4,923 matches
-
orice supraviețuire ideală, precum la Eminescu în Avatarii faraonului Tla. Tema morții este prezentă în poezia Plumb, una dintre cela mai copleșitoare elegii din lirica românească. Moartea este sugerată și în Lacustră. Erosul bacovian constituie elementul cel mai complex al liricii poetului și în primele poezii, Bacovia este tributar lui Eminescu. Astfel, poezia Ecou de romanță amintește de De ce nu-mi vii?, poezia Din liră poate fi apropiată de Și dacă, iar Regret, de Pe lângă plopii fără soț. În timp ce la romanticul Mihai
Prof. LIVIA PIGULEA: Varianta 2 (rezolvată). Bacalaureat. Limba și literatura română by http://revistaderecenzii.ro/varianta-2-rezolvata-bacalaureat-2012-limba-si-literatura-romana/ [Corola-blog/BlogPost/339556_a_340885]
-
a participat și la Târgul Art Safari din București. A expus din nou aici și în 2016 și tot în acest an a fost prezentă la Salonul Temeiuri - Salonul de Grafică al UAP, precum și la Concursul Internațional de creație plastico - lirică eminesciană, ediția a VI-a de la Iași. A realizat o serie de comenzi de artă decorativă pentru sedii de instituții și pentru primul Cine-Cafe (Senso, Bd. Unirii nr. 15) Expozițiile personale din ultimii cinci ani precum și participarile la târguri internaționale
EVENIMENT LA CĂRTUREŞTI VERONA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2152 din 21 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1479716417.html [Corola-blog/BlogPost/362773_a_364102]
-
dar și către ataraxia și fizica stoică. O fizică transcendentă ca și "Fizica" lui Aristotel. Astfel, "voința de a trăi" devine la Eminescu "dorul nemărginit" din Scrisoarea I, iar în atingere și cu "dorul" poeziei populare produce "farmecul dureros" al liricii exotice. La Macedonski, "voința de a trăi" devine metafora primăvăraticului impuls germinal, din poezia Stepa: Viața însă nu-ncetează cursul ei fenomenal,/ Din cenușa cea mai rece, izbucnește înfocată,/ Se va-ntoarce, se va-ntoarce, strălucitul Germinal". Dacă la Eminescu
COMPLEMENTARITATEA OGLINZILOR PARALELE -EMINESCU-MACEDONSKI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 348 din 14 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Complementaritatea_oglinzilor_paralele_eminescu_macedonski_0.html [Corola-blog/BlogPost/359532_a_360861]
-
cultură care cunosc această limbă, ceea ce s-a întâmplat și la Roșiorii de Vede, cu ajutorul unui grup de elevi de la Liceul Tehnologic „Virgil Madgearu”, îndrumați de profesorul și prozatorul Mihai Petrescu. Copiii au tradus și recitat câteva poeme din creația lirica a Florinei Isache, iar pictorița Eugenia Dumitriu, cunoscătoare a limbii spaniole, a dat curs recitării, în limba lui Cervantes, a unui grupaj de versuri semnate de poeta Domnită Neagă . Fondul muzical nu a lipsit pe tot parcursul desfășurării evenimentului cultural
PROIECTUL INTERNAŢIONAL DE ARTĂ: „POESIA GRAFICA” de DOMNIŢA NEAGA în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/domnita_neaga_1449237324.html [Corola-blog/BlogPost/343084_a_344413]
-
multiculturale. Programul concertelor cvartetului Emil Bîzgă va include piesele din albumul „Acacia Flower”: “Acacia Flower”, “The Ballad”, “Danube’s Fairy”, “Embraceable You”, “Danny Boy”, “Goodfather”, “Zingaro”, “Someone to Watch Over Me”, iar Daniela Tocări va recita poezii de dragoste din lirica lui Nichita Stănescu, Mihai Eminescu, Carl Sandberg, Lucien Quincy, Bob Kaufman, Ted Jones și Keneth Rexroth. Înregistrat la studioul Tony Bennett în ianuarie 2011, albumul “Acacia Flower” este cel mai recent și de succes proiect al Emil Bîzgă Quartet, având
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York by http://uzp.org.ro/emil-bizga-quartet-daniela-tocari-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
C. Porumbescu, scrisă că o lucrare de pian solo, este aranjată aici în jazz waltz. „Danny Boy” este o balada tradițională irlandeză, care se adresează celor dezrădăcinați sau celor trimiși pe câmpurile de luptă. În prelucrarea lui, Bîzga îmbină sinceritatea lirica bucovineana cu patosul irlandez și bluess-ul american. „Acacia Flower”, piesa care a dat titlul albumului, este la origine o romanța românească din perioada interbelică, transformată acum într-un hit pe ritm de rumba. Considerat unul dintre cei mai buni trompetiști
EMIL BIZGA QUARTET amp; DANIELA TOCARI în New York by http://uzp.org.ro/emil-bizga-quartet-daniela-tocari-new-york/ [Corola-blog/BlogPost/93930_a_95222]
