133 matches
-
fiecare cineva și așa m-a impresionat că am vrut să aprofundez cu profesorul, auzisem că-i plăceau fetele cu interes de folclor și le chema și acasă la el, le lua și pă teren și mă gândeam că fac lipitura cu moșulică dar n-a mers, mă așezam la curs în prima bancă și desfăceam larg picioarele, mesaj mai clar nu se putea, dar nu i-am plăcut și m-a pasat lui Păstrămaț care mi-a distrus viața și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
m lățime. Majoritatea dispuneau de cuptoare din piatră, aflate în fața intrării și care serveau la încălzirea adăposturilor și prepararea ori încălzirea hranei. Aceste cuptoare aveau o vatră, de formă ovală ori circulară (diametrul de 0,60-0,80m), formată dintr-o lipitură, înconjurată cu pietre de râu sau gresii locale. Intensa înroșire sau înnegrire a vetrelor (de 3-5cm) sugerează folosirea lor îndelungată. De cele mai multe ori, bolta cuptoarelor nu s-a păstrat, însă cantitatea de pietre și bucățile de lut, găsite în apropierea
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
de un acces larg. Locuința-atelier dispunea de un cuptor special (cu diametrul de 0,80 m x 0,90 m), situat nord-est, dotat cu o vatră circulară și prevăzut cu o boltă de lut (diametrul de 0,50 m). Grosimea lipiturilor vetrei (8-9 cm) implică o puternică și îndelungată utilizare, iar deschizătura de pe latura sa vestică indică locul prin care erau băgate tuburile de suflat, cu scopul obținerii unui curent de aer necesar procesului de prelucrare a metalelor. Vatra avea amenajat
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptorului 4 din L13-Dodești), cum sunt cele trei de la Gura Idrici, Chircești-Miclești și Dodești (un al patrulea cuptor fiind găsit în interiorul L13). Aceste cuptoare din lut dispuneau de câte o vatră circulară (cu diametrul de 1-1,20 m), constituită din lipituri succesive, groase de 3-5 cm. Datorită intenselor utilizări, vetrele erau ușor albiate și puternic arse de foc, înroșite sau înnegrite pe o grosime de 6-10 cm. Inițial, acestea au dispus de bolți, care s-au distrus în timp. Gurile cuptoarelor
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
L13-Gara-Banca). În unele cazuri (L13-Gara-Banca) s-a păstrat lemnăria carbonizată de la pereți, podea, dar și de la furca și grinda de susținere a acoperișului (pl. XLV/f). Pereții camerelor erau construiți din pari verticali și din împletituri de nuiele lutuite. Grosimea lipiturilor varia între 3,7-6cm, potrivit locului din care s-au desprins (la bază, acestea fiind mai groase). Conform amplasării grinzilor și a furcii, acoperișul era construit în două ape, astfel fiind folosit încă din perioadele anterioare. Majoritatea acestor informații, privind
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
utilizat, poate doar în cazul solului umed, când pereții locuințelor aveau nevoie de mai multă stabilitate. Locuințele aveau în dotare câte o vatră simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
simplă (circulară, ovală), situată pe o laviță cruțată (B1, de la Bârlad-Valea Seacă), făcută direct pe podea, cu lipitură și având gardină din pietre pe margine (L1-L3, de la Dodești, B2 - Simila) ori construită pe un „pat” din pietre de râu, cu lipitură (Simila-Zorleni). Totodată, se păstrează și cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
cuptorul din lut cu boltă (L4-L6 - Dodești; B1, B3 - Simila; L13, L21-Gara-Banca; cuptorul din B1, de la Roșiești-Gară, avea dimensiuni mai mari decât cele obișnuite), a cărui vatră era tot de formă ovală ori circulară (de 70-90cm diametru), formată dintr-o lipitură de lut (groasă de circa 2-5cm), așezată direct pe podea și ușor albiată. Vetrele erau de regulă înconjurate de un parament din pietre de râu și plăci de gresie locală, prinse între ele cu lut. Un caz aparte a fost
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
și ochii-mi văpăiază”, aducînd o stare de voluptate și de durere („un dor nespus m-apucă și plîng, măicuță, plîng”). Poate acestea provoacă starea de visare, căderea În reverie („săi ca din visare”, „că-ncepe de visează și visu-n lipitură/ Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu...”) și senzația de Înălțare: „cosița se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
