133 matches
-
să le văd, pe viu, în anii '90, la New York și Washington). Am tresărit încântat în fața unui album cu „decupajele" lui Matisse și „fotomontajele" lui Bearden. Dar n-am să înțeleg nici în ruptul capului ce au de-a face „lipiturile" lui Bârlădeanu cu „exprimarea autentică"?! Foarfeca nu ține de inspirație și nici lipiciul de viziune. Încurajat cu cinism, Bârlădeanu e mai degrabă o victimă, decât un profitor. Mai norocoasă în viață, intrată pe mâna unui „curator" cu aplomb, poate că
Triumful neroziei by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/6385_a_7710]
-
bucureștene, se luau bani buni, Partidul se îngrijea de slujitorii lui. Mi-ar fi plăcut să lucrez într-o redacție adevărată, să învăț cum trucau pozele de 1 mai 1939, când îi strecurau pe Nicolae și Elena Ceaușescu în mulțime: lipiturile capetelor străluceau ca niște aureole de sfinți, pătate cu cerneală tipografică. Toți demonstranții se uitau într-o parte, numai ei doi priveau în altă direcție, mândru, drept în ochii cititorilor. Ca toate visele, visul meu de-a mă face critic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
să sun la 981. „Nu, dom’ profesor, nu ăla!“, a râs șeful. După care a înhățat o sticlă de „Borsec“ de-un litru jumate, i-a înfipt cu-o șurubelniță trei găuri în capac și s-a apucat să stropească lipiturile încinse: „Ăsta-i pompierul, dom’ profesor! Scuipă apă, să nu ia foc instalația!“ În schimb, aveam o slăbiciune pentru scena cu frizerul și clientul lui. Mă fascinase întotdeauna voluptatea frizerilor de-a te urechea, de a-ți pipăi ceafa sau
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
se astupau cu ziare și cârpe, peste care se turna prenadez sau, dacă aveai noroc să fi cumpărat din timp materialele, un amestec de ipsos cu ciment. „Cânepa“ se mai folosea și la gaze, nu-ți făcea nimeni sudură sau lipituri, țevile se închideau cu pastă și smocuri de paie. Toate improvizațiile astea răsuflau pe undeva: prin termocentrale. Numărai vreo patru în București, numite CET-uri, ca într-o operațiune conspirativă: unul la Grozăvești, altul în Militari, al treilea în Berceni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1930_a_3255]
-
Vorbesc și de personalul tehnic și de cel artistic, așa se numeau atunci, între care exista o înțelegere creativă. Oamenii aceia te ajutau, stăteau peste noapte, făceau sacrificii. Se lucra pe peliculă de 35 de mm, cu montaj greoi, cu lipituri, cu proiecționiști care stăteau după tine, ca să te ajute să vezi materialele, era un fel de fraternitate artistică greu de întâlnit astăzi. A fost și o competiție benefică, care a creat ceea ce s-a numit școala de la Sahia. Eu cred
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
încă la Televiziunea Română, pe peliculă de 16 mm, au fost și monteuze care au vrut să se impună. Era o doamnă care îmi spunea că asta nu se poate și atunci m-am așezat la masă și am făcut două-trei lipituri și am întrebat-o: Se poate sau nu se poate? Sunt personalități diferite, cunoștințe tehnice diferite, însă ușurința cu care se lucrează astăzi la montajul nonliniar este extraordinară. Cea mai chinuitoare fază era montajul liniar, unde pentru a schimba un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
făcută din piele, toată însemnată cu fierul roșu cu simbolurile crescătorilor locali de vite. În barul frumos al unui hotel din Edmonton, Brandy zice: — Urăsc când se vede linia de îmbinare la paharul de martini. Vreau să zic că simt lipitura. E-așa de duzină. Bărbați de jur-împrejurul ei. Ca niște reflectoare, mi-amintesc genul ăsta de atenție. În tot statul ăla, Brandy n-a trebuit niciodată să-și plătească băutura, nici măcar o dată. Sari la Manus pierzându-și misiunea de agent special
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1904_a_3229]
-
m lățime. Majoritatea dispuneau de cuptoare din piatră, aflate în fața intrării și care serveau la încălzirea adăposturilor și prepararea ori încălzirea hranei. Aceste cuptoare aveau o vatră, de formă ovală ori circulară (diametrul de 0,60-0,80m), formată dintr-o lipitură, înconjurată cu pietre de râu sau gresii locale. Intensa înroșire sau înnegrire a vetrelor (de 3-5cm) sugerează folosirea lor îndelungată. De cele mai multe ori, bolta cuptoarelor nu s-a păstrat, însă cantitatea de pietre și bucățile de lut, găsite în apropierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de un acces larg. Locuința-atelier dispunea de un cuptor special (cu diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul obținerii unui curent de aer necesar procesului de prelucrare a metalelor. Vatra avea amenajat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptorului 4 din L13-Dodești), cum sunt cele trei de la Gura Idrici, Chircești-Miclești și Dodești (un al patrulea cuptor fiind găsit în interiorul L13). Aceste cuptoare din lut dispuneau de câte o vatră circulară (cu diametrul de 1-1,20 m), constituită din lipituri succesive, groase de 3-5 cm. Datorită intenselor utilizări, vetrele erau ușor albiate și puternic arse de foc, înroșite sau înnegrite pe o grosime de 6-10 cm. Inițial, acestea au dispus de bolți, care s-au distrus în timp. Gurile cuptoarelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind folosit încă din perioadele anterioare. Majoritatea acestor informații, privind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
