243 matches
-
posedă proprietăți vasodilatatoare (scad presiunea sanguină) și de stimulare a musculaturii netede (contracția uterului gravid, a tractului gastrointestinal, a vezicii urinare și uretrelor,a tubilor spermatici și uterini) acțiune contrară vasopresinei. Prostaglandinele influențează metabolismul țesutului adipos la nivelul căruia inhibă lipoliza și anulează astfel efectul stimulator al unor hormoni asupra acestui proces( ACTH, TSH, glucagon, adrenalină). Prostaglandinele au acțiune și asupra metabolismului unui mediator chimic de o deosebită importanță și anume AMP-ciclic (adenozin monofosfatul ciclic) prin intermediul căruia influențează lipoliza și reglează
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
căruia inhibă lipoliza și anulează astfel efectul stimulator al unor hormoni asupra acestui proces( ACTH, TSH, glucagon, adrenalină). Prostaglandinele au acțiune și asupra metabolismului unui mediator chimic de o deosebită importanță și anume AMP-ciclic (adenozin monofosfatul ciclic) prin intermediul căruia influențează lipoliza și reglează activitatea unor hormoni. De asemenea, prostaglandinele micșorează aciditatea gastrică și au rol important în reproducere (stimulează ovulația). Această diversitate de acțiune duce la presupunerea că, prostaglandinele constituie un sistem de legătură între hormoni și sistemul nervos, cu transmitere
Biochimie by Lucia Carmen Trincă () [Corola-publishinghouse/Science/532_a_1322]
-
prezent utilizat în terapeutică). Acțiunile 23HORMONII. GENERALIT|}I sale sunt mediate de somatomedine, peptide hepatice asemănătoare proinsulinei, denumite și IGF (insuline like growth factor) sau directe: acțiuni mediate de somatomedine: anabolismul proteic, proliferarea celulară, creșterea cartilajului și osului; acțiuni directe: lipoliză, antagonizarea acțiunilor periferice ale insulinei, hiperglicemie, retenție de sodiu și apă. Reglarea secreției GH este asigurată de GH-RH, somatostatină, feedback metabolic (glicemia și nivelul somatomedinelor). PRL Prolactină: polipeptid și 198 acizi aminați, asemănătoare ca structură (și în parte ca acțiuni
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
preferențial rT3, ca mijloc adaptativ (sindromul de T3 scăzut). Consecințele metabolice ale acțiunilor celulare ale hormonilor tiroidieni sunt: accelerarea sintezei majorității proteinelor enzimatice care explică creșterea consumului de oxigen și calorigenezei, creșterea glicolizei, dar și a glicogenezei, creșterea lipogenezei și lipolizei; reprimarea unor enzime: inosin monofosfat dehidrogenază, enzimă ce controlează sinteza TSH; acțiune facilitantă asupra sistemului nervos simpatic (există o acțiune b-stimulantă a T3 pe ansamblul receptorilor de acest tip); Din aceste acțiuni rezultă efectele asupra diverselor viscere, aparate și sisteme
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
creșterea aportului de substrat pentru neoglucogeneză prin catabolismul proteinelor în țesuturile periferice . Metabolismul glucozei în țesuturile periferice reducerea captării glucozei de către țesuturi cu rezistență secundară la insulină . Metabolismul proteinelor inhibiția captării aminoacizilor de către țesuturi creșterea catabolismului proteinelor. Metabolismul lipidic creșterea lipolizei și eliberării de acizi grași efect lipogenic indirect prin stimularea apetitului și hiperinsulinism creșterea depozitelor adipoase în anumite zone ale corpului (față, torace, abdomen, zona interscapulară) }esut conjunctiv inhibiția acțiunii fibroblaștilor, pierdere de colagen; excesul de glucorticoizi reduce procesul de
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
la echilibru. Efectele catecolaminelor în funcție de receptor sunt sumarizate în tabelul 33. Schematic, cele mai importante sunt următoarele: a1 vasoconstricție; hiperglicemie a2 inhibare presinaptică a catecolaminelor, prin recaptarea noradrenalinei; agregare plachetară b1 tahicardie (creșterea frecvenței și a forței de contracție miocardice); lipoliză b2 bronhodilatație; glicogenoliză musculară. Principalul rol al medulosuprarenalei este adaptarea la orice situație critică hipoglicemie, hipotensiune, frig, exercițiu fizic, stres fizic sau psihic. în timpul acestor stimulări, secreția de adrenalină poate crește de zeci de ori. Reglarea secreției este neurogenă, prin
