99 matches
-
2011, p. 5.</ref>. În Iași, sunt amintiți ca formând o comunitate importantă care s-a stabilit într o zonă distinctă a orașului, dincolo de Bahlui. În urma proiectului de urbanizare din zona respectivă - Podu-Roș, în deceniile șase - șapte ale secolului, Ulița Lipovenească dispare, iar locuitorii sunt dispersați în locuințele nou construite. De la acest moment, cel puțin în Iași, nu se mai poate vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni, singurul element unificator fiind biserica. Se cunoaște deja din izvoarele istorice că
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
locuitorii sunt dispersați în locuințele nou construite. De la acest moment, cel puțin în Iași, nu se mai poate vorbi de o comunitate compactă a rușilor lipoveni, singurul element unificator fiind biserica. Se cunoaște deja din izvoarele istorice că prima biserică lipovenească din Iași a fost construită în 1780, din lemn, pe același loc pe care se regăsește actualul așezământ bisericesc. Deteriorată ca urmare a trecerii timpului, aceasta a fost refăcută din cărămidă în 1830, ruinată în schimb în întregime din cauza unui
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
acest moment în Iași sunt, de fapt, venite în perioada comunistă din alte localități ale Moldovei și Bucovinei, în special din mediul urban<ref id=”1”>Ipatiov, 2001, pp. 170-171.</ref>. Conform datelor neoficiale deținute de preotul paroh al bisericii lipovenești din oraș, comunitatea cuprinde în prezent aproximativ 300 de familii. Imaginea generală asupra rușilor lipoveni se completează cu unele aprecieri punctuale preluate de la reprezentantul comunității din Iași, care a subliniat încă de la începutul discuției noastre că rușii lipoveni fără biserică
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
artistic, intelectualii comunității din Iași contribuie consistent și constant la editarea periodicului Kitej - Grad de care am amintit și mai sus, se organizează periodic evenimente comune pentru toți rușii lipoveni din zona Moldovei, iar pe viitor se intenționează păstrarea specificului lipovenesc și chiar întărirea rolului CRLR și al filialelor sale în teritoriu prin construirea de sedii în fiecare comunitate. Deși numărul lipovenilor din Iași este destul de redus în comparație cu alte comunități din România, elementul religios și cultural este suficient de puternic pentru
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
biserică cu hramul Sfânta Maria. Amplasamentul ei actual este în punctul denumit Podu Roș, pe malul st�ng al Bahluiului, dar trebuie să spunem că, înainte de regularizarea și rectificarea cursului acestei ape, ea se afla pe malul drept. 3. BISERICA LIPOVENEASCĂ Construcția bisericii s-a făcut după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, între anii 1872 1882, fondurile neceare fiind realizate din subscripție publică, printro acțiune îndrumată de fostul staroste lipovenesc, Vasile Formin. Cam pe același loc, prin anul 1780, lipovenii își
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cursului acestei ape, ea se afla pe malul drept. 3. BISERICA LIPOVENEASCĂ Construcția bisericii s-a făcut după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, între anii 1872 1882, fondurile neceare fiind realizate din subscripție publică, printro acțiune îndrumată de fostul staroste lipovenesc, Vasile Formin. Cam pe același loc, prin anul 1780, lipovenii își construiseră o biserică din lemn. Nu se cunoaște numele ctitorului. După vreo cincizeci de ani, adică în anul 1830, biserica s-a refăcut, din cărămidă, însă, turnul și clopotnița
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
Tulcea întocmită de către doamna Elena Pogurschi președinta Filialei Ginta Latină din județul Tulcea. De câteva secole într-o lagună a Deltei se află așezările Sarichioi și Jurilovca. Imobilul în care se află primăria a fost construit în 1882 iar școala lipovenească în 1899. Profesorul de istorie Sevastian Fenoglu predă de 30 ani copiilor lipoveni. El a organizat unul din cele mai interesante muzee școlare despre lipoveni și a publicat un volum intitulat „Sarichioi - pagini de istorie”. În județul Tulcea trăiesc 20
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
seninătate și orbul găinilor, din democrație și toleranță, au acceptat fără să se întrebe dacă în țara noastră e bine să avem o etnie în plus și să susținem, în același timp, și caracterul unitar al statului. Etnia huțănească, etnia lipovenească mai treacă-meargă, dar etnia „romă”, desprinsă din etnia țiganilor, e prea de tot. Țiganii din Europa se vor numi tot romi ? Căutați în toate documentele de cancelarie din Țările Române și nu veți găsi nicăieri etnonimul „rom”. 12 ianuarie 2008
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Prădând turcii biserica Curălari din târgul Ieșului, am răscumpărat eu cărțile acestei sfinte bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
Siretului, Blasova, Insula Mică, Viișoara,Camnița, Vădeni. Plajele naturale reprezintă alte atracții turistice care,în condițiile unor amenajări corespunzătoare,pot căpăta statut de obiective turistice propriu- zise.Astfel se pot amenaja plajele de la Brăila (pe malul stâng al Dunării - „Plaja Lipovenească”),Corotișca, Blasova, Ianca, Câineni etc. De asemenea, pe malul stâng al Dunării, în zona municipiului Brăila, dar nu numai, se pot amenaja unități de alimentație publică pe pontoane și vaporașe scoase din uz. Resursele turistice antropice Spre deosebire de cele naturale,resursele
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
Buna Vestire” cunoscută sub denumirea de „Biserica Greacă” cu numeroase fresce executate de pictorul Gh.Tătărăscu, Biserica „Sf.Arhangheli Mihail și Gavril” fostă geamie, transformată în 1831 în biserică ortodoxă. De asemenea, în Brăila se află sediul mondial al comunității lipovenești și biserica episcopală a creștinilor ortodocși de rit vechi. Pe lângă acestea, în Brăila pot fi admirate multe alte clădiri declarate monumente de arhiectură. Alte obiective cu valoare istorică sunt prezentate de rețeaua de hrube și fragmente din zidul cetății Brăilei
VALORIFICAREA POTEN?IALULUI TURISTIC ?I AGROTURISTIC AL JUDE?ULUI BR?ILA DIN PERSPECTIVA DEZVOLT?RII REGIONALE DURABILE by Nina HANCIUC () [Corola-publishinghouse/Science/83102_a_84427]
-
o pedagogie a salvării, proiectată acum asupra unui personaj, Feofan, care prin indicația vocației (e pictor de biserici) poate să amintească de îndeletnicirea poetului. De la începutul cărții, Feofan este prins în niște ritualuri de curățire, între care baia de aburi lipovenească sau scalda în copcă, simultane cu un proces acut de mineralizare și de lignificare: „Unghiile mi-au ruginit/ asemenea frunzelor arțarului/ și oasele mi s-au subțiat/ asemenea pietrelor/ peste care curge râul Lethe“. El proiectează uneori o privire știutoare
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2176_a_3501]
-
mea expediție? Să plecăm, deci... * Iată-ne în piața gării, sosiți de undeva cu trenul, într-o clară dimineață de primăvară. Înainte de a ne sui în trăsura sprintenă și ele-gantă care ne așteaptă și al cărei conducător, în haină lungă lipovenească de catifea neagră, cu șapca de același stil, abia stăpânește surul (sau roibul sau negrul) plin de foc și de neastâmpăr, să ne aruncăm un moment privirea asupra palatului gării. În linii generale fațada e tot cea pe care o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
254. Muscal. (Polyfoto) Pag. 257. Biserica Nicoriță, din secolul al XVII-a, atribuită inițiativei Hatmanului Nicoară. În "Albumul României", din care a fost reprodusă, ea e arătată ca zidită de Logofătul Tăutu, ceea ce nu poate fi adevărat. Pag. 258. Biserica lipovenească, așezată în marginea orașului, pe șesul Bahluiului (mahalaua lipovenească), a fost zidită între anii 1872-1882, pe locul unde fusese o altă biserică, distrusă de un incendiu. În peisajul care-o încadrează, ea produce, ori de unde e văzută, o foarte frumoasă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
al XVII-a, atribuită inițiativei Hatmanului Nicoară. În "Albumul României", din care a fost reprodusă, ea e arătată ca zidită de Logofătul Tăutu, ceea ce nu poate fi adevărat. Pag. 258. Biserica lipovenească, așezată în marginea orașului, pe șesul Bahluiului (mahalaua lipovenească), a fost zidită între anii 1872-1882, pe locul unde fusese o altă biserică, distrusă de un incendiu. În peisajul care-o încadrează, ea produce, ori de unde e văzută, o foarte frumoasă impresie. (Foto-Regal) Pag. 260. Trecând prin fața Mitropoliei. (Polyfoto) Pag
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1539_a_2837]
-
mulțumit că am pus copilului numele de Mircea și, cotită necotită iată-ne în posesia a două perechi de nași! Am plecat cu toți la biserica din Lărgeanca, unde era preotul Vitalie Busuioc. În Necrasovca era și episcopie, dar era lipovenească și sărbătoreau pe stil vechi. Dăm certificatul de naștere preotului care, după ce-l citește, spune: Nu putem oficia Sfânta taină a Botezului fiindcă numele Mircea nu este înscris între sfinții din calendar”. Cu toate parlamentările nașului Vernescu preotul nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Tulcea Întocmită de către doamna Elena Pogurschi președinta Filialei Ginta Latină din județul Tulcea. De câteva secole Într-o lagună a Deltei se află așezările Sarichioi și Jurilovca. Imobilul În care se află primăria a fost construit În 1882 iar școala lipovenească În 1899. Profesorul de istorie Sevastian Fenoglu predă de 30 ani copiilor lipoveni. El a organizat unul din cele mai interesante muzee școlare despre lipoveni și a publicat un volum intitulat „Sarichioi - pagini de istorie”. În județul Tulcea trăiesc 20
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
gimnaziu, școli primare și grădinițe. Existau și societăți cultural - sportive (două biblioteci publice, o societate muzicală, un cinematograf și trei societăți sportive), religioase (reședința Episcopiei Cetății Albe și a Ismailului, un protopopiat ortodox, două mănăstiri ortodoxe, trei biserici ortodoxe, una lipovenească, una baptistă și una a creștinilor după Evanghelie) sau instituții de binefacere. La 10 martie 1923, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române a înființat Episcopia Cetății Albe - Ismail, având jurisdicție asupra județelor Cetatea Albă, Ismail și Cahul, cu reședința la
Nectarie Cotlarciuc, Arhiepiscop al Cernăuţilor şi Mitropolit al Bucovinei by Marius Vasile Ţibulcă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91906_a_107347]
-
avea 9.024 locuitori (decembrie 1899), din care 3.742 evrei. În activitate erau 2 școli primare de băieți și două de fete; o școală profesională de fete, un gimnaziu. Vasluiul avea 2 biserici, un paraclisier la spital, o biserică lipovenească și 5 havre israelite. Biserica „Sfântul Ioan", care servea de Catedrală, situată în marginea de sudest a orașului, făcută de Ștefan cel Mare la 1490, reparată la 1820 de către proprietara târgului - Maria Cantacuzin Logofeteasa. Orașul Vaslui, zice Paul de Aleppo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
Moldova, Mihai Viteazul și acțiunile sale `n Ardeal, Moldova și Pocuția, românii sud-dunăreni, relațiile bisericești cu Ohrida, relațiile româno-s`rbe `n secolul al XIX-lea, istoria Severinului și Banatului Timișoarei, bibliotecile publice, manuscrisele orientale ale BAR, cronica Androneștilor, cultul lipovenesc, un tratat de topometrie din secolul al XVIII-lea, epidemiile de ciumă și holeră și cordonul carantinal la Dunăre, bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
de mai sus. Ceea ce înseamnă, spune cel ce mi-a furnizat explicația, - că insul era un prost spion, unul detectabil numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darurilor. Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul în jos. A fost
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
trebuie să fie vorba de un păcat greu. În cele din urmă, se află că e vorba de darul unui ucigaș închis. Frate-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos lucrate și ajurate, colorate și ele, puse pe jos în toate părțile, pentru
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
și Roman, Târgu Frumos fiind inclus în primul. La sfârșitul secolului al XIX-lea, Târgu Frumos avea statut de comună urbană, reședință a plășii Cârligătura din județul Iași, având 4585 de locuitori. În oraș funcționau trei biserici ortodoxe românești, una lipovenească, un spital, o școală mixtă, o farmacie și un birou telegrafo-poștal. Anuarul Socec din 1925 îl consemnează cu același statut, având 4467 de locuitori. Spre sfârșitul celui de al Doilea Război Mondial, zona orașului a fost scena bătăliilor de la Târgu
Târgu Frumos () [Corola-website/Science/297042_a_298371]
-
un oficiu județean în orașul Storojineț . Până în 1940, populația orașului era formată din români și evrei, restul minorităților având procente mai mici. Necesitățile de cult ale locuitorilor Storojinețului erau asigurate de 2 biserici ortodoxe, una romano-catolică, una evanghelică, o capelă lipovenească și 5 sinagogi Ca urmare a Pactului Ribbentrop-Molotov (1939), Bucovina de Nord a fost anexată de către URSS la 28 iunie 1940. Bucovina de Nord a reintrat în componența României în perioada 1941-1944, orașul Storojineț fiind eliberat de către armatele germano-române la
Storojineț () [Corola-website/Science/301068_a_302397]
-
în aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani, Hărmănești, Todirești-Bălușești, Stroești și Laiu, comuna fiind desprinsă din comuna Ruginoasa în 1876 și având 2720 de locuitori. Existau și aici trei școli rurale mixte, cinci biserici ortodoxe și una lipovenească. Anuarul Socec din 1925 consemnează comunele în plasa Lespezi a aceluiași județ, comuna Ruginoasa având 2510 locuitori în satele Dumbrăvița, Rădiu și Ruginoasa; iar comuna Vascani având 3258 de locuitori în satele Boldești, Hărmăneștii Noi, Hărmăneștii Vechi și Vascani. În
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]