586 matches
-
articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar, Curierul Primăriei Cluj, Flagrant, Poștașul , Familia, Literatorul, Contemporanul,Orient Latin, Heliopolis, Rusidava Culturală, Poezia, Oglinda literară, Esteu, Columna, Citadela, Aurora, Al cincelea anotimp, Pietrele Doamnei, Climate Literare, Singur, Viața de pretudindeni, Radix (Belgia), România VIP (Dallas, Texas), Iosif Vulcan (Australia), Confluențe literare, SUA, Armonii Culturale, Rostirea Românească
O VIAȚĂ DE SCRIITOR DĂRUITĂ LITERATURII ROMÂNE. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1799 din 04 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449259495.html [Corola-blog/BlogPost/343037_a_344366]
-
București 1993, Licențiata în Geografie, Master în "Orașele lumii"- Viena, Austria și Doctor în "Geografia continentelor"-UCLA, UȘA...unde am și predat vreme de 3 ani. -Conferențiar universitar, București. -Membră a Cenaclurilor "Vasile Voiculescu" din Buzău în perioada liceului și "Literatorul" din București, actualmente. -Publicări în revistele: "Visul", "România, liberă în viitor", "Vama literară", Viața Buzăului", "Literatorul", "PhoenixMission" -Arizona, "Ecouri literare", "Armonia", "Totpal's Daily News", "Dor de Dor", "Onyx", "Grupul celor 7", "Dăruiri literare", "Chronos", "Negru pe Alb", "Nomen Artis
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lumini%C5%A3a_Cristina_Petcu.html [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
-UCLA, UȘA...unde am și predat vreme de 3 ani. -Conferențiar universitar, București. -Membră a Cenaclurilor "Vasile Voiculescu" din Buzău în perioada liceului și "Literatorul" din București, actualmente. -Publicări în revistele: "Visul", "România, liberă în viitor", "Vama literară", Viața Buzăului", "Literatorul", "PhoenixMission" -Arizona, "Ecouri literare", "Armonia", "Totpal's Daily News", "Dor de Dor", "Onyx", "Grupul celor 7", "Dăruiri literare", "Chronos", "Negru pe Alb", "Nomen Artis", ''Secolul XXI'', "Alchemia" și altele. -Apariții în cărțile: -Decembrie 2009 - Volumul colectiv "Magna" -Ianuarie 2011 - Volumul
LUMINIŢA CRISTINA PETCU de LUMINIŢA CRISTINA PETCU în ediţia nr. 253 din 10 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Redactia--Autori/Lumini%C5%A3a_Cristina_Petcu.html [Corola-blog/BlogPost/341227_a_342556]
-
a rămas doar un epigramist uitat prin colbul bibliotecilor. Publică poezii încă din clasa a-V-a, fiind una din celebritățile Liceului Sf. Sava. Ca student în drept se bucură de prietenia câtorva scriitori și profesori, devenind prim-redactor al „Literatorului”. Macedonski îi dedică articole elogioase, e numit „monetă de aur- în mijlocul monetelor calpe ce au curs”, este nici mai mult nici mai puțin „poetul viitorului- poetul strălucit ce a răsărit în mijlocul nepăsării acestei epoci și el va lăsa în literatura
CINCINAT PAVELESCU-EPIGRAMIST de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 905 din 23 iunie 2013 by http://confluente.ro/Cincinat_pavelescu_epigramist_ion_ionescu_bucovu_1371980465.html [Corola-blog/BlogPost/364031_a_365360]
-
197, exclusiv demnitarii și personalul aferent cabinetului ministrului culturii și cultelor." 3. După articolul 19 se introduce un articol nou, articolul 19^1, cu următorul cuprins: "Art. 19^1. - (1) Pe data intrării în vigoare a prezentei hotărâri, publicațiile «Contemporanul», «Literatorul», «Manuscriptum», «Deșteptarea aromânilor», «Moftul român», «Albina», «Teatrul», «Universul cărții», «A Het», «Korunk», «Vilnie Slovo», instituții publice cu personalitate juridică, aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se desființează. (2) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii și Cultelor, ca efect al
EUR-Lex () [Corola-website/Law/205948_a_207277]
-
