104 matches
-
224-226; până la nota următoare citatele sunt extrase din acest articol. 308 Idem, "Neamul românesc și Facla jidovească", în Scrieri 23, p. 110. 309 Angenot observă că "transpunerea metaforică are, în general, ca efect, introducerea unei asocieri polemice care se adaugă literalității textului, ca o argumentare indirectă". Autorul insistă asupra dublei funcții a metaforei: expresivă și ideologică, semnalând că "alegerea câmpului metaforic departe de a fi determinat doar de legile analogiei poate apărea ca o simptomă ideologică și, la limită, ca un
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
implicat În activitatea de crecetare dezvoltare În totalul populației ocupate sau la un milion populație, numărul de patente naționale sau internaționale elaborate și numărul publicațiilor științifice la un milion populație. Fondul resurselor umane destinate activității inovaționale este măsurat prin: rata literalității populației În populația totală, nivelul Înrolării În școala secundară ca % În grupa de vîrstă respectivă, nivelul Înrolării terțiare ca % În grupa de vîrstă respectivă. Acestea sunt unicele date valabile pentru determinarea și măsurarea abilităților inovaționale, care indică diferențele existente În
INVESTIŢII INTERNAŢIONALE by ANATOLIE CARAGANCIU () [Corola-publishinghouse/Science/1243_a_2690]
-
să controlez fișa lui, nu vreau să-l cunosc Înainte de a scrie, ci În timp ce scriu; În mod treptat, mă lămuresc asupra lui, lăsându-i toată libertatea de mișcare, Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas; ce face, cum se mișcă; el, parcă intuind strategiile mele, se ascunde, e retractil; nici măcar nu i-am văzut figura până acum, nu știu cum arată cu adevărat; lumina din cameră Îi estompează trăsăturile așa cum o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
facă promenade prin pădure vara (când ies la pândă tot felul de semne și de belve furioase); personajul meu, din câte Înțeleg din cele câteva pagini pe care le-am scris, vrea să dispară atât ca literaritate, cât și ca literalitate; el fumează, se plimbă prin cameră, citește, se uită la fotografii, dar să fumez, să mă plimb prin cameră, să mă uit la fotografii, iată acțiuni pe care pot să le fac și eu la fel de bine; așa că mai bine mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
varietății scriiturilor și lecturilor posibile, În 2, perspectiva este mimetică, imitativă, semnele având un grad minim de emancipare față de obiect. Funcția poetică va fi, teoretic, subordonată funcției referențiale: „Încerc să scap de literaritate și să mă apropii mai mult de literalitatea personajului, Îl spionez pas cu pas“ (p. 15). Practic, poeticitatea irumpe În mai multe secvențe, contrazicând fericit punctul de vedere teoretic ce echivalează scriitura cu lectura unor tipuri de discurs pur, neafectate de artificiul retoric - „să scrii un roman citindu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
jurnale, tăieturi, scrisori, bilețele intime, tăieturi de ziar, vederi, fotografii, citate din cărți, citate din memorie, panseuri, bancuri, copii după natură, copii după cultură, anunțuri, știri mărunte, cronici, registre, procese verbale etc.“), al simbolului În favoarea semnului, configurează o retorică a literalității cu consecințe negative asupra capacității de motivare reciprocă, de modelare implicită a temelor 1. - În care Marin Mincu este eclectic - și 2., În care exersează În manieră ironic-ludică. Marin Mincu este, fundamental, un teoretician, iar Intermezzo, ca tentativă de corporalizare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2326_a_3651]
-
tabelul 15, progresele față de anii '70 ai secolului al XIX-lea sunt de-a dreptul impresionante. Totuși, la sfârșitul primului său mandat (1897-1899), analfabetismul general, cu atât mai pregnant cel rural și femeiesc, era covârșitor. Iată tabloul general al situației literalității în Regat la 1899. Tabel 14. Știința de carte în Regat, după sex și regiune, în 1899 Masculin Feminin Total general de la 7 ani în sus Știu carte Nu știu carte Știu carte Nu știu carte Știu carte Nu știu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
al populațiunei României (Colescu, 1905, p. LVIII) La cumpăna dintre secole, doar 22 la sută din populația de peste șapte ani a regatului era alfabetizată, în sate rata analfabetismului atingând procentul de 84,8 la sută. Cu totul dramatică era situația literalității femeilor la sate. Doar 4,5 la sută din numărul de țărănci regățene știau să citească sau să scrie, în timp ce minimumul absolut era atins în Oltenia, unde numai 2,2 la sută dintre țărănci știau carte (Recensământul 1899, 1905, p.