-
potrivirilor simetrice și a polisimetriilor întrunite amfionic sau asimilându-și, sincronic, legea luxului, arta suprafeței, voluptatea ludicului, fără să părăsească bastionul dârzeniei morale, baricadele cultului muncii că noua religie a umanității. Prin acest volum Adrian Munteanu sporește zestrea estetică și lirica a poeziei românești contemporane cu inedited interpretăriu ale unor teme cu limbaj îndrăzneț,cântând și “încântând” locurile natale, unde oamenii isi vaită nefericirea, dar și alunecând spre patimă trupeasca și promovând conștiința eternității prin artă populară promovată de Junii Brașovului
PARADOXURILE DIN SONETELE LUI ADRIAN MUNTEANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1721 din 17 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442469072.html [Corola-blog/BlogPost/365607_a_366936]
-
jurnal de epocă, strict personal, în care iubirea gravează, pe fiecare filă întoarsă, stări contradictorii - efuziuni lirice, tristețe, bucurie, exaltare ori amărăciune - dar și vehemență, maturitate, înțelepciune, liniște. În ceea ce privește planurile ideatice ale demersului sau artistic, se subînțelege că la baza liricii prezentului volum stă iubirea, o iubire profund resimțită, îndelung analizată și tranșată cu persuasiune, care se divide în părți infinit mici: pentru ființă iubita (iubirea clar-obscură: împărtășită - neîmpărtășita), persoanele dragi sufletului sau (iubirea ancestralității sale), sătul românesc (iubirea pentru însemnătatea
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
departe pe deal,/ Din coșuri ies pale de fum, la geamuri răsar amintiri/ Așa e toamnă târzie acolo, acasă, la mine-n Ardeal.” (Toamnă, acasă, la mine-n Ardeal). O subtilă asemănare cu poezia coșbuciană, ori chiar reverberând accente din lirica lui O. Goga: „E ger și în soba-nvechită de timp... lemne ard/ Trosnește de doruri grădină, zăpezile-o-ngroapă/ Din lacrimi de cer înghețate privirea-mi se-adapă/ Și-un lujer de floare uscată zăcând sub un gard/ La
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
o altă ordine, într-o lume poetica paralelă cu cea reală, de la care pornește și totuși, atât de fascinantă și în același timp, ruptă din adâncul nostru. Și dacă omenirea s-a schimbat, poezia s-a schimbat și ea, dar lirica Georgetei Resteman și-a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigmă a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgeta Resteman întruchipează taină înfiorata a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul
GEORGETA MINODORA RESTEMAN -„DESCĂTUŞĂRI – FĂRÂME DE AZIMĂ” (VERSURI VECHI ŞI NOI)-EDITURA ARMONII CULTURALE de MIHAI MARIN în ediţia nr. 524 din 07 iunie 2012 by http://confluente.ro/Georgeta_minodora_resteman_descatu_mihai_marin_1339111344.html [Corola-blog/BlogPost/358280_a_359609]
-
vedere, obosesc (și mă prefac uneori, că totul e-n regulă!) și răsuflu greu, parcă sunt o armonică stricată și aritmică, mă salvrează lectura. Să știe că i-am citit volumul dat împrumut și alcătuit de C.Zeletin în 1966 „Lirica renașterii italene”, format mic, cu înșiruirea titanilor perioadei, un Michelangelo omnipotent, da Vinci, Petrarca printre cei de care mi-a spus să-i parcurg cu atenție, deloc obscuri și cel devenit cu voia lui G. „ghicitoare” în dialogul nostru, Lorenzo
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iv_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
întregi). Și asta în plină epocă feudală a întunericului și ignoranței în celelate unghere ale lumii(și a celor mai multe colțuri de pe continentul nostru). Încrederea, optimismul robust, frumusețea și taina iubirii sunt armele neconvenționale care salvează umanitatea. Aerul lor însă (al liricii în discuție) cade în aceeași plasă întinsă de un destin implacabil, fatalmente predestinat: respiră parfumul devoalat și străveziu cețos și grețos al condiției noastre biologice și acțiunii vremelnice a omului, presupus de perisabilitatea speciei... Zicerea Ecleziastului „deșertăciunea deșertăciunilor, totul este
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 208 din 27 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iv_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/367388_a_368717]
-