dovedește un foarte bun executant la vioară și la alte instrumente din orchestra școlii, pe care o și dirijează. Se evidențiază la gimnastică. Obține premiul I pe țară la concursul ‘Tinerimii române’ pentru “desen artistic de pe natură”. Îi apare în ‘Literatorul’ din 20 martie 1899 prima poezie, ‘Și toate’, scrisă cu un an înainte, semnată V. George. Se înscrie la Școala Militară din Iași, de unde se retrage în al doilea semestru, neputând suferi disciplina cazonă. În 1901 se înscrie în cursul
George Bacovia, esența SIMBOLISMULUI românesc - File de istorie () [Corola-website/Journalistic/102139_a_103431]
-
cu un consum mediu lunar de 450 litri și două autoturisme, cu un consum mediu lunar de carburanți de 450 litri. Articolul 20 (1) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ca efect al desființării publicațiilor "Contemporanul", "Literatorul", "Manuscriptum", "Deșteptarea Aromânilor", "Moftul Român", "Albina", "Teatrul", "Universul Cărții", "A Het", "Korunk", "Vilnie Slovo", instituții publice cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se asigură din disponibilitățile acestor instituții și, după caz, din bugetul aprobat Ministerului Culturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/206941_a_208270]
-
cu un consum mediu lunar de 450 litri și două autoturisme, cu un consum mediu lunar de carburanți de 450 litri. Articolul 20 (1) Stingerea datoriilor preluate de Ministerul Culturii, Cultelor și Patrimoniului Național, ca efect al desființării publicațiilor "Contemporanul", "Literatorul", "Manuscriptum", "Deșteptarea Aromânilor", "Moftul Român", "Albina", "Teatrul", "Universul Cărții", "A Het", "Korunk", "Vilnie Slovo", instituții publice cu personalitate juridică aflate în subordinea Ministerului Culturii și Cultelor, se asigură din disponibilitățile acestor instituții și, după caz, din bugetul aprobat Ministerului Culturii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/208843_a_210172]
-
Sprijinirea finanțarea și/sau materială a publicațiilor comunităților românești din afara țării (hârtie, cerneluri tipografice, aparatură de multiplicat, mașini de scris, aparate foto, manopera tipografica, cheltuieli administrative etc.). 4. Asigurarea unor abonamente la reviste de cultură și cotidiene: "Magazinul Istoric", "Datini", "Literatorul", "România Liberă", "Adevărul", "Universul Copiilor", "Monitorul Oficial al României" etc., pentru a fi trimise comunităților românești din afara granițelor. 5. Acordarea de sprijin financiar și/sau material în vederea renovării unor instituții ale comunităților românești din afara granițelor (școli, biserici, biblioteci, muzee și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/118622_a_119951]
-
folosește poezia simbolistă drept pretext, pentru a crea o poezie metafizică, cu nuanțe expresioniste sau existențialiste. Primele idei care prefigurează simbolismul la români și care încearcă să-l teoretizeze apar odată cu Macedonski și sunt puse în circulație prin revista poetului, “Literatorul”. Chiar înainte de reconstituirea simbolismului ca școală, în Franța, apar în această revistă, încă din primul ei an de existență, 1880, articole de directivă, în care sunt expuse puncte de vedere simboliste. De altfel, Macedonski avea să-și revendice mai târziu
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
dl. Albert Hockel, unul dintre distinșii colaboratori actuali ai marii reviste pariziene “Mercure de France”. De altfel, în numărul din august 1886, Macedonski publicase, într-adevăr, patru poezii în limba franceză: Volupté, Hystérie, Haine, Guzla. Încă în 1880 apăruse în "Literatorul" articolul intitulat “Despre logica poeziei”, în care erau formulate idei care anticipau anumite judecăți ale lui Mallarmé. Nu numai că se făceau apropieri între poezie și muzică, dar se releva deosebirea de structură dintre poezie și proză. Poezia - accentua Macedonski
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
logica ei particulară, deosebită de logica prozei: ”Logica poeziei e, dacă ne putem exprima astfel, nelogică la modul sublim”. Întrucât tot ce nu e logic e absurd, “logica poeziei e, prin urmare, însuși absurdul”. Un adevărat manifest presimbolist, apărut în “Literatorul” din 15 iunie 1892, este "Poezia viitorului", articolul scris de Macedonski. Prin simbolism - se spune în articol - ca și prin instrumentalism, care este “tot un simbolism, cu deosebire că sunetele joacă în instrumentalism locul imaginilor”, poezia “și-a creat un
