95 matches
-
soluri rendzinice scheletice, V. ed. mic 4210b Montan-premontan de pinete Pi, pe sol rendzinic litic si litosol rendzinic 3211 Pin negru cu mojdrean pe calcare (i-m) 5112a Deluros submontan de pinete ± gorun, cer, stejar pufos Pi, rendzina litica si litosol rendzinic 3212 Rariște de pin negru cu arbuști (i) 3221 Pin negru cu specii de stejar pe roci silicioase (i-m) 165 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 3311 Amestec de pin negru cu foioase pe calcare
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
productivitate inferioară (i) 6122 Deluros de cvercete (gorun, cer ± stejar pufos) Pm, rendzinic edafic mijlociu 8421 Amestec de gorun și stejar pufos (i) 6122a Deluros de cvercete (gorun ± stejar pufos, tei) Pi/m, complex de soluri (rendzinice, cenușii, brune litice, local litosoluri), edafic mic-mijlociu 8423 Amestec de gorun, stejar brumăriu și stejar pufos (i) 8512 Șleau de silvostepă din regiunea de dealuri (m) 177 TS Denumirea TS TP Denumirea TP GE Denumirea GE 7412 Amestec de gorun, gârniță și cer pe soluri
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
luncă Ps, lăcoviște drenantă, neinundabilă. 8.7.2.5. Câmpie forestieră de subsidență cu stejăreto-șleau de luncă Ps, lăcoviște, drenată, neinundabilă. 9. SILVOSTEPA (SS) – STEPĂ (S) 9.1.1.0. Silvostepă puternic erodat în sedimentar calcaros 9.1.1.0. Silvostepă externă, puternic erodat Pi, în sedimentar calcaros, regosoluri, litosoluri și soluri litice 9.7.1.1. Silvostepă din Câmpia Olteniei, depresiuni de interdune, psamosoluri freatic umede, gleizate, I 9.7.1.2. Silvostepă din Câmpia Olteniei, pe dune de nisip, psamosoluri, II 220 Sistematica din îndrumar - 1972 Lucrarea “Stațiuni forestiere” 1977 Tipuri de stațiune identificate
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
din Câmpia Olteniei, pe dune de nisip, psamosol molic (distric), I 9.8.1.0. Silvostepă - incintă îndiguită Pm, aluviosol, nisipo- lutos, slab-moderat humifer, fără aport de apă freatică 9.1.2.0. Silvostepă puternic erodat, roci necalcaroase 9.1.2.0. Silvostepă externă, puternic erodat Pi, necarbonatic, regosoluri, litosoluri și soluri litice 9.2.1.0. Silvostepă carbonatic, III 359 14/9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.0 Silvostepă externă cu stejar pufos Pm, cernoziom (Carbonatic) pe löess. 9.2.1.1. Silvostepă externă cu stejar pufos Pi, cernoziom (Carbonatic) pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
zonale puternic erodate (uneori coluvisoluri) soluri zonale puternic erodate și regosoluri bine dezvoltate Antrosol erodic: erodic-molic, erodic-cambic (erodosol cambic), erodic-argic (erodosol argic), erodic-andic, erodic-spodic (erodosol feriiluvial) Erodosol tipic (pseudorendzinic, rendzinic, litic, pelic (vertic), gleizat, pseudogleizat, salinizat), regosoluri slab dezvoltate și litosoluri Grosimea, cm ˃ 75 76 - 150 51 - 150 51 - 150 21 - 75 21 - 75 ( ˂ 21) 21 - 50 ˂ 50 ( ˂ 21) 21 - 50 ˂ 20 textura nisipolutoasă la lutoasă lutoargiloasă la argiloasă nisipolutoasă la lutoasă lutoargiloasă la argiloasă nisipolutoasă la lutoasă lutoargiloasă la argiloasă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
Intrețineri: Revizuiri: anul I+II 1+1; Descopleșiri: anii I-VI 2+2+2+2+1+1; Răriri, depresaj, degajări, curățiri: III+IV 1+1 GRUPA STATIONALA G.S - 2 Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase (TSD: EA6V). Tipuri de vegetație: 2AE1: Plantații de pin în amestec cu anin verde, din zona alpină
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
