778 matches
-
în cantități mari negustorilor evrei care se ocupau mai departe de vânzarea cu amănuntul. La începutul secolului XX autoritățile românești erau îngrijorate în legătură cu propaganda făcută de oficiali ruși în satele din Moldova și în special în județul Iași pentru emigrarea lipovenilor în țara de origine (“Opinia”, Iași, nr.521, 1908). Ca urmare a acestor demersuri, într-o primă etapă au fost convinse să emigreze 20 de familii din Iași și circa 200 din Dobrogea. Reprezentanții comitetului care se ocupau de această
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la jumătatea secolului XVIII), iar la vest de acesta, un nou cartier lipovenesc (la începutul secolului XIX), pe lângă cel dezvoltat anterior în șesul Bahluiului, spre sfârșitul secolului XVIII. În lucrarea “Orașul Iași. Monografie istorică și socială”, N. A. Bogdan spune despre lipoveni: “Ei își au aici în Iași, o frumoasă biserică, cu hramul S-ta Maria, clădită pe malul drept al Bahluiului, iar în urma rectificării cursului acestui râu, se află astăzi pe malul stâng, între anii 1872-1882, după planurile arhitectului român Ștefan
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
construită tot cam pe acelaș loc, din bârne, în anul 1780, fără a se ști de cine anume; la 1830, s-a refăcut din cărămidă numai biserica, iar turnul și clopotnița rămase tot de lemn”. De la același autor aflăm că lipovenii aveau ”credință diferită” față de cea din Rusia acelor vremuri și că, după ce au început să se stabilească în Moldova, pe la jumătatea secolului XVIII, “au reușit chiar să obțină cîteva mici privilegii de la Cârmuire și de la Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
credință diferită” față de cea din Rusia acelor vremuri și că, după ce au început să se stabilească în Moldova, pe la jumătatea secolului XVIII, “au reușit chiar să obțină cîteva mici privilegii de la Cârmuire și de la Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală a lipovenilor la Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
pe la jumătatea secolului XVIII, “au reușit chiar să obțină cîteva mici privilegii de la Cârmuire și de la Mitropoliții țărei”. Aceeași plasare temporală a lipovenilor la Iași, în secolul XVIII, o face și Episcopul Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Melchisedek în lucrarea sa de referință privitoare la lipovenii de pe teritoriul românesc. Caracteristicile socio-profesionale ale comunităților din Iași au imprimat o anumită specializare funcțională ulițelor sau cartierelor în care acestea erau grupate: negustorii armeni vindeau lucruri orientale, sîrbii, bulgarii și lipovenii erau cultivatori sau comercianți de legume în Șesul Cacainei, al Bahluiului sau în Tătărași, negustorii ruși comercializau blănuri (pe Ulița Rusească) etc. Prin multitudinea funcțiilor economice și prin atracțiile pe care le poate oferi un mare centru urban (principalul centru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
dezvoltarea orașului, care a impus și lucrări ample de sistematizare, apariția unor noi locuri de muncă, ponderea acestei populații s-a redus treptat, Iașul fiind în prezent singura localitate din cele vizate în care cea mai mare parte a etnicilor lipoveni locuiește la bloc. Marea varietate etnică a orașului Iași este bine evidențiată de datele obținute la recensământul din 1930 : 63.168 români, 34.662 evrei, 980 germani, 918 ruși, 543 maghiari, 505 polonezi, 340 țigani și 170 armeni. Satul Focuri
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Muntenia (P. Nechifor, 1997). În anul 1869 a fost inaugurată linia ferată Roman-Pașcani-Burdujeni și halta Lespezi, ceea ce a dus la o ușoară revigorare economică a localității. Până în prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
prezent nu s-a aflat cu exactitate anul în care s-au stabilit lipovenii în târgul Lespezi însă, după datele statistice din anul 1880, în acest sat locuiau 389 familii de evrei, 200 familii de români și 47 familii de lipoveni. Primii staroveri au venit din alte comunități apropiate (Manolea, Brătești, Tg.Frumos) și sau așezat în două minicartiere numite Median și Mahala, unde și-au ridicat și o biserică. Venirea acestora în târgul Lespezi a fost condiționată de factori naturali