utilizat, poate doar în cazul solului umed, când pereții locuințelor aveau nevoie de mai multă stabilitate. Locuințele aveau în dotare câte o vatră simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de 70-90cm diametru), formată dintr-o lipitură de lut (groasă de circa 2-5cm), așezată direct pe podea și ușor albiată. Vetrele erau de regulă înconjurate de un parament din pietre de râu și plăci de gresie locală, prinse între ele cu lut. Un caz aparte a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
folosită de țăranii noștri”1. Un exemplu apare În Oltenia, unde semințele de cânepă erau folosite pentru Înlăturarea diferitelor dureri prin aruncarea lor pe cărbuni aprinși și rostirea unui descântec. Este recomandată și afumarea cu cânepă a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
antreul. Casa noastră nu avea podele de lemn. Era „pardosită” cu lut, cu pământ. Această „pardoseală” se strica repede, și se transforma în praf, dacă nu se refăcea la timp. După ce ne culca pe toți, ca să nu mai umblăm peste lipitura nouă până se întărea, uda pe jos, mătura, și apoi frământa cu mâinile „pământ galben”amestecat cu balegă de cal, pe care, tot cu mâna făcută ca un căuș îl întindea pe toată suprafața camerei. Avea mămica, și la această
A FOST O DATA by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Science/762_a_1496]
-
degradării" anecdotice pe care o lasă proza lovinesciană, de la o carte la alta. În primul roman al criticului, ultimele capitole alcătuiesc de fapt un fel de epilog la povestea de dragoste propriu-zisă, fără a face corp comun cu ea, iar "lipitura" se vede cu ochiul liber nu atât din cauză că fragmentele sunt preluate din alte texte, cât din pricina caracterului lor rezumativ și retrospectiv care, dacă nu distruge complet, oricum, deteatralizează în mare măsură melodrama. În consecință, după confruntarea inutilă cu propriul trecut
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1052_a_2560]
-
de comunicație serială dezvoltate de autor. Acesta este bazat pe circuitul integrat adaptor USB serial FT232. Fig. 9.11 Vedere prototip modul de comandă a dispozitivelor mecatronice Fig. 9.12 Vedere prototip modul de comandă a dispozitivelor mecatronice, fața cu lipituri Final de capitol Construcția și tehnologia sistemelor embedded 209 10. Listă de abrevieri ADC Analog to Digital Converter; Convertor analog-digital. ALU Arithmetic Logic Unit; Unitate aritmetică logică. ASIC Application-Specific Integrated Circuit; Circuit integrat specializat pe o anumită aplicație. ASSP Application-Specific
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1069]
-
recunoscute numai de copiii gemeni până la 7 ani), Zburătorul (un fel de zmeu, care intră noaptea pe coș În casele oamenilor, sub formă de șerpe cu pară de foc, și chinuiește pe femei, care din pricina asta zac de boala numită lipitură, de care se poate scăpa prin anumit descântec); face femeile Însărcinate să nască Înainte de vreme copii morți), Baba Coaja (care omoară copiii cei nebotezați și ascunde sufletele lor Într-un soc, unde petrec până ce putrezește trupul, din care pricină românii
ACCEPȚIILE VIEȚII ÎNTRE NOROC ȘI SOARTĂ ÎN PROZA POPULARĂ by Ion –Horia BÎrleanu () [Corola-publishinghouse/Science/772_a_1549]
-
de comunicație serială dezvoltate de autor. Acesta este bazat pe circuitul integrat adaptor USB serial FT232. Fig. 9.11 Vedere prototip modul de comandă a dispozitivelor mecatronice Fig. 9.12 Vedere prototip modul de comandă a dispozitivelor mecatronice, fața cu lipituri Final de capitol Construcția și tehnologia sistemelor embedded 209 10. Listă de abrevieri ADC Analog to Digital Converter; Convertor analog-digital. ALU Arithmetic Logic Unit; Unitate aritmetică logică. ASIC Application-Specific Integrated Circuit; Circuit integrat specializat pe o anumită aplicație. ASSP Application-Specific
CONSTRUCŢIA ŞI TEHNOLOGIA SISTEMELOR EMBEDDED by Andrei DRUMEA () [Corola-publishinghouse/Science/674_a_1090]
-
este vorba de o sărăcie lucie, care ar putea stârni compasiunea în sens firesc (haine ponosite, peticite), ci de cultivarea unui stil kitsch de îmbrăcăminte provocatoare. Stridența și mai ales prostul gust sunt prezente în hainele cu zorzoane, tăieturi și lipituri fără logică, decolteuri dorite cu sex appeal extrem, culori inadecvate, accesorii stridente. În loc să camufleze corpurile dizgrațioase, aceste haine scot în evidență grăsimile, bolile, diformitățile; sau pur și simplu dezgolesc în sens gratuit trupuri normale, dintr-o lipsă demonstrativă de pudoare
[Corola-publishinghouse/Science/2083_a_3408]
-
locuiește la București). Desigur că menționează corect proveniența izvoarelor și a pozelor, decontându le. Cu drag o să vă trimit unele din lucrările mele. Pentru moment nu am În casă decât un exemplar din cartea despre Vaslui dar este exemplarul cu lipituri de poze și recenzii - deci cel de uz intern. Am scris să-mi mai trimită. Pentru Eugen Dimitriu, Încă o dată: felicitări și mulțumiri. Melanica 2 (Iași, nedatată, aprox. iunie 1981) Dragii mei, În sfârșit pleacă lucrările acasă. Am Întârziat cu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]