99 matches
-
Prădând turcii biserica Curălari din târgul Ieșului, am răscumpărat eu cărțile acestei sfinte bis erici, cu 20 lei. Ioan, preot ot Curălariʺ. Iar mai departe cineva notează : „Să se știe de când au ars focul în târgu de sus dugh enile lipovenești — 1840 iulie 23ʺ. Părintele Atanasie zice că a cumpărat Cazania de la un anticar din Iași. Deci, cu toate afuriseniile, tot furată a plecat prin lume, ajungând să omoare urâtul unui călugăr-vier la Cotnari. Acum mirosea mai mult a must nou
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
avea 9.024 locuitori (decembrie 1899), din care 3.742 evrei. În activitate erau 2 școli primare de băieți și două de fete; o școală profesională de fete, un gimnaziu. Vasluiul avea 2 biserici, un paraclisier la spital, o biserică lipovenească și 5 havre israelite. Biserica „Sfântul Ioan", care servea de Catedrală, situată în marginea de sudest a orașului, făcută de Ștefan cel Mare la 1490, reparată la 1820 de către proprietara târgului - Maria Cantacuzin Logofeteasa. Orașul Vaslui, zice Paul de Aleppo
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
biserică cu hramul Sfânta Maria. Amplasamentul ei actual este în punctul denumit Podu Roș, pe malul st�ng al Bahluiului, dar trebuie să spunem că, înainte de regularizarea și rectificarea cursului acestei ape, ea se afla pe malul drept. 3. BISERICA LIPOVENEASCĂ Construcția bisericii s-a făcut după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, între anii 1872 1882, fondurile neceare fiind realizate din subscripție publică, printro acțiune îndrumată de fostul staroste lipovenesc, Vasile Formin. Cam pe același loc, prin anul 1780, lipovenii își
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
cursului acestei ape, ea se afla pe malul drept. 3. BISERICA LIPOVENEASCĂ Construcția bisericii s-a făcut după planurile arhitectului român Ștefan Emilian, între anii 1872 1882, fondurile neceare fiind realizate din subscripție publică, printro acțiune îndrumată de fostul staroste lipovenesc, Vasile Formin. Cam pe același loc, prin anul 1780, lipovenii își construiseră o biserică din lemn. Nu se cunoaște numele ctitorului. După vreo cincizeci de ani, adică în anul 1830, biserica s-a refăcut, din cărămidă, însă, turnul și clopotnița
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
pentru sangeacul Tulcea și cazalele: Kustendge (Constanța), Mangalia, Balcic și Bazargic din sangeacul Silistra însumând 15 764 de familii din care: 4 800 familii turcești, 3 656 familii românești, 2 225 familii tătărești, 2 214 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 300 grecești, 212 țigănești, 145 arabe, 126 armenești, 119 evreiești și 59 germane 86. Într-o statistică din anul 1849 ce redă componența etnică a 53 de sate situate pe Dunăre, dar care cuprinde și așezări din partea centrală a Dobrogei
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
întocmită de către Ion Ionescu de la Brad la mijlocul secolului al XIX-lea, din însărcinarea oficialităților otomane, înregistra pe teritoriul actualelor județe Tulcea și Constanța: 3 656 familii românești, 2 268 turcești, 2 225 tătărești, 1 194 bulgărești, 1 092 căzăcești, 747 lipovenești, 250 grecești, 172 țigănești, 119 evreiești, 76 armenești și 59 germane 144. De altfel, Ion Ionescu de la Brad afirma, referindu-se la locuitorii Dobrogei, că: "Turcii și românii sunt cei mai numeroși, cei mai vechi locuitori ai Dobrogei"145. Locuitorii
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
acestei statistici, în sangeacul Tulcea, cuprinzând cazalele: Tulcea, Chilia, Mahmudia, Isaccea, Măcin, Hârșova, Babadag, Constanța, Medgidia și Sulina, dar excluzând cazalele: Mangalia, Cernavodă și Silistra, locuiau 15 701 familii. Dintre acestea: 5 542 erau românești, 4 750 bulgărești, 1 670 lipovenești, 1 579 rusești, 544 grecești, 416 germane, 222 evreiești, 131 tătărești, 111 armenești și 736 de alte etnii 155. Constatăm, în concluzie, conform rezultatelor statisticii guvernatorului rus al Dobrogei, că după mai mult de patru secole și jumătate de stăpânire
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Constantin Bălăcescu, monumentul a fost inaugurat la 14 septembrie 1900, dată la care prefect al județului Tulcea era domnul Ioan Nenițescu 508. Cu prilejul vizitei la Tulcea, Domnitorul Carol a văzut: geamia cea mare din oraș, sinagoga, biserica bulgară, biserica lipovenească, biserica catolică, promițând acordarea de către stat de ajutoare pentru refacerea edificiilor religioase din oraș509. După vizita la edificiile religioase din oraș, Domnitorul a participat la un dejun la care au fost invitați reprezentanți ai autorităților din orașele Sulina și Tulcea
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