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Analiza geografică a populației 2.1. Evoluția numerică a populației ruso-lipovenești În interpretarea datelor demografice referitoare la staroveri trebuie sa ținem cont de faptul că de-a lungul timpului autoritățile au folosit termeni diferiți pentru membri acestui grup etnic (ruși, lipoveni sau ruși-lipoveni), iar indicatorii referitori la etnie, limbă maternă și religie nu s-au regăsit constant sub aceeași formă la toate recensămintele. La acestea se adaugă contextul sociopolitic care a influențat declararea în mod liber la momentele de recensământ a
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
1930: 24 persoane de etnie rusă și 652 persoane de limbă rusă maternă; - în 1956: 20 persoane de etnie rusă; - în 1966: 17 etnici ruși și 91 persoane de limbă rusă maternă. Iași - în 1930: 996 ruși, aici intrând atât lipovenii cât și rușii nestaroveri, în general negustori. Focuri - în 1956 și 1966 : nu era nici un etnic rus, toată populația având ca limba maternă limba română. Lespezi - în 1956 și 1977: nici un etnic rus. Brătești - în 1930: 0 etnici ruși și
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
la 633 persoane în 2002 și 598 persoane în 2011. Creșteri procentuale moderate se înregistrează și în cazul satului Lespezi: 8% în 1930, 11,5% în 1966, 12,4% în 1992 și 13% în 2002, însă numeric populația de ruși- lipoveni a scăzut lent, cu mici fluctuații, de la 188 persoane în 1930 la 123 persoane în 2011. Remarcăm în cazul comunei Lespezi, în anul 1930, o prezență multietnică datorată activităților economice comerciale și industriale desfășurate în acest spațiu: 4.938 români
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de la 90 persoane în 1992 la 84 în 2011 se datorează, în principal, fenomenului îmbătrânirii populației și natalității foarte reduse. În orașul Iași la recensământul din 1930 populația de etnie rusă (recensământul nu face diferența între etnia rusă și cea lipoveană) se situa pe locul 3 cu 0,9% din populația totală, după etnicii evrei (33,7%) și germani (1%). În perioadele următoare ponderea etnicilor ruși a scăzut la 0,15% în 1956 și s-a păstrat în jurul valorii de 0
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
își continuă studiile în învățământul superior. Este de remarcat faptul că la elevii de gimnaziu și la cei de liceu gradul de neșcolarizare și riscul de abandon școlar sunt foarte reduse, nu puține fiind și situațiile în care copiii etnicilor lipoveni au terminat studiile ca șefi de promoție sau în eșalonul fruntașilor. În ultimii ani, în localitățile Iași, Tg. Frumos, Focuri și Brătești, copiii rușilor lipoveni pot opta pentru studiul limbii materne Ăpentru mulți dintre ei aproape o limbă străină) în
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
de abandon școlar sunt foarte reduse, nu puține fiind și situațiile în care copiii etnicilor lipoveni au terminat studiile ca șefi de promoție sau în eșalonul fruntașilor. În ultimii ani, în localitățile Iași, Tg. Frumos, Focuri și Brătești, copiii rușilor lipoveni pot opta pentru studiul limbii materne Ăpentru mulți dintre ei aproape o limbă străină) în școlile în care învață, spre mulțumirea în primul rând a bunicilor și a celor care conștientizează importanța acestui demers pentru transmiterea generațiilor următoare a caracteristicilor
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
sfânt, așa cum era el la începutul începuturilor” (Mircea Eliade, „Sacrul și Profanul”, Buc. 2000). Despre importanța Bisericii și a lui Dumnezeu în viața staroverilor amintește și Nicolae Iorga în lucrarea “România cum era până în 1918”: Vorbesc rusește încet, moale. Sunt lipovenii noștri, starovierții, ortodocșii credinței celei vechi. Să cetească, aceasta e norma vieții lor. Nicăieri cartea nu e mai scumpă tuturor sufletelor decât aici. Orice vechi volum masiv închide adevărul etern cu care necontenit trebuie păstrat contactul. Și cartea ține sufletele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