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
limbaj al ei propriu, limbaj în care se simte în largul ei...”. După părerea poetului, “simbolismul unit cu instrumentalismul” este, ca și wagnerismul, “ultimul cuvânt al geniului omenesc". Puncte de vedere presimboliste conțin și alte articole publicate de Macedonski în “Literatorul”, ca "Despre poezie" sau "Despre poemă" (1881), în care poetul pledează pentru concentrare și sinteză lirică, pentru poezia care să adune în ea, imprevizibil, mișcări sufletești contrastante. Teoretizând simbolismul, Macedonski a înțeles să-l și promoveze stăruitor în literatura română
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
Despre poemă" (1881), în care poetul pledează pentru concentrare și sinteză lirică, pentru poezia care să adune în ea, imprevizibil, mișcări sufletești contrastante. Teoretizând simbolismul, Macedonski a înțeles să-l și promoveze stăruitor în literatura română. În numele acestui curent, directorul “Literatorului” a încurajat de fapt tot ce se deosebea de poezia românească de până atunci: parnasianism, naturalism, decadentism, simbolism - tot ce putea impresiona prin neobișnuit și bizar. El însuși s-a exersat în compuneri alcătuite după ultima modă pariziană, menite să
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
în pagină ci și prin întrebuințarea unor cerneluri de culoare diferită, textul înfățișându-se, în felul acesta, policrom, ca într-un amuzant joc de copii. Pe această linie au mers câteodată și unii dintre frecventatorii cenaclului și colaboratorii așișderi al “Literatorului”, ca Mircea Demetriad, Al. Obedenaru, Gh. Orleanu, Al. Petroff ori debutantul Ion Theo, tânărul Tudor Arghezi, care a publicat în suplimentul literar al ziarului “Liga ortodoxă” unele poezii tributare instrumentalismului, pe care însă apoi marele poet și le-a renegat
Literatura română simbolistă () [Corola-website/Science/312375_a_313704]
-
eroic („Curcanii”, 1878; „Traian și Andrada”, 1893). Compozițiile sale muzicale („Doi ochi”, „Hora de la Grivița”, „Cântecul gintei latine” ș.a.) au un pronunțat caracter patriotic. S-a remarcat și prin cronicile sale dramatice și muzicale, publicate în „Revista literară”, „Revista contimporană”, „Literatorul”. A fost tatăl actriței Maria Ventura.
Grigore Ventura () [Corola-website/Science/308777_a_310106]
-
Pe lângă activitatea gazetărească și didactică, Simion Gociu a scris poezii și povestiri pentru copii în limba română. El a debutat ca poet în 1965, publicând în revistele "Nistru", "Moldova", "Buletinul „Mihai Eminescu”", "Orizontul", "Zorile Bucovinei", "Literatura și arta", "Bucovina literară", "Literatorul", "Glasul Bucovinei", "Septentrion literar", "Concordia", "Arcașul", "Țara fagilor", "Făgurel" și "Gazeta de Herța". O parte din poeziile sale au fost incluse în culegerile colective "Glasuri tinere" (Ed. „Carpați”, Ujgorod, 1971); "Metafore românești din Bucovina de nord. Antologie" (vol. I, ediție
Simion Gociu () [Corola-website/Science/327264_a_328593]
-
Alexandru A. Macedonski () a fost un poet, prozator, dramaturg și publicist român. Supranumit "poetul rondelurilor", inspirându-se din literatura franceză, este primul reprezentant al simbolismului în literatura română. Inițiatorul cenaclului și revistei literare Literatorul, a susținut modernizarea poeziei românești, fiind într-o continuă polemică cu junimiștii. Aceste polemici i-au afectat serios cariera literară și viața și au rămas notabile polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Pe de altă
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