stare de voluptate și de durere („un dor nespus m-apucă și plîng, măicuță, plîng”). Poate acestea provoacă starea de visare, căderea În reverie („săi ca din visare”, „că-ncepe de visează și visu-n lipitură/ Începe-a se preface, și lipitura-n zmeu...”) și senzația de Înălțare: „cosița se ridică”, „eu parcă-mi aud scrisul pe sus cu vîntu-n zbor”. În fine, zburătorul apare În timpul unei insomnii grele și al unei „nemișcări pline” a universului: „E noapte naltă, naltă; din mijlocul
Dimineața poeților. Eseu despre începuturile poeziei române by Eugen Simion () [Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
cană), de fructe de ienupăr, de flori de soc plămădite În cidru, de valeriană. Consum de cafea neagră cu zeamă de lămâie. Comprese pe frunte și tâmple cu "cotorul" de la castraveți, partea cu care este legat de curpen. CEAS RĂU (lipitură, boala copiilor, strânsoarea copiilor) Boala se manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
se manifestă prin dureri de cap, de coaste și În piept, furnicături În tot corpul, tremurături, zvâcnirea mușchilor. Băi cu buruieni de ceas rău, neagră, cu cățușnică, cu "cele șapte daturi", cu ferigă, stroh de fân, cu iov, cu plantele lipitură, sfredelul pământului și zburătoare, care se fierb și se pun În apa de baie. Pe alocuri, după baie, bolnavul este afumat cu "lemn trăsnit". AMORȚEALA CAPULUI Se manifestă cu dureri de cap, amorțeala pielii capului și Împăienjenirea ochilor. Cauzele: răceala
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
multe ori pe zi, În loc de apă. Contra speriatului (tulburare psihică de ordin emotiv), se pune buruiană de speriat pe cărbuni aprinși și se așează bolnavul cu pieptul dezvelit deasupra, astfel ca fumul să fie inspirat, timp de câteva minute. Pentru "lipitură" (când o persoană este sperioasă și tresare noaptea prin somn, Înspăimântată sau plânge), se bea vin alb În care s-a plămădit lingura zânei, pisată. Formele ușoare ale bolilor de nervi, se tratează prin administrarea ceaiurilor de argințică, buruiana cinci
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
buruiana cinci degete, de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
de dânsele, pătlagină, podbal, șapte daturi sau cu semințe de varză. Contra "plânsorilor"(boală de vânt, fapt de vânt, "foc viu", focușor, soare sec), copiilor sugari li se fac băi cu fierturi de mușețel. VORBIRE ÎN TIMPUL SOMNULUI (lipitură) Bolnavul de "lipitură" sare din somn, bâiguie. În Muntenia, i se dă să mănânce fudulii de cal negru, arse și pisate, amestecate cu rachiu de drojdie. În Moldova, se afumă bolnavul cu planta avrămeasă și se scaldă cu fiertură de drețe, zburătoare și
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
umflături, cârcin. Chist sebaceu: broască, modâlcă. Luxații: scrântituri, schintituri. Fracturi: frânturi. Hernie: boșorogeală, surpătură, chilă, cui de stricăciune, chilăvie. IX. Bolile creierului și ale sistemului nervos Cefalalgie: durere de cap. Congestie. Insolație: soare sec. Sincopă: leșin Vertigo: amețeală. Isterie: istericale, lipitură, zburător. Eclampsie: apucat, apucătură. Singultus: sughiț Nevralgie: luat de vânt. Insomnie: nedormire, muma pădurii, plânsori (la copii). Lumbago: curmătură, dureri de șale, dureri de mijloc. Apoplexie. Hemiplegie: dambla, săgetătură. Paraplegie: ologeală, damblageală. Paralizie: slăbănogie. Alienație mentală: nebunie, nebuneală. Epilepsie: boala
MIRACULOASE LEACURI POPULARE by Vasile Văsâi () [Corola-publishinghouse/Science/1623_a_2977]
-
cel care Îl Întreba pe Sfinx. Fisura, a observat Faulques, lua forma unui fulger nehotărât Între cele două orașe, dar pictorul de război știa că nehotărârea lui era doar aparentă, că exista o normă ascunsă pe sub pictură, vopseaua acrilică și lipitura cu ciment, o lege riguroasă și inevitabilă care avea să transforme, până la urmă, turnurile din depărtare, din oțel și sticlă, ce lâncezeau În ceața zorilor, Într-un peisaj similar colinei În flăcări; și că În cine știe ce loc din fisura aceea
[Corola-publishinghouse/Science/2117_a_3442]
-