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și "țara reală" persista o discrepanță majoră (constrastarea celor două noțiuni îi aparține lui Constantin Dobrogeanu-Gherea, inspirat fiind de dihotomia introdusă de François Guizot între "pays légal" și "pays réel"). După cum reflectă statisticile, atât rata participării școlare, cât și rata literalității populației generale continuau să fie minimale. Jumătate dintre copiii recenzați nu frecventau școala, iar aproape 80 la sută dintre români erau analfabeți în 1889. În mediul rural, în care trăia majoritatea covârșitoare a românilor, lucrurile erau cu atât mai nesatisfăcătoare
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
științei de carte în 1930 Sursa: D. Gusti (1930). Enciclopedia României, vol. I., p. 145. În 1930, din cei 14.485.914 de locuitori cu vârsta trecută de 7 ani, 8.213.592 erau știutori de carte, ceea ce plasează rata literalității la 57 la sută. Petele albe de pe cartograma științei de carte designează enclavele de analfabetism, cele mai multe dintre acestea fiind localizate în Basarabia, unde doar 38,1 la sută din populația știa citi. În timp ce zonele închise sunt concentrate spațial în Transilvania
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
interstițiale cu concentrații etnice mixte constituie zone mediane. Un secol de educație publică primară în principatele dunărene (1831/32- 1930) a fost necesar pentru alfabetizarea a jumătate din populație! Sub programul de școlarizare publică a populației, În Vechiul Regat, rata literalității a crescut de la aproximativ 10 procente în 1860, la 22 la sută în 1899, la 39,3 în 1912, pentru a atinge maximumul de 55,8 la sută în 1930. Conștiente de rolul pe care educația de masă îl joacă
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
imediat după încorporarea Basarabiei în trupul românesc, statisticile indicau aici un grad incredibil al analfabetismului de 94 la sută. Până în 1930, ca urmare a campaniei culturale lansate de autoritățile educaționale ale României Mari, procentul scăzuse până la 62 la sută (rata literalității crescând, așadar, de la 6 la 38 la sută). Pe frontul extinderii rețelei școlare s-au repurtat izbânzi semnificative din punct de vedere cantitativ. Tabel 20. Evoluția învățământului public primar în perioada interbelică 17 Anul Numărul școlilor Numărul învățătorilor Rural Urban
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
alta, chiar și când eșuează, devenind monstruoase. Atunci când poezia e doar formă, cuvânt ce din coadă o să sune, biruitor e "cadavrul". Dar, cum spunea Francis Ponge, poezia trebuie să fie rage de l'expression, adică, în limbajul gramatologiei lui Derrida, literalitate. Imaginea literalității ființei ca tăcere o găsim în insula lui Euthanasius, unde îndrăgostiții ajung "dezbrăcați", într-o lume devenită lumen, transparentă. Mircea Eliade a sesizat ambivalența insulei eminesciene, deopotrivă "cea mai desăvârșită viziune paradiziacă din literatura românească", împlinire a clipei
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și când eșuează, devenind monstruoase. Atunci când poezia e doar formă, cuvânt ce din coadă o să sune, biruitor e "cadavrul". Dar, cum spunea Francis Ponge, poezia trebuie să fie rage de l'expression, adică, în limbajul gramatologiei lui Derrida, literalitate. Imaginea literalității ființei ca tăcere o găsim în insula lui Euthanasius, unde îndrăgostiții ajung "dezbrăcați", într-o lume devenită lumen, transparentă. Mircea Eliade a sesizat ambivalența insulei eminesciene, deopotrivă "cea mai desăvârșită viziune paradiziacă din literatura românească", împlinire a clipei de iubire
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
teză, deși caracterul literar al textelor„ascunse“ este de netăgăduit. Se observă chiar o încadrare din punct de vedere stilistic a apocrifelor secolului al XVIIlea în barocul clasicismului oficial. Teza noastră este în primul rând una de culturologie și imagologie, literalitatea fiind o preocupare secundară a subiectului acestei lucrări.
SOCIETATEA EUROPEANĂ ÎN MEMORIILE APOCRIFE DIN „MARELE SECOL” by Andreea-Irina Chirculescu [Corola-publishinghouse/Science/695_a_1457]
-
metaforică, prin el omul nu poate face altceva decât să sugereze o idee, să facă aluzie la un obiect sau stare de lucruri, dar nicidecum să le cunoască. Pentru ei distincția literal - nonliteral (metaforic) nu poate fi susținută întrucât însuși literalitatea e de natură metaforică, nu există decât o singură stare a limbajului, cea metaforică. În acest sens, Nietzsche va afirma: „a transpune o excitație nervoasă într-o imagine! Prima metaforă. Imaginea din nou transformată într-un sunet articulat! A doua
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
în practica discursivă din orice domeniu sau situație de comunicare, limbajul e întrebuințat atât într un mod literar cât și într-unul non-literar (metaforic) unul dominând funcție de tipul de discurs sau domeniu. La extreme se situează discursul științific dominat de literalitate și discursul poetic dominat de nonliteralitate. Metafora nu este doar un „ornament estetic” ce îmbracă discursul, menit a emoționa, persuada, ci în aceeași măsură ea este o strategie discursivă, referențială, chiar dacă „slabă”, prin care locutorul poate urmări atât seducția cât
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