232 de fântâni. La începutul secolului al XIX-lea, în apropierea satului Slava Rusă a fost construită o mănăstire de călugări. Ulterior, în anul 1804, a fost construită și o mănăstire de călugărițe. În satul Slava Cercheză existau două biserici lipovenești. Una dintre ele, aparținând sectei popovilor, fusese construită în anul 1830, iar cea de-a doua, aparținând sectei bez-popovilor, a fost construită în anul 1881. Exista o biserică și în satul Baș-Punar. Aceasta a fost construită de către locuitorii satului în
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
în anul 1881. Exista o biserică și în satul Baș-Punar. Aceasta a fost construită de către locuitorii satului în anul 1886 și avea un preot român și un cântăreț rus828. În satul Slava Rusă existau 3 școli, dintre acestea două fiind lipovenești. Fiecare școală avea câte un învățător. Cea de-a treia școală din sat a fost construită în anul 1888 de către statul român și avea un învățător și 40 de elevi. În satul Baș-Punar exista o școală mixtă fondată de către locuitori
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
de diferite naționalități, au ales oamenii cei mai onești și cei mai avuți la consiliele comunale"958. Orașul Chilia Veche, situat pe malul drept al brațului Chilia, era cel de-al doilea oraș al plasei Sulina. Aici existau două biserici lipovenești și o biserică rusească. Aceasta din urmă a fost construită în anul 1854 și avea hramul "Sfinții Voievozi"959. În anul 1879 la Chilia Veche a fost înființată o școală mixtă. La sfârșitul secolului al XIX-lea orașul avea: 475
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
prăvălii 976. În aceeași perioadă, populația localității era de 829 de locuitori. Dintre aceștia: 592 erau ruși, 108 greci și 102 români 977. Comuna Sfiștofca era situată pe grindul Letea și cuprindea satele Sfiștofca și Periprava. Localitatea avea două biserici lipovenești, câte una în fiecare sat. După anul 1878 în comuna Sfiștofca au fost înființate două școli. Populația era formată din lipoveni, principala ocupație a acestora fiind pescuitul și creșterea vitelor. La sfârșitul secolului al XIX-lea, localitatea avea 121 de
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
Ivan Cona, Carpov Vasile, Serghei Malafei și Lazăr Daniel 1107. Alături de aceștia au fost numiți în consiliul comunal domnii Gabriel Caracaș și Avram Iahor 1108. Primar al localității Ghizdărești a fost numit Serghei Malafei. În satul Ghizdărești exista o biserică lipovenească, în timp ce, biserica ortodoxă din satul Tichilești a fost construită în anul 1895 având hramul "Sf. Gheorghe"1109. În această din urmă biserică serviciul religios era oficiat de către un preot. La sfârșitul secolului al XIX-lea, în satul Ghizdărești, dintr-un
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
undeva, cândva). Un bun subiect de speculație azi, cu "mobilitățile demografice" care au zguduit constituția celei de-a Va Republici Hexagonale, unde Egalitatea (oricum virtuală) pare a se retrage, spăsită, în fața obsesiei Legalității. M-am amuzat, cândva, scriind despre "exotopia" lipovenească în spațiul românesc. Dar dacă problema ne/re)găsirii rostitorului în lume ca premisă a comunicării ar fi trăită nu la nivelul unei comunități (ca rezultat al complicațiilor geo-politice) și ar fi fost asumată ca modus essendi de un singur
[Corola-publishinghouse/Science/1502_a_2800]
-
070 în 1930 la 415 în 1977), germanilor (12 023 față de 550) și grecilor (de la 7 743 la 635). Alegerile Din DobrogeA postcomunistă, 1992-2012 275 Structura etnică din 2002 este asemănătoare celei din 1977, cu unele mici nuanțe: scăderea populației lipovenești cu 2 475 de persoane și creșterea etnicilor turci cu 5 914 persoane. Comportamentul electoral în localitățile plurietnice Comunitatea turcă din Dobrogea Cu o populație de 27 580 de locuitori (85.9% din totalul populației de etnie turcă din țara
Competenţa politică în România by Aurelian Giugăl () [Corola-publishinghouse/Science/796_a_1576]
-
Tulcea întocmită de către doamna Elena Pogurschi președinta Filialei Ginta Latină din județul Tulcea. De câteva secole într-o lagună a Deltei se află așezările Sarichioi și Jurilovca. Imobilul în care se află primăria a fost construit în 1882 iar școala lipovenească în 1899. Profesorul de istorie Sevastian Fenoglu predă de 30 ani copiilor lipoveni. El a organizat unul din cele mai interesante muzee școlare despre lipoveni și a publicat un volum intitulat „Sarichioi - pagini de istorie”. În județul Tulcea trăiesc 20
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]
-
mulțumit că am pus copilului numele de Mircea și, cotită necotită iată-ne în posesia a două perechi de nași! Am plecat cu toți la biserica din Lărgeanca, unde era preotul Vitalie Busuioc. În Necrasovca era și episcopie, dar era lipovenească și sărbătoreau pe stil vechi. Dăm certificatul de naștere preotului care, după ce-l citește, spune: Nu putem oficia Sfânta taină a Botezului fiindcă numele Mircea nu este înscris între sfinții din calendar”. Cu toate parlamentările nașului Vernescu preotul nu