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
multiple (MEN vezi capitolul). Fiziopatologie Expresia clinică a feocromocitomului este urmarea excesului de catecolamine (la care se adaugă encefalinele și alte amine biogene) și traduce de manieră caricaturală (R. Mornex, art. cit.) efectele vasculare (hipertensiune arterială), cardiace (tahicardie), metabolice (hiperglicemie, lipoliză) ale acestora. Efectele cardiovasculare sunt cele mai pregnante, datorându-se în mare parte acțiunii catecolaminelor la nivel de receptori (a vasoconstricție, b1 creșterea contractilității și a frecvenței cardiace), dar și unei acțiuni directe (toxicitate directă la nivelul fibrei miocardice). Simptomatologia
Ghid de diagnostic și tratament în bolile endocrine by Eusebie Zbranca () [Corola-publishinghouse/Science/91976_a_92471]
-
este principalul factor de care depinde atât utilizarea, cât și producția endogenă de glucoză. Insulina Efect net: ↓ glicemiei Hormoni de contrareglare* Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în terapeutică un
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
Efect net: ↑ glicemiei 1. scăderea glicemiei prin: - ↑ intrării glucozei în celule - ↑ glicogenezei 2. ↓ eliberării glucozei din depozite - ↓ glicogenolizei↓ gluconeogenezei - ↓ lipolizei și cetogenezei - ↓ catabolismului proteic 1. creșterea glicemiei prin: - ↓ intrării glucozei în celule↓ glicogenezei 2. ↑ eliberării glucozei din depozite - ↑ glicogenolizei - ↑ gluconeogenezei↑ lipolizei și cetogenezei - ↑ catabolismului proteic Insulina, „hormonul antidiabetic”, a fost descoperită de către Paulescu în 1921 și introdusă în terapeutică un an mai târziu de către un grup de canadieni. Este un hormon secretat la nivelul celulelor beta pancreatice, în aceeași cantitate cu
Noţiuni elementare de medicină internă by Viviana Aursulesei () [Corola-publishinghouse/Science/91886_a_92994]
-
2 probabil că insulinorezistența se datorează unui defect localizat pe căile care reglează translocarea GLUT-4. La nivelul ficatului, rezistența la insulină determină creșterea (relativă sau absolută) a producției hepatice de glucoză, iar la nivelul țesutului adipos o insuficientă supresie a lipolizei cu creșterea nivelului circulant al acizilor grași liberi. Dintre factorii de mediu, obezitatea joacă rolul cel mai important în patogeneza diabetului zaharat tip 2. Obezitatea este asociată cu rezistența la insulină. Studii epidemiologice au arătat că riscul pentru diabet zaharat
Tratat de diabet Paulescu by Radu Lichiardopol () [Corola-publishinghouse/Science/92232_a_92727]
-
studii prospective au arătat existența unei corelații pozitive între concentrația plasmatică a AGL și apariția T2DM. Astfel, concentrația plasmatică a AGL poate fi considerată un factor predictor pentru apariția diabetului zaharat insulino-independent. De menționat însă faptul că insulinorezistența, produsă de lipoliza tisulară crescută, poate fi mai mare decât o sugerează concentrația plasmatică a AGL, o parte a acestora fiind utilizată în țesuturi în locul glucozei și astfel nu mai ajunge în circulație. 4. Secreția de insulină și rezistența periferică la acțiunea insulinei
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
de utilizare celulară a grăsimilor în scop energetic, nivelul seric al AGL crește de 5 până la 8 ori. Acest fenomen se întâlnește în special la pacienții diabetici (insuficiența sau ineficiența insulinei) și în inaniție (deficit de substrat glucidic), când predomină lipoliza adipocitară. 3.11. Corpii cetonici Sub denumirea de corpi cetonici (C.C) sunt incluse trei substanțe: acidul acetoacetic, acidul beta hidroxi butiric și acetona (18, 61, 63). În condițiile unei alimentații normale, cetogeneza este redusă, fără să depășească 0,8-1
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