se spală bolnava, iar apa se aruncă la răspântii, rostind descântecul: "Avrămeasă / Cristineasă, / Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
Leușteanu, / Și odoleanu, / Mătrăgună, / Sânge de nouă frați, / Iarba ciutei / Și mama pădurii. Cum se sparge târgul, / Cum se sparge oborul, / Așa să se spargă faptul / Și lipitura / Și zburătorul. / Cum se răspândesc răspântiile, / Așa să se risipească vrăjile / Și lipitura / Și zburătorul!" 200. În comuna Fundu Moldovei din județul Suceava, după ce s-a născut copilul, moașa îl ia și "după ce i-a tăiat și legat buricul, îl pune într-o covățică, cu apă rece, fie iarnă, fie vară, și așa
[Corola-publishinghouse/Science/1530_a_2828]
-
se pună cu spatele la fereastră și, azvîrlind cu mîna dreaptă, să zică: „Cine mă bîntuie pe mine noaptea să n-aibă treabă cu mine, ci cu ceapa.“ Zicînd aceste cuvinte, nu va mai visa. Din astfel de vise se poate căpăta lipitură*. Ceară Poporul crede că este păcat a da cu ceară pe-n case, la podeală sau ceruit. E mare păcat să calci ceara ori s-o sudui. Ceara de la policandru e bună de făcut de dragoste. Ceartă Chiperul* și sarea
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
încovoiat care se introduce în capul osiei libarcă - gîndac de noapte lighioaie - insectă vătămătoare limbar - limbariță, vezicule sub limbă linchi (a) - a sorbi cu limba; a mînca pe furiș lingoare - febră tifoidă linți - trichină, cisticerci lip(it) - murdărie grasă, lipicioasă lipitură - boală de dragoste sau de frică lozie - specie de răchită lumină - lumînare luminăriță - plantă lung - boală îndelungată lut - pămînt M mai - instrument de bătut rufele la spălat; ficat mană - belșug; boala viței de vie; spumă ce apare primăvara pe apele
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
Doamnă bună,/ Nu te iau de bolunzit,/ Ci te iau de Îndrăgit.” Aceste incantații sunt Însoțite de dansuri rituale, dar, câteodată și de gesturi dezacordate cu brațele, picioarele ori cu capul. Pe lângă toate acestea, planta are și proprietăți terapeutice, vindecând „lipitura”, adică depresia, durerile de dinți, sub forme de catapalasme, abcesele și hidropizia. Mătrăguna este o plantă erotică, conferind dragoste, fecunditate, bogăție și sănătate. Culesul ei constituie un ritual cu anumite condiții: curăție trupească, puritate, tăcere, gesturi protectoare, aducerea de ofrande
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
folosită de țăranii noștri”1. Un exemplu apare În Oltenia, unde semințele de cânepă erau folosite pentru Înlăturarea diferitelor dureri prin aruncarea lor pe cărbuni aprinși și rostirea unui descântec. Este recomandată și afumarea cu cânepă a celui bolnav de „lipitură”, un sindrom depresiv. Un rol psihotropic deosebit În desfășurarea unor practci religioase a avut vița de vie, mai exact vinul cu ajutorul căruia se ingerau și alte substanțe, propriu-zis halucinogene. Motivația lui Deceneu de stârpire a viței de vie a avut
Magie si mantica in credintele populare romanesti by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Science/1602_a_2911]
-
Vorbesc și de personalul tehnic și de cel artistic, așa se numeau atunci, între care exista o înțelegere creativă. Oamenii aceia te ajutau, stăteau peste noapte, făceau sacrificii. Se lucra pe peliculă de 35 de mm, cu montaj greoi, cu lipituri, cu proiecționiști care stăteau după tine, ca să te ajute să vezi materialele, era un fel de fraternitate artistică greu de întâlnit astăzi. A fost și o competiție benefică, care a creat ceea ce s-a numit școala de la Sahia. Eu cred
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]
-
încă la Televiziunea Română, pe peliculă de 16 mm, au fost și monteuze care au vrut să se impună. Era o doamnă care îmi spunea că asta nu se poate și atunci m-am așezat la masă și am făcut două-trei lipituri și am întrebat-o: Se poate sau nu se poate? Sunt personalități diferite, cunoștințe tehnice diferite, însă ușurința cu care se lucrează astăzi la montajul nonliniar este extraordinară. Cea mai chinuitoare fază era montajul liniar, unde pentru a schimba un
Documentar şi adevăr. Filmul documentar în dialoguri by Lucian Ionică [Corola-publishinghouse/Science/1413_a_2655]