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Tulcea Întocmită de către doamna Elena Pogurschi președinta Filialei Ginta Latină din județul Tulcea. De câteva secole Într-o lagună a Deltei se află așezările Sarichioi și Jurilovca. Imobilul În care se află primăria a fost construit În 1882 iar școala lipovenească În 1899. Profesorul de istorie Sevastian Fenoglu predă de 30 ani copiilor lipoveni. El a organizat unul din cele mai interesante muzee școlare despre lipoveni și a publicat un volum intitulat „Sarichioi - pagini de istorie”. În județul Tulcea trăiesc 20
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
seninătate și orbul găinilor, din democrație și toleranță, au acceptat fără să se întrebe dacă în țara noastră e bine să avem o etnie în plus și să susținem, în același timp, și caracterul unitar al statului. Etnia huțănească, etnia lipovenească mai treacă-meargă, dar etnia „romă”, desprinsă din etnia țiganilor, e prea de tot. Țiganii din Europa se vor numi tot romi ? Căutați în toate documentele de cancelarie din Țările Române și nu veți găsi nicăieri etnonimul „rom”. 12 ianuarie 2008
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
Moldova, Mihai Viteazul și acțiunile sale `n Ardeal, Moldova și Pocuția, românii sud-dunăreni, relațiile bisericești cu Ohrida, relațiile româno-s`rbe `n secolul al XIX-lea, istoria Severinului și Banatului Timișoarei, bibliotecile publice, manuscrisele orientale ale BAR, cronica Androneștilor, cultul lipovenesc, un tratat de topometrie din secolul al XVIII-lea, epidemiile de ciumă și holeră și cordonul carantinal la Dunăre, bazele romano-bizantine ale vieții noastre politice, introducerea limbii slave `n Biserica românească, documente turcești din colecțiile Academiei, așezarea bulgarilor și găgăuzilor
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
dar nu de tot, lasă un strop să i se scurgă printre buze în paharul pe care-l poartă pe umeri mai lasă un strop copilul nu mai plânge când simte miros de mamă. Glosar Lijancă - pat din chirpici tipic lipovenesc, comunicând cu pecica(sobă) și plita, care se încălzește prin încălzirea plitei. Copiii vor fi crescuți probabil de rude și-a snopit din bătaie mama până ce aceasta și-a dat ultima suflare. Servitoarele râd. Curtezanele chiuie. Regina Mamă lovește cu
Poezie by Cătălina Cadinoiu () [Corola-journal/Imaginative/7424_a_8749]
-
reușeau să le spargă între dinți și mai întâi le crăpau între degete și abia apoi le azvârleau în gură cu pumnul; degetele lor erau arse de soare, cu unghii gălbenite, mari, netăiate, și semințele aruncate rămâneau în bărbile lor lipovenești, mari și ele. Așa că, vorbind, semințele se scuturau din bărbile lor, cele care nu apucaseră să intre în gurile lor căscate; saliva se prinsese de firele roșcate, unele rămâneau acolo, încrustate în saliva care forma un fel de brâu albicios
Exerciții by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7735_a_9060]
-
de mai sus. Ceea ce înseamnă, spune cel ce mi-a furnizat explicația, - că insul era un prost spion, unul detectabil numaidecît, un spion de duzină. * Întîmplare trăită la Jurilovca și folosită într-un român, mai tîrziu. Praznicul cu daruri, pocroul lipovenesc. Mîncăruri aduse de pomană că la toti ortodocșii. Păcatele se iartă în raport cu valoarea darurilor. Un pescar aduce un coșcogea morunul. Are peste două sute de kile. Îl atîrnă cu chiu cu vai de poartă bisericii, cu capul în jos. A fost
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
trebuie să fie vorba de un păcat greu. În cele din urmă, se află că e vorba de darul unui ucigaș închis. Frate-său, la dorința lui, prînzind morunul gigantic, l-a dus la biserică drept pomană. E o biserică lipoveneasca, de-a lor, colorată, ca o sală de bal cu multe lucruri țesute, împletite de mînă, vopsite în toate culorile, ca o sorcovă. Pe jos, perne frumos lucrate și ajurate, colorate și ele, puse pe jos în toate părțile, pentru
Biserica veselă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17650_a_18975]
-
lipoveni, ca în 1977 să dispară complet din evidențele oficiale. Abia în anul 1992 au apărut din nou 119 persoane care și-au asumat această etnie. Lipsa din statistici are conotații politice, specifice acelor vremuri. Printre cele mai cunocute familii lipovenești a fost cea a lui Nicanov Simion (n.1926). Între lipovenii cu studii superioare s-au numărat Feodor Crețu, profesor de matematică în satul natal, Efimia Lupu, care a absolvit A.S.E, ca și Pavel Gherasim inginer. Populația de etnie
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]