lucrări de pregătire și de consolidare a terenurilor și procedee de împădurire), desimea culturilor, volumul completărilor, volumul lucrărilor de întreținere. GRUPA STATIONALA G.S - 6 Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%), formate pe roci dure, pe terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
anii 6 și 7: 1+2 În cazul compoziției “b”: Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1 Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 GRUPA STATIONALA G.S – 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, argiloiluviale sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo-lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate (TSD: ED6D). Tipuri de
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
cu rașinoase și din parțile inferioare și mijlocii ale subzonei molidului (etajele FD4, FMo1, FMo2 și parte din FMo3)GRUPA STATIONALA (G.S – 25) Taluzuri de ravene și ogașe formate în diferite roci, cu resturi de soluri ori soluri slab dezvoltate (erodosoluri, litosoluri sau regosoluri) sau cu un strat de rocă dezagregată la suprafață având grosimea de 20...30 (40) cm, cu schelet puțin până la mult (TSD: RM1A, RM1B, RM2A, RM2B). Tipuri de vegetație : 8MR1 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
20+10). Intrețineri (cu deosebire revizuiri): de 6 ori în 3 ani (3+2+1). GRUPA STATIONALA (G.S – 26) Taluzuri de ravenă și ogașe formate de regulă în roci dure (roci eruptive, șisturi metamorfice, gresii, calcare s.a.) cu rare petice de sol (erodosoluri, litosoluri) sau rocă dezagregată printre aflorimentele stâncoase, cu grosimea de 20...30 cm, cu schelet mult ( TSD : RM3A, RM4A). Tipuri de vegetație : 8MR2 – aninișuri din regiunea munților mici și mijlocii pe taluzuri în roci dure; 9MR2 – cătinișuri din regiunea munților mici și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
25+10+5) . Intrețineri (revizuiri și mobilizări): de 6 ori în 4 ani (2+2+1+1). GRUPA STATIONALA (G.S – 31) Taluzuri de ravene si ogașe formate în roci dure (roci eruptive, șisturi cristaline, gresii, calcare, conglomerate s.a.) cu roca dezagregată la suprafață sau cu litosoluri slab dezvoltate, cu grosimea de cel puțin 20 cm, cu schelet mult la excesiv (26... 90%), ( TSD : RD3A, RD4A). Tipuri de vegetație : 5DR3 – Asociații de mojdrean și arbuști din zona de dealuri pe taluzuri de ravenă, pe substrate din roci
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
15 grade 3300/ha 1AE3 c. 60Mo40Fr,Pa.m ,Ci , pe terenurile cu condiții mai bune, în partea inferioară a etajului FMo3 benzi sau buchete 5000/ha 2 Terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă (e3...e4) cu erodosoluri spodice, andice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri sau regosoluri slab dezvoltate, cu grosimea sub 50 cm (deseori sub 30 cm), inclusiv stâncării cu soluri în petice sau terenuri cu aflorimente stâncoase E A 6 V 2AE1 a.50Pi.n(Jn)50An.v predominant pe terenuri foarte puternic erodate; amestec intim, în
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
e” e.Cd, pe terenuri foarte puternic la excesiv erodate, pe pante peste 35 grade, la compoziția ”c” d.10000/ha FD4;FMo1;FMo2;și parte din FMo3 6 Stâncării cu soluri în petice și terenuri cu aflorimente stâncoase, cu erodosoluri spodice, tipice, rendzinice, litice, litosoluri, rar regosoluri slab dezvoltate, nisipoase la nisipo-lutoase, cu grosimea de 21...50 cm (uneori și sub 20 cm), cu schelet mult și foarte mult, 50...75% (uneori pâna la 90%), formate pe roci dure, pe terenuri cu eroziune foarte puternică și excesivă