l. În inaniție, diabet zaharat, lactație, când există un deficit absolut sau relativ de glucoză, cetogeneza este amplificată, ajungând la 10-15 sau chiar 25 mEq/l, putând fi însoțită de cetonurie (38). Mecanismul are ca punct de plecare dezechilibrul între lipoliza și lipogeneza adipocitară în favoarea lipolizei, cu eliberare crescută de acizi grași care prin beta oxidare (mitocondrială și peroxizomală) la nivel hepatocitar formează acetil-CoA din care se sintetizează acidul cetoacetic; acesta este convertit ulterior în acid beta hidroxibutiric și cantități mici
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
lactație, când există un deficit absolut sau relativ de glucoză, cetogeneza este amplificată, ajungând la 10-15 sau chiar 25 mEq/l, putând fi însoțită de cetonurie (38). Mecanismul are ca punct de plecare dezechilibrul între lipoliza și lipogeneza adipocitară în favoarea lipolizei, cu eliberare crescută de acizi grași care prin beta oxidare (mitocondrială și peroxizomală) la nivel hepatocitar formează acetil-CoA din care se sintetizează acidul cetoacetic; acesta este convertit ulterior în acid beta hidroxibutiric și cantități mici de acetonă (fig.23). Acidul
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
determinant major al legării heparinei. Studii efectuate cu anticorpi monoclonali specifici pentru domeniul C-terminal au obiectivat o inhibare a acțiunii lipolitice a LPL cu afectarea parțială a activității esterazice. Aceste rezultate indică rolul domeniului C-terminal in procesul de lipoliză, posibil prin inițierea interacțiunii cu substrate insolubile. Mai mult, afinitatea anticorpilor pentru LPL din plasma heparinată nu a fost semificativ diferită față de lipaza singură, fapt ce sugerează existența unui situs de legare a heparinei distinct de regiunea obligatorie pentru lipoliză
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
lipoliză, posibil prin inițierea interacțiunii cu substrate insolubile. Mai mult, afinitatea anticorpilor pentru LPL din plasma heparinată nu a fost semificativ diferită față de lipaza singură, fapt ce sugerează existența unui situs de legare a heparinei distinct de regiunea obligatorie pentru lipoliză (12, 33, 43). Enzima, secretată de celule sub forma unor vezicule provenite din aparatul Golgi, este transportată în spațiul subendotelial (printr-un mecanism necunoscut), unde se atașează de heparan-sulfatul de pe suprafața celulelor endoteliale (fig.24). De la acest nivel, prin difuziune
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
mecanism necunoscut), unde se atașează de heparan-sulfatul de pe suprafața celulelor endoteliale (fig.24). De la acest nivel, prin difuziune laterală, LPL este transferată pe fața luminală a endoteliului, fiind în interacțiune electrostatică cu acesta prin intermediul polizaharidelor membranare. Condiția esențială pentru inițierea lipolizei este atașarea enzimei de membrana plasmatică endotelială (60). În plasmă, LPL hidrolizează triacilglicerolul conținut în lipoproteine, în special din chilomicroni și VLDL (very low density lipoprotein), rata hidrolizei fiind direct proporțională cu mărimea particulelor lipoproteice. Obișnuit, rata hidrolizei chilomicronilor este
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
hidrolizei fiind direct proporțională cu mărimea particulelor lipoproteice. Obișnuit, rata hidrolizei chilomicronilor este de două ori mai mare decât a VLDL, în ambele cazuri acțiunea enzimei desfășurându-se până când aproximativ 75% din triacilgliceroli sunt hidrolizați. Acizii grași liberi rezultați în urma lipolizei sunt preluați de diferite țesuturi, unde sunt utilizați fie ca sursă energetică, fie ca substrat al procesului de re-esterificare al alfa-glicerol-fosfatului celular. Reglatorii naturali ai activității lipazei sunt apo C II (activator) și apo C III (inhibitor), transferate non enzimatic
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
inhibitor), transferate non enzimatic de la moleculele de HDL (high density lipoprotein) la moleculele de VLDL și chilomicroni. Activitatea enzimei poate fi influențată și prin intervenția unor factori endocrini, printre care se numără catecolaminele (acțiune inhibitorie prin creșterea cAMP-dependentă a nivelului lipolizei celulare, cu hipersecreție celulară secundară de acizi grași în plasmă) și insulina (acțiune stimulatoare prin inhibarea lipolizei celulare). Datorită exprimării sale la nivelul macrofagelor din leziunile aterosclerotice, LPL inițiază retenția particulelor LDL (low density lipoprotein) în matrixul subendotelial, probabil prin