sărbătoare pentru a „ieși cu ideile noastre în lume”. „Pentru ca figura retorică să fie recunoscută ca atare și să aibă efect asupra receptorului, ea trebuie să fie percepută ca abatere de la sensurile primare” (Sălăvăstru, 1995:211) sau de la „gradul zero”, literalitatea limbajului. Pentru Jean Paulhan receptarea mesajului presupune „decriptarea” limbajului metaforic prin trei faze. „Recunoașterea” combinației de semne lingvistice. „Cercetarea unui paradox” creat de discrepanța resimțită între gradele zero sau literalitatea celor două expresii corelate și folosirea lor în contexte discursive
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
de la sensurile primare” (Sălăvăstru, 1995:211) sau de la „gradul zero”, literalitatea limbajului. Pentru Jean Paulhan receptarea mesajului presupune „decriptarea” limbajului metaforic prin trei faze. „Recunoașterea” combinației de semne lingvistice. „Cercetarea unui paradox” creat de discrepanța resimțită între gradele zero sau literalitatea celor două expresii corelate și folosirea lor în contexte discursive noi, inadecvate literalității lor. „Analiza divergențelor” indusă de starea de paradox, care este de fapt o încercare de „întemeiere a legăturii dintre elementele opuse”. Pentru C. Sălăvăstru prezența metaforei în
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
Jean Paulhan receptarea mesajului presupune „decriptarea” limbajului metaforic prin trei faze. „Recunoașterea” combinației de semne lingvistice. „Cercetarea unui paradox” creat de discrepanța resimțită între gradele zero sau literalitatea celor două expresii corelate și folosirea lor în contexte discursive noi, inadecvate literalității lor. „Analiza divergențelor” indusă de starea de paradox, care este de fapt o încercare de „întemeiere a legăturii dintre elementele opuse”. Pentru C. Sălăvăstru prezența metaforei în discurs „sporește eficacitatea lui asupra sensibilității auditoriului”, oferă „mai multă energie expresiilor discursului
COMUNICAREA VERBALĂ / De la Cunoaștere la Acţiune by Constantin Romaniuc () [Corola-publishinghouse/Science/658_a_1041]
-
le criticau prin raportare la standardele comunicării scrise planificate. Deși unele dintre faptele de "literaritate" sunt comune celor două registre, limba vorbită are norme proprii de organizare, care se îndepărtează de standardele limbii scrise datorită particularităților intrinseci ale oralității în raport cu literalitatea (pentru aspecte specifice ale comunicării orale în raport cu comunicarea scrisă, vezi, de pildă, Ionescu Ruxăndoiu 1999: 7 - 12). În același timp, în fiecare dintre cele două registre se impun nuanțări, în funcție de circumstanțele concrete de comunicare: scopul textului, participanții la procesul de
[Corola-publishinghouse/Science/85005_a_85791]
-
de artă există în timp și spațiu, ca obiect prezent opera poate avea diferite aparențe și se poate afla în diferite stări relaționale. Capitolul I Înțelegerea și funcționarea operei de artă literară Înțelegerea operei literare presupune înțelegerea proprietăților ce constituie literalitatea, deci compoziția lingvistică împreună cu narativitatea compozițională și dimensiunea sa estetică. Definirea calităților literare presupune înțelegerea compoziției artistice - a creației - unui text literar, iar acestea sunt condiții necesare și suficiente pentru orice discurs literar. Prin investigația ontologică se identifică noțiunea de
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
constrângere; orice discurs literar este supus transformării și modificării în funcție de intenționalitatea autorului. În acest sens, orice conținut sau categorie formală a operei literare este supusă transformării în realitate empirică, spațiul de unde opera de artă se desprinde pentru a deveni autonomă. Literalitatea poate fi înțeleasă ca spațiul dintre extremitățile unei norme sau condiții și ale unei deviații sau libertăți de manifestare. Nicio definiție nu poate cuprinde sfera totală a literalității pentru că orice definiție înseamnă restrângerea ideii de literalitate. În această situație, prin
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
empirică, spațiul de unde opera de artă se desprinde pentru a deveni autonomă. Literalitatea poate fi înțeleasă ca spațiul dintre extremitățile unei norme sau condiții și ale unei deviații sau libertăți de manifestare. Nicio definiție nu poate cuprinde sfera totală a literalității pentru că orice definiție înseamnă restrângerea ideii de literalitate. În această situație, prin norma sau condiția literalității putem înțelege un efect ce derivă din tehnicile creației. Prin urmare, a numi ceva ca fiind un roman, o dramă sau o nuvelă, înseamnă
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]
-
pentru a deveni autonomă. Literalitatea poate fi înțeleasă ca spațiul dintre extremitățile unei norme sau condiții și ale unei deviații sau libertăți de manifestare. Nicio definiție nu poate cuprinde sfera totală a literalității pentru că orice definiție înseamnă restrângerea ideii de literalitate. În această situație, prin norma sau condiția literalității putem înțelege un efect ce derivă din tehnicile creației. Prin urmare, a numi ceva ca fiind un roman, o dramă sau o nuvelă, înseamnă că textul acestui ceva trebuie să respecte anumite
Ontologia operei de artă by Bogdan Nita () [Corola-publishinghouse/Science/84972_a_85757]