a locuinței timp de 3 zile, timp în care se citește neîntrerupt Psaltirea. După slujba de înmormântare de la biserică se organizează un praznic fie la casa celui trecut în neființă, fie la casa de prăznuire din apropierea bisericii. Ocupații În trecut, lipovenii, mai ales cei din mediul urban, erau cunoscuți ca buni mici comerciați, birjari sau căruțași, dar și ca meșteșugari pricepuți (tâmplari, fierari, croitori, cizmari, etc.). De asemenea, unii dintre ei se mai ocupau cu morăritul și albinăritul ĂChirilă, F., 1993
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
și 160 tone zarzavat. Produsele obținute se remarcă prin prospețime și calitate superioară și pot fi întâlnite în majoritatea piețelor agroalimentare din Moldova: Iași, Suceava, Bacău, Botoșani, Piatra Neamț, Roman, Pașcani, Gura Humorului, Câmpulung Moldovenesc, Vaslui, Vatra Dornei. În comuna Stolniceni-Prăjescu, lipovenii reprezintă circa 20% din populația totală, iar satul Brătești se află printre principalii furnizori de legume din județ. Și aici, ca și la Focuri și Lespezi, culturile sunt amplasate pe lunci, terase și platouri, cu condiții favorabile mai ales pentru
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
rit vechi din Rusia, care nu au acceptat reforma religioasă inițiată de patriarhul Nikon Ă1654) și au emigrat în afara Rusiei, o parte a acestora stabilindu-se pe teritoriul actual al României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
o parte a acestora stabilindu-se pe teritoriul actual al României. Aici, membrii acestei comunități sunt cunoscuți sub denumirea de lipoveni sau de ruși-lipoveni, iar între ei se autodenumesc “staroveri” (de credință veche) sau “staroobreadțî”(de rit vechi). Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Denumirea de lipoveni provine de la numele rusesc al pădurii de tei (lipa= tei) , locul unde s-au așezat primii ruși de rit vechi, la care se adaugă sufixele românești -ovan, -ovean, -oveni, după modelul moldovan, moldovean, moldoveni. Marea majoritate a lipovenilor din România aparține ierarhiei de Fântâna Albă, în prezent cu sediul la Brăila, iar o mică parte - celei de Novozâbkov (Rusia). Cea mai importantă concentrare a rușilorlipoveni se află în Dobrogea, fiind urmată de cea din nord-est (mai ales județele
Ruşii-lipoveni din judeţul Iaşi : dinamici socio-demograficoeconomice by Iacob Pavel () [Corola-publishinghouse/Administrative/91763_a_93067]
-
Stoica - tarla în Dumbrava, situată între locuința familiei Stoica și Hârtoape; - Sub Peter - pe teritoriul Dumbravei; - Țărnuica - teren arabil din stânga D.C. Heci - Tătăruși, începând de la Ion Simina, spre vest, până la Cireș; - Topitorie - lângă Cărămidărie, unde era un bazin, în care lipovenii lespezeni topeau cânepa; - Trestioara - pădure în nord-vestul satului Heci, la hotarul cu comuna Tătăruși și orașul Dolhasca. Localnicii spun că numele pădurii vine de la faptul că arborii, majoritatea de fag, sunt drepți ca trestia; - Velnița - loc de pășune, la Dumbrava
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
mai reprezinte doar 0,5% din populația totală a comunei, față de 16,4% în 1930, iar din 1966 să nu mai existe nici un reprezentant declarat al acestei etnii. Ultimii au fost Solo Șmilovici și Tuldi Moscovici, plecați după război. Rusii lipoveni au venit și s-au așezat pe Valea Siretului (Lespezi, Brătești, Pașcani), cu peste 200 ani în urmă, după reformarea bisericii ruse de la 1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
1654, care a culminat cu măsurile de europenizare luate de Petru I și Țarina Ecaterina II (1762-1796). Parte din credincioșii pe rit vechi refuză înnoirea și taxele mari și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
și taxele mari și iau drumul pribegiei în toată lumea, inclusiv în Moldova, pe Valea Siretului. Lipovenii din Lespezi și-au menținut tradiția religioasă ortodoxă pe rit vechi (au biserică proprie), limba și portul, respectate însă din ce în ce mai rar de tineri. Cuvântul lipovean vine din rusă, „lipa”însemnând tei, din lemnul căruia sunt realizate numeroase obiecte gospodărești. Lipovenii sunt de altfel buni lucrători ai pământului, fiind recunoscuți mai ales pentru culturile de zarzavaturi și legume. În 1930, în recensământul armatei figura o singură
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]