polemicile sale cu Vasile Alecsandri, Mihai Eminescu și Ion Luca Caragiale. Pe de altă parte, a încurajat, la începuturile activității lor scriitoricești, numeroși tineri talentați, printre care George Bacovia și Tudor Vianu, pe care i-a publicat în revista sa Literatorul, iar în revista Liga ortodoxă debutează, printre alții, Tudor Arghezi și Gala Galaction. a fost ales (în 2006) membru post-mortem al Academiei Române. Familia poetului din partea tatălui a emigrat în Țara Românească la începutul secolului al XIX-lea. Având origini slave
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
prevestind pe al poetului.”" Alexandru A. Macedonski s-a născut la București, fiind cel de-al treilea copil al familiei. Sora sa cea mare Ecaterina, căsătorită cu un Ghica și mai apoi cu Leboef, publică versuri în limba franceză în "Literatorul". Fratele mai mare maiorul Dimitrie Macedonski a fost veteran războiului din 1877, iar fratele mai mic Vladimir, avocat în București, publică și el schițe și nuvele în "Literatorul". Până la vârsta de șase ani poetul a fost un copil bolnăvicios, având
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
Ghica și mai apoi cu Leboef, publică versuri în limba franceză în "Literatorul". Fratele mai mare maiorul Dimitrie Macedonski a fost veteran războiului din 1877, iar fratele mai mic Vladimir, avocat în București, publică și el schițe și nuvele în "Literatorul". Până la vârsta de șase ani poetul a fost un copil bolnăvicios, având crize regulate de o "„nervozitate extremă, expus la un soi de absențe de conștiință momentane”". În anul 1862 familia îl trimite la școală în Oltenia, petrecându-și astfel
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
serviciu public, deoarece mentalitatea sa de fecior de fost ministru îl făcea să aspire doar la marile roluri. Macedonski considera o rușine ca un mare literat să se „osândească” la funcționarism: La 20 ianuarie scoate primul număr al gazetei „heliadiste” "Literatorul", ziar de opoziție "Junimii" și "Convorbirilor literare" care, după părerea poetului, acaparaseră fără o justificare obiectivă pozițiile culturale cele mai însemnate ale epocii. Conducerea revistei este asumată de Macedonski alături de "eruditul poligraf Bonifaciu Florescu și de fecundul poet Th. M.
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
ale epocii. Conducerea revistei este asumată de Macedonski alături de "eruditul poligraf Bonifaciu Florescu și de fecundul poet Th. M. Stoenescu, care rămân o vreme și principalii colaboratori ai revistei".. În ciuda sentimentelor adverse față de junimism, Macedonski a definit mișcarea promovată de "Literatorul" drept "direcțiune opozită celei din Iași, deși se atinge cu dânsa prin unele puncte, după cum se atinge și în vechea școală a lui Heliade prin altele." După câteva luni de apariție "Literatorul" avea următoarea grupare: Mircea Demetriade, C. Dragulinescu, B.
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
față de junimism, Macedonski a definit mișcarea promovată de "Literatorul" drept "direcțiune opozită celei din Iași, deși se atinge cu dânsa prin unele puncte, după cum se atinge și în vechea școală a lui Heliade prin altele." După câteva luni de apariție "Literatorul" avea următoarea grupare: Mircea Demetriade, C. Dragulinescu, B. Florescu, Petru Opran, P. Păltineanu, I. N. Polzchroniade, Carol Scrob, Th. M. Stoenescu, Duiliu Zamfirescu. Dar, în curând, între Macedonski și Bonifaciu relațiile s-au deteriorat, după ce poetul l-a atacat, în
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]
-
a atacat, în 1881, într-un număr al revistei, pentru cele trei catedre de profesor la universitate, iar acesta s-a retras. În noiembrie 1880, au loc premierele pieselor de teatru "Iadeș!" și "Unchiașul Sărăcie", la Teatrul Național, publicate în "Literatorul" la începutul anului următor. O curtează pe Aristizza Romanescu, actriță care a jucat în piesele amintite, dar aceasta îi respinge avansurile. Publică volumul "Poezii", în anul 1881, deși pe coperta originală apare anul "1882". Încercând să intre în grațiile "Junimii
Alexandru Macedonski () [Corola-website/Science/296854_a_298183]