contabilicești, calitatea unor trăiri specifice, care prin definiție nu sunt cuantificabile! Motivația activității mele nu este, așa cum s-ar crede, descărcarea preaplinului sufletesc. Așa cum afirmă - despre ei - unii confrați. Sufletul nu este un vas unde pui și din care golești. Lirica nu umple ființa noastră, ci o înnobilează sublim. Iată de ce nu aspir la a fi membru în cât mai multe și prestigioase asociații ori societăți literare. Scopul meu este să-mi iubesc semenii și să le-o pot dovedi cu
TAINA SCRISULUI (10): SUNT UN OM NOROCOS de LUCIAN MUNTEANU în ediţia nr. 572 din 25 iulie 2012 by http://confluente.ro/Lucian_munteanu_taina_scrisului_10_lucian_munteanu_1343213954.html [Corola-blog/BlogPost/359091_a_360420]
-
o altă ordine, într-o lume poetică paralelă cu cea reală de la care pornește și totuși atât de fascinantă și în același timp, ruptă din adâncul nostru. Și dacă omenirea s-a schimbat, poezia s-a schimbat și ea, dar lirica Georgetei Resteman și-a păstrat în adâncimea ei acea undă de nemurire, de visare și de gingășie, născută din eternă enigma a omenescului din noi. Prin versul ei, Georgetei Resteman întruchipează taina înfiorată a clipelor prin care trăiește dincolo de cotidianul
FĂRÂME DE AZIMĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Elena_buica_georgeta_resteman_elena_buica_1332480750.html [Corola-blog/BlogPost/364791_a_366120]
-
poetului damnat reface răstignirea: „Neîmpăcat mă caut, trist/ Spre soare încă mai privesc/ Un singur frate am, pe Christ/ Și deci m-autorăstignesc” (Autorăstignirea). Eteroclite, din acest punct de vedere, Revelațiile lui Ion Iancu Vale aduc o notă distinctă în peisajul liricii contemporane, atestând, în poemele de amplu răsuflu, un poet care nu și-a spus ultimul cuvânt. Theodor CODREANU Târgoviște - Huși 2013 ----------------------------------------------- Iancu C. Ion, alias ION IANCU VALE, s-a născut la 2 mai 1947, în comuna Pietroșița, județul Dâmbovița
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
Mulțumiri i-au fost aduse și universitarului Doru Simion Cristea din Portugalia, reprezentat în sala de pr. Simion Cristea. Replică a venit din partea lui Eugen Cota, care a citit un madrigal și catrene inspirate de antologie, apoi o sensibilă creație lirica de sezon. Aurel Lucian Chira a intervenit în aceeași notă, cu o inspirată epigrama. Bistrițeanca originară din Telciu, Rodica Fercana, a fost prezentată de către Antonia Bodea. După ce poeta și-a prezentat pe scurt biografia, a vorbit despre activitatea să literară
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1450441912.html [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
de către Antonia Bodea. După ce poeta și-a prezentat pe scurt biografia, a vorbit despre activitatea să literară și a împărtășit „bucuriile nesperateˮ din ultimii ani, premiile internaționale obținute în Scoția, Japonia, Norvegia și cele din țară, apoi a recitat din lirica proprie. Aprecieri la adresa muncii sale culturale au făcut Romulus Berceni din Năsăud, Mircea Daroși din Nepos și Raveca Vlașin din Dej, care a adus mulțumiri gazdelor manifestării. Vasile B. Gădălin, inconfundabil, a sintetizat activitatea Rodicăi Fercan în câteva catrene. Ioan
CENACLUL „ARTUR SILVESTRIˮ DIN CLUJ-NAPOCA, LA SFÂRȘIT DE RODNIC AN de VOICHIŢA PĂLĂCEAN VEREŞ în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/voichita_palacean_veres_1450441912.html [Corola-blog/BlogPost/368496_a_369825]
-
BOTEANU (Baia de Aramă, Mehedinți): LA CINA FĂRĂ DE TAINĂ Arta poetică purtătoare a unui cifru special de individualitate, orientarea predilectă spre eposul ancestral, traducerea înțelesurilor existenței, abundența de mitologic în prozodia, în aparență simplă, atenta construire a versificației, toate acestea fac din lirica lui Cornel Boteanu, un act creator sinergic-inovativ, dar discret în egală măsură, în literatura română a prezentului. Microdioramele ce fac legătura între real și imaginar, palpabil și transcendent, liniaritate și spectralitate, se succed în alternanțe perceptive ce facilitează reconstruirea mesajului
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
înălțat-o// Casa mea e rece, pustie,/ ferestrele ei dau spre noapte,/ focul de gheață al deznădejdii/ arde-n cămin. // Casa mea n-are uși/ pentru prieten sau oaspete./ N-am decât două uși,/ două: spre somn și spre moarte. Lirica lui Cornel Boteanu reprezintă un întreg confesional liric, transparent, coerent și cu o intensă putere de expresie, un act creator ce poate fi înscris în ceea ce poetul denumește, simplu, teodikeia - dreptatea divină, căreia îi putem atribui, acum, bucuria de a