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
b. 40% (25%=15%) la culturile obișnuite Revizuiri: 7 în 5 ani 2+2+1+1+1; Prașile 3 în 2 ani , anii 6 și 7: 1+2 etajele CF ; FD1 ; FD2 și etajul FD3 12 Stâncării cu soluri în petice (erodosoluri tipice, calcarice, litosoluri și mai rar erodosoluri cambice, sau regosoluri slab dezvoltate) cu grosimea de 21...50 cm , nisipoase la nisipo- lutoase, cu 25...75% schelet (uneori pâna la 90%), pe terenuri cu multe aflorimente stâncoase, foarte puternic la excesiv erodate E D 6 D
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
30 cm, cu putin schelet RD2A RD2B 5Dr2 9Dr2 100Sl 100Ct ±Tg/3+Gr.o±Pp Cd/3, Ds 6700/ha 10000/ha 40% Rev.: 1+1 Întrețineri: 1+1+1+1 31 Taluzuri de ravenă și râpe cu formate pe roci dure cu roca dezagregată la suprafață sau litosoluri, cu grosimea de 20- 30 cm, mult schelet RD3A RD4A 5Dr3 9Dr3 50Mj (Vi.t,Ml) 50 Pd (Ct,Sp,Ll) 100Ct(Sl) soluri, depozite cu rocă puțină teren cu mult schelet Gr.o Gr.b+Pv 5000/ha 45% Rev.: 1+1 Întrețineri: 2+2+1+1+1 2+2+1
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
de sol aparținând următoarelor clase sol: cambisoluri, spodisoluri și protisoluri. Tabelul 6 - Tipurile de sol la nivelul sitului Nr Cod SRTS Tip sol Suprafața [ha] 1 EPti+PDti Prepodzoluri și podzoluri 0,08 2 DCti Districambosoluri 142,19 3 DCti+LS Districambosoluri și litosoluri 77,88 Solurile prezente în perimetrul ariilor naturale protejate sunt soluri relativ puțin evoluate, formate în condiții de drenaj bun. Clima umedă determină o intensă spălare și debazificare a materialului mineral, deja sărac în baze. Temperaturile scăzute diminuează activitatea microbiologică, astfel
PLAN din 27 martie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/296878]
-
4.3.1.1. Evidența tipurilor de sol existente în cadrul fondului forestier analizat Nr. crt Clasa de soluri Tipul de sol Subtipul de sol Codul Succesiunea orizonturilor Suprafața ha % 1 PROTISOLURI (PRO) Litosol (LS) distric 0101 O(Ao)-Rp 240,00 100 Total litosol - - 240,00 100 TOTAL PROTISOLURI - - 240,00 100 TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE 240,00 100 Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată este ocupată de protisoluri (cu subtipul de sol
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
240,00 100 TOTAL PROTISOLURI - - 240,00 100 TOTAL GENERAL U.P. I MURGA MARE 240,00 100 Analizând tabelul de mai sus, se poate observa că întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată este ocupată de protisoluri (cu subtipul de sol litosol distric). ... 4.3.2. Descrierea principalelor tipuri de sol Litosolul distric este întâlnit pe 240,00 ha (100%) și se definește prin orizont Ao cu grosimi mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
mai mari de 20 cm, urmat de materialul parental care are cel puțin 50 cm grosime, provenit din depozite fluviale, fluviolacustre sau lacustre recente, inclusiv pietrișuri. Răspândire: Litosolurile sunt răspândite în întreaga suprafață a unității de protecție și producție analizată (litosolurile apar pe versanții cu înclinare mare din Defileul Jiului). Caracterizarea condițiilor și a procesului de solificare: S-a format pe depozite fluviale sau lacustre, cu textură și compoziție mineralogică foarte variată, se formează de obicei pe terenuri rar inundate sau
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
gospodărire impuse de factorii ecologici și riscuri Recomandări și riscuri Compoziția optimă Tratament FM_1 + FD_4- ETAJUL MONTAN - PREMONTAN DE FĂGETE 4.1.2.0. Montan-premontan de făgete Bi, stâncărie și eroziune excesivă. Stațiune întâlnită pe versanți abrupți sau foarte repezi. Solul întâlnit este litosol distric, volum edafic mic. Bonitatea este inferioară pentru fag. 419.1. Făget de stâncărie și eroziune excesivă (i) Substanțele nutritive, apa accesibilă, volumul edafic mic Menținerea consistenței pline și introducerea molidului și a diverselor tari 8FA 1MO 1DT Fără lucrări, suprafețe
ANEXĂ din 2 februarie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/295184]
-
se acumulează și humus (Bhs). Se formează astfel soluri cu profil clar diferențiat, bogate în humus acid, cu însușiri fizice bune, dar chimice și biochimice nefavorabile. ... c. Clasa protisoluri Tipul de sol din această clasă, regăsit în zona studiată, este: litosol. Tabelul nr. 13. Clasificarea solurilor la nivel de clasă și tip Clasa de sol Orizontul sau proprietățile diagnostice Tipuri genetice de sol Simbol Denumire Simbol Denumire PRO Protisoluri 0rizont A sau orizont 0 fără alte orizonturi diagnostice. Se trece la
PLAN din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289109]
-
de vârsta sarmațiană și loessuri cuaternare, iar pe văi se întâlnesc roci calcaroase Barremian - Jurasice. ... Tipurile de sol care apar în zona spațiului hidrografic Dobrogea - Litoral sunt faeoziomurile (FZ) și cernoziomurile (CZ), la care se adaugă pe areale mai restrânse litosoluri (LS) și rendzine (RZ). Grosimea acestor soluri variază între 2,0 și 3,5 m, având un pH neutru cuprins între 6,5 și 7. Învelișul de soluri din județul Constanța este împărțit în 5 clase, cărora le corespund 11 tipuri de sol
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
LS) și rendzine (RZ). Grosimea acestor soluri variază între 2,0 și 3,5 m, având un pH neutru cuprins între 6,5 și 7. Învelișul de soluri din județul Constanța este împărțit în 5 clase, cărora le corespund 11 tipuri de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), soloneț SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): – Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafață de 39.324 ha și cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
11 tipuri de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET), cernoziom (CZ), kastanoziom (KS), rendzina (RZ), soloneț SN, gleiosol (GS), antrosol (AT): – Clasa protisoluri (PRO) ocupă o suprafață de 39.324 ha și cuprinde tipurile de sol: litosol (LS), regosol (RS), aluviosol (AS), psamosol (PS), entiantrosol (ET). ... – Clasa cernisoluri (CER) ocupă o suprafață de 227.615 ha. Este formată din, kastanoziomuri (KS), cernoziomuri (CZ) și rendzine (RZ). Kastanoziomurile (KS) ocupă o suprafață de 53.665 ha.Cernoziomurile (CZ) ocupă o suprafață
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/290540]
-
apei, cu influență asupra infiltrației, scurgerii de suprafață și a pierderii apei prin evaporație. Prezintă o importanță deosebită textura și structura, acestea influențând puternic infiltrația. Solurile dominante întâlnite în valea Dunării, aparțin următoarelor clase: – protisoluri și antrisoluri cu tipurile erodisoluri, litosoluri, nisipuri, protosoluri aluviale, psamosoluri, soluri aluviale, stâncărie, cu textură de la argiloasă până la nisipolutoasă întâlnite în lungul cursurilor de apă și la vărsarea Dunării în Marea Neagră; ... – hidrisoluri de tipul gleiosol cu textură de la argiloasă până la nisipoasă
PLAN DE MANAGEMENT din 20 septembrie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/294124]