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
Activitatea enzimei poate fi influențată și prin intervenția unor factori endocrini, printre care se numără catecolaminele (acțiune inhibitorie prin creșterea cAMP-dependentă a nivelului lipolizei celulare, cu hipersecreție celulară secundară de acizi grași în plasmă) și insulina (acțiune stimulatoare prin inhibarea lipolizei celulare). Datorită exprimării sale la nivelul macrofagelor din leziunile aterosclerotice, LPL inițiază retenția particulelor LDL (low density lipoprotein) în matrixul subendotelial, probabil prin legare de gruparea NH2-terminală a apo B100 din învelișul lipoproteic. Prin această retenție LPL mediază absorbția receptor
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
proporționale între HDL-colesterol și riscul de dezvoltare a bolii cardiovasculare aterosclerotice, modificarea activității HL poate contribui la modularea progresiei procesului de ateroscleroză. 4.3. Lipaza hormon sensibilă (Hormon sensible lipase, HSL) HSL este în primul rând o enzimă care controlează lipoliza în țesutul adipos alb. Deoarece acizii grași reprezintă o sursă majoră de energie la mamifere, HSL are un rol important în homeostazia energetică. În afara acestui rol fundamental, enzima mai deține câteva roluri importante și în alte țesuturi unde este exprimată
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
27, 94). Identitatea kinazei ce fosforilează HSL la nivelul Ser 565 în celulele intacte nu a fost încă determinată. Activarea locusului reglator impiedică fosforilarea locusului bazal și viceversa; astfel, kinaza cAMP (și alte kinaze) ar putea acționa ca inhibitor al lipolizei, prin blocarea fosforilării PKA-dependente a Ser 563 (27). Ser 659 și Ser 660 au fost recent dovedite ca locusuri de fosforilare, atât in vivo cât și in vitro, ca urmare a incubării HSL cu PKA. Hormonii catabolici (corticotropina, adrenalina, noradrenalina
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
659 și Ser 660 au fost recent dovedite ca locusuri de fosforilare, atât in vivo cât și in vitro, ca urmare a incubării HSL cu PKA. Hormonii catabolici (corticotropina, adrenalina, noradrenalina, glucagonul) prin cuplare cu receptorii β adrenergici stimulează acut lipoliza adipocitară, prin cresterea activității adenilat ciclazei membranare ce determină fosforilarea PKA-dependentă a HSLa (35, 84), enzima limitantă a lipolizei. Două studii noi, ce au evaluat expresia, rolul și reglarea activității HSL în mușchiul sheletic (49, 50), au stabilit că la
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
ca urmare a incubării HSL cu PKA. Hormonii catabolici (corticotropina, adrenalina, noradrenalina, glucagonul) prin cuplare cu receptorii β adrenergici stimulează acut lipoliza adipocitară, prin cresterea activității adenilat ciclazei membranare ce determină fosforilarea PKA-dependentă a HSLa (35, 84), enzima limitantă a lipolizei. Două studii noi, ce au evaluat expresia, rolul și reglarea activității HSL în mușchiul sheletic (49, 50), au stabilit că la acest nivel lipaza este supusă tot unei reglări β adrenergice ce implică fosforilarea PKA-mediată. Mai mult, s-a evidențiat
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]
-
vezi perilipina). La nivelul granulelor lipidice, după interacțiunea mediată de regiunea N-terminală cu ALBPsau aP2 (proteina de legare a acizilor grași), lipaza hidrolizează tri și di-acilglicerolii precum și esterii cu lanț lung ai colesterolului. Triacilglicerolii sunt factori limitatori (rate-limiting) ai lipolizei, deoarece se hidrolizează considerabil mai lent decât celelalte fracțiuni lipidice. Acizii grași, produșii finali de scindare ai triacilglicerolului, sunt eliberați în plasmă, furnizând ulterior substratul energetic pentru multe țesuturi (fig.27). Dovezi recente susțin implicarea HSL în răspunsul insulino-secretor β
Tratat de diabet Paulescu by Cornelia Pencea, Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92248_a_92743]