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
trăirii, viața călăuzită doar de lumina adevărului Mântuitorului, este mai mare. O astfel de inedită întâlnire, pe câmpia plină de maci roșii cutremurați doar de vânt, aproape de cerurile deschise să primească ofranda gândului curat, este și poezia Feliciei Nistor. O lirică blândă, scrisă în momente de pioasă reculegere, cu porțile inimii larg deschise, exprimând dorința de astral, nevoia de iluminare prin întâlnirea cu „Iluminătorul“, Creatorul a toți și a toate. Fiecare catren al său poate fi tratat ca o rugă în
NOI APARIŢII LITERARE LA EDITURA ARMONII CULTURALE de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Decembrie_2013_noi_aparitii_gheorghe_stroia_1387651582.html [Corola-blog/BlogPost/383145_a_384474]
-
obsedant": „Vină iertarea". O vină tragică în sensul poeților damnați, dar cu o conotație de milă creștinească. Cornu nu este o intimistă; ea cultivă uneori o poezie oraculară, cu dactili agresivi. Alteori preferă imaginile agreste, într-un grațios „joc secund". Lirica sa este totuși de factură tradiționalistă, o viziune a lumii structurată în linia lui Pillat și Fundoianu (ciclul 10 sonete la Posada). „Nevrozele" au evoluat însă spre un onirism terapeutic (Hipertiroidiană). În 1998 apare un volum neobișnuit: Marin Preda, Scrisori
DACĂ DRAGOSTE NU E, NIMIC NU E... de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 608 din 30 august 2012 by http://confluente.ro/Marin_preda_daca_dragoste_nu_e_nimic_ion_ionescu_bucovu_1346350793.html [Corola-blog/BlogPost/355315_a_356644]
-
da, fotbalistu'ăla brazilian care joacă pe undeva în Europa...” Nu, adaugă el, alt Leonardo, tot italian și tot mare creator, îl cheamă Leonardo ...de Medici!”. Am capotat și „mi-am retras „ambasadele”... Mi-a adus cartea. O antologie de lirică latină medievală. Îi sunt rezervate câteva pagini bune, un sonetist de o mare delicatețe sufletească, declanșată și grav afectată de zeul tutelar Amor. O să încerc să învăț pe dinafară una care-mi place... O „retorică” care nu-mi dă pace
de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 by http://confluente.ro/Jurnalul_unui_om_neinsemnat_iii_fragmente_.html [Corola-blog/BlogPost/366947_a_368276]
-
Acasa > Orizont > Opinii > AGA LUCIA - SELENITY ...O NOUĂ STEA? Autor: Mihai Leonte Publicat în: Ediția nr. 705 din 05 decembrie 2012 Toate Articolele Autorului O NOUĂ STEA? Sunt atras de lirica feminină, dar nu credeam că voi descoperi ceva nou, și totuși! Am cunoscut prin intermediul imensului internet pe poetesa Aga Lucia Selenity. În creațiile care vor fi incluse în volumul ÎN PAȘI DE PHOENIX am găsit versuri sensibile pline de acea
SELENITY ...O NOUĂ STEA? de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 705 din 05 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Orizonturi--Opinii/Aga_lucia_selenity_o_noua_stea_mihai_leonte_1354708513.html [Corola-blog/BlogPost/341141_a_342470]
-
și deci de poezie. O evaluare a ei strict estetică ar fi nu doar nepotrivită, dar mai ales nedreaptă; independent de vocația poetică a celui care o elaborează, ea este un act moral prin chiar elaborarea ei. În anii când lirica din România era infestată de un proletcultism sufocant, în spatele gratiilor poeți ca Radu Gyr, Nichifor Crainic, Andrei Ciurunga, Traian Dorz și alții scriau pe filele memoriei creații de care orice istorie sau antologie lirică românească va trebui să țină cont
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]
-
constituiau un capital prețios care îți asigura simpatia și respectul camarazilor de suferință. S-au creat versuri în închisorile comuniste cu cele mai variate teme, de la cea care exprima revolta și setea de libertate, cu implicite accente mesianice, trecând la lirica patriotică, erotică, religioasă, la specia epigramei și pamfletului; lumea literară a închisorii se vădește a fi una la fel de pestriță ca și cea a Bucureștilor interbelici. Poeți cu sau fără vocație, mulți dintre deținuți, creau versuri sau doar le recitau cu
CATEVA REFERINTE DESPRE CREDINTA SI SPIRITUALITATE IN UNIVERSUL CONCENTRATIONAR COMUNIST de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cateva_referinte_despre_credinta_si_spiritualitate_in_universul_concentrationar_comunist.html [Corola-blog/BlogPost/344934_a_346263]