puțin și eu cred că merită așteptarea !” Citește tot... Top 20 Vibe FM - 14 Februarie 2009 Pe data de 7 aprilie, la ora 00
Iasi 4u [Corola-blog/BlogPost/94400_a_95692]
-
online, nu din astea complicate și care necesită bătăi de cap și instalare ci jocuri gratis care nu trebuiesc să ocupe spațiu pe calculator. De cele mai multe ori le prefer pe cele de aventură sau strategie pentru că mă fac să fiu lipit de ceea ce se petrece în joc și mă motivează să câștig. Îmi mai plac și cele cu mașini, fiind un pasionat înrăit de tot ce înseamnă automobile. Pentru weekend se potrivesc de minune jocurile sportive, un biliard, forbal sau chair
Publicitate [Corola-blog/BlogPost/94590_a_95882]
-
de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile transmise prin mișcările unice ale dansatorilor irlandezi ne vor ține cu ochii lipiți de scenă, trăind și luptând alături de erou. Supranumiți ’’minune a lumii moderne’’, irlandezii au fost urmăriți de-a lungul carierei de milioane de oameni din întreaga lume. Spectacolul din Iași face parte din primul turneu în România, turneu ce va
LORD OF THE DANCE la Iasi pe 6 noiembrie [Corola-blog/BlogPost/94653_a_95945]
-
de vis, unde prin intermediul dansurilor irlandeze, costumelor fabuloase și focurilor de artificii, se creionează lupta dintre bine și rău. Lupta nu va fi lipsită de surprize, iar emoțiile transmise prin mișcările unice ale dansatorilor irlandezi ne vor ține cu ochii lipiți de scenă, trăind și luptând alături de erou. Supranumiți ’’minune a lumii moderne’’, irlandezii au fost urmăriți de-a lungul carierei de milioane de oameni din întreaga lume. Citește tot...
Lord Of Dance Iasi [Corola-blog/BlogPost/94667_a_95959]