144 matches
-
terminau cu politica începeau « judecata », « gura satului » fiind cel mai de temut « tribunal » și cea mai severă opinie publică, căreia nu-i scăpa niciun amănunt din cele petrecute. Bătrânii erau mai gălăgioși, mai ales că mai aveau și câte o litră de țuică cu ei. Țuica de corcodușe le dădea chef de vorbă. Eram atât de impresionată de poveștile auzite, încât noaptea mă visam pe tărâmurile despre care tocmai auzisem povestindu-se. Eu credeam în zâne, în zmei (se zvonea că
SÂNZIENELE, TRADIŢII ÎN PURANI DE VIDELE de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375743_a_377072]
-
țigările” (sătean). „Dacă raportezi prețurile cerealelor la prețul motorinei, benzinei, sămânței, erbicidelor - foarte mare diferență... Motorina e 32.000 litrul” (sătean). „Lucrările te costă 1.680.000 pentru un hectar de porumb, iar porumbul se vinde cu 30.000 pe litră (15 kile)” (pensionar). „Țăranul e pe ultimul loc. Să ne gândim cât este de subvenționată agricultura în alte țări. E vorba de animale. Dacă suntem în UE, îți trebuie mulgătoare electrică (este 30-40 de milioane)” (fostă învățătoare, pensionară). Caseta SEQ
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
îl aleg pe cel care cere cel mai puțin. Bovinele merg la păscut începând din 10-15 mai până la începutul postului Crăciunului, adică jumătatea lunii noiembrie. Pentru fiecare vacă, oamenii au plătit ciurdarului în 2005, 400.000 de lei vechi, o litră și jumătate de porumb (reprezentând circa 27 de kilograme, după spusele unui sătean), un kilogram de slănină și două de lapte. Banii sunt dați la început, iar bucatele se dau atunci când ciurdarul vine și le cere. Dimineața, ciurdarul, împeună cu
[Corola-publishinghouse/Science/2221_a_3546]
-
Ăsta-i oul de găină? Ăsta-i ochiul pe slănină? Asta s-a vândut în piață Ieri și azi de dimineață? Nu se poate! Ce, nu știi Că nu vând bijuterii Mama Voica și Dumitra Nici cu coșul nici cu litra? Precupeți de har și nimb? Marfa asta nu-i pe schimb. Prin petala de opal Se strevede un cristal Și-ntr-un sâmbure de ceață. Strânsă-n tainele de viață. Încolțește veșnicia. Asta ți-e bijuteria. Puică, ouăle matale Nu
Literatura în totalitarism by Ana Selejan () [Corola-publishinghouse/Science/2301_a_3626]
-
înghită cu lăcomie. Apoi își ștergea cu dosul mânilor mustățile roșii, zbârlite - se învârtea de două ori prin colțuri căutând ceva și negăsind nimic -, își răsucea o țigară cât degetul, ieșea cu pași rari, și se ducea să-și beie litra de vin în colț la crâșma lui Zeilic Ornștain, poreclit Făluță Lapte-dulce. Ce ai în ia-sară? zise Rifca prelung, privindu-l cu mirare. Cineva mi-a făgăduit un mire pentru Haia... grăi Sanis ridicându-și în pod privirile șterse. —Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
dar vă rog frumos să vă fie milă de dânsul, alt fecior n-am; în el mi-i toată puterea. Oamenii nu mai aveau nevoie nici să-l ferece. După socoteala lui badea Toma, ieșise dintr-însul ca la trei litre de venin verde. Minune și mirare mare era, cât nici doftorii n-au aflat și n-au văzut - cât îs ei de doftori. Fi-le-ar numele uitat, că numai la târguri stau! De ce nu suie și ei la munte
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
a sculat de la foc: — Mă duc s-aduc paharul. S-a dus în colibă și a cotrobăit pe o poliță. —Unde ești? Acilea ești! A bocănit îndărăt, cu cizmele: — Iaca, am adus paharul. Îmi arătă un pahar verde, de o litră. —Ăsta îmi trebuie mie cu vin, și pe urmă spun. —Bine, moș Mitre, paharul se va umple cu vin, precum poftești. Începui a-mi desface panerul cu provizii. Bătrânul se lumină o clipă de un zâmbet cu desăvârșire blând. Raruca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
Împăratul: Ia uite, frate și eu uitasem!... Marele Dregător: Și prin urmare vei avea bucuria să pui pe cap coroana de zile mari! Împăratul: Ei, asta zic și eu bucurie pe capul omului, treizeci de kile de bucurie, pe o litră de cap! Cotoșman: Cum văd eu, Măria Ta, nu e chiar așa ușor să fii împărat! Marele Dregător: Dar tu cine ești, arătare? Cotoșman: Eu sunt Cavalerul Cotoșman, supranumit și Motanul Încălțat. Dar de ce zgâiești așa la mine? Înălțimea Ta
MICI ŞCOLARI, DAR MARI ACTORI by Oana ARGHIRE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/368_a_561]
-
așa, ca un zer alb. după aceasta am fost la marginea satului să facem niște trageri cu arma, dar eu nu am tras pentru că am spus că sunt bolnav și nu mă simt bine. seara ne-a dat câte o litră de secărică și una de vin Înainte de masă. mă cam pilisem puțin și după ce am dormit vreo două ore, m-am sculat și am spălat un rând de cămăși, șervetul și batista. Imaginea de „premiul Întâi și medalia de aur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
ziua. ne deplasam mai mult noaptea și făceam cam 25-30 kilometri Într-o etapă. am mai dormit la un croitor, la o școală și la un țăran invalid. ni se dădea pentru drum mai mult hrană rece și câte o litră de țuică. mergând pe un drum am văzut tot felul de mașini distruse, tancuri, tunuri, cutii de muniții tuburi de cartușe și proiectile trase de tunuri și morminte proaspete, unele cu nume românești pe cruce. am trecut vreo două poduri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2298_a_3623]
-
orice imaginație: sânt cutiile noastre de conserve cu pietre în ele... Arbitrul fluieră, dă avertisment evangheliștilor, și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
în ele... Arbitrul fluieră, dă avertisment evangheliștilor, și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține cu ei, se preface că nu le observă. Ghiță
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
și jocul continuă! ― Hai, Lazar! Ai noștri se-nfierbîntă... Sânt pe terenul adversarilor... Se joacă strâns, aproape de poarta acestora... Mingea e la Traian Paraschivescu, zis Litră, din pricina staturii lui mici... Un evanghelist se repede. Litră îl duce, trage... și... ― Gol! ― Bravo, Litră, halal să-ți fie! ― Unul la zero, pentru Lazăr! ― Hai, Lazăr! Evangheliștii își fac de cap, numai incorectitudini! Arbitrul, care se vede că ține cu ei, se preface că nu le observă. Ghiță nu știu ce-i strigă, arbitrul fluieră prelung, oprește
Cișmigiu Comp by Grigore Băjenaru [Corola-publishinghouse/Imaginative/295561_a_296890]
-
porunci boierii. Apoi dumneata, că ești bătrân, pomenit-ai vreodată una ca asta?... Cine vrea să vândă te mai îngăduie, te mai înlesnește, nu te strânge de gât cum crezi dumneata, moșule! Cârciumarul tocmai sosise la masa lor cu o litră pentru Matei Dulmanu, om tăcut și mohorât, din Lespezi. Sări îndată în ajutorul lui Luca: ― Când o fi la adicătelea, s-or mai găsi bani și în bancă, iar boierii de la bancă te ajută dacă-i rogi frumos și când
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
respectivul, ca orice alt nenorocit de lefegiu condamnat la chenzine trebuie să înveți să alergi, să alergi fericit de la o stradă la alta, de la o tarabă la alta, de la un magazin la altul nu neapărat pentru a scoate chilul și litra sub etalonul meridianului Grenwich ci mai ales pentru a te antrena ! Bine antrenat vei avea șansa participării la marile crosuri dotate cu premii.Te vei umple de dolari ! Toți ne vom umple de premii. Vom deveni o națiune olimpică! Vom
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
Pur și simplu a ajuns așa, că așa s-a hotărât. Ce? Să fie... Celebru? Oarecum. Că de aia a și fost celebrat. Pe plan național? Nu. Pe palier. Că a venit vecina și a zis să-i dăm o litră de rachiu cu împrumut, că-l celebrează pe Lache, c-are un an de când s-a dus. S-a...duuus? Adică s-a dus ilegal? Nici vorbă! S-a dus foarte, dar foarte oficial! Că avea și popă. Spuneai ceva
CÂINELE DIZIDENT by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/505_a_1289]
-
și...am miluit ace sfântă biserică: de la beciul gospod și câte o giumătate di vin de triidzăci vedre de la pivnița gospod. Așijderi și din vama mare să li să de câte o ocă di undilemnu pe lună și câte o litră tămăi pe lună, peste tot anul.” Ce știu sigur este faptul că „Săhăstria ...carii iaste diasupra Socolii, la Codrul Iașilor”, este Schitul lui Tărâță, părinte. „ Asta așa-i. Da’ spune-mi repede, dacă poți, cât vin primeau călugării de Sihăstrie
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
orezul, le punea, suindu-se pe scaun, pe raftul de sus. Ținea la îndemână ce era de trebuință în fiecare zi. Socotea mereu pe cât timp i-ar ajunge proviziile și nu se hotăra să arunce nimic. Vara, dacă primea o litră de lapte și rămânea neatins, îl punea la acrit într-o ceașcă, apoi, cu un băț rotit înainte și-napoi între palme îl subția, ca să fie bun de băut. Cu pâinea era mai greu, trebuia să fie atent să nu
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
trântit-o strașnic de pământ, încât din ea a sărit un deget, două, de lichid, strigând, mă-sa-n cur de viață, că-i nedreaptă, bietul taică-su era silit să se otrăvească cu spirt verde, pe când el dădea cu litra pe gât cea mai bună pălincă de prune, mai are și acum rucsacul plin de sticle, dar nu-i bai, de-acum o să fie altfel, s-a sculat în picioare, a întors sticla cu fundu-n sus, vărsând-o cu atâta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2148_a_3473]
-
poftă mai mare de câștig, nu s-ar mai fi săturat. Și Lina, la fel, nu cheltuia, nu se bucura, femeie strângătoare. 80 Ce mai risipea, Aglaiei îi dădea pe furiș, c-o ajuta și nu se putea altfel. O litră, două de rachiu acolo nu se cunoștea. Negustorul închidea ochii, n-avea ce le face, muieri între muieri se știu. Sutele se adunau în tejgheaua lui de tablă, se gândea să se mai întindă. Făcuse o odaie pentru băiatul de
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
de tablă. Câteodată își uita mâna în bani, mângâind alama sunătoare. Până vorbeau lucrătorii, îi așeza frumos, fișic după fisic, apoi îi răsturna pe o parte, să zdrăngăne. Îi era ușor acum să toarne țuica în cinzecuri și să umple litrele cu vin. Gunoierii deschideau ușa, desupra căreia Stere atârnase un clopoțel. Acesta suna de câte ori intra cineva. Zgomotul vocilor amestecate, mai puternice sau mai scăzute, îi dădea o amețeală plăcută. Parcă toată casa era plină. Adunătura pestriță se însuflețea pe măsură ce le
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
cimitir într-o căruță goală. Copiii ceilalți plângeau lângă el. Chirică punea o mână pe coșciugul nevopsit și nu scotea un cuvânt sau o lacrimă până la groapă. Numai seara, după ce se termina totul, intra în cârciuma negustorului și cerea o litră de rachiu. O bea repede, pe nerăsuflate, ca să se îmbete. Pe urmă cădea cu capul pe masă, țeapăn. Lucrătorii își spuneau unul altuia: - Săracu Chirică, iar e necăjit... Și nu-l mai băgau în seamă. Ceferistul se trezea către miezul
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
amesteca. El o lege avea: să nu plece mușteriul nemulțumit. Când se asprea vremea, le făcea țuică fiartă cu zahăr și piper, să-i sare la inimă pe necăjiți. Clienții nu țineau la băutură. Erau osteniți și vlăguiți. Dintr-o litră, două, se posomdrau. Plecau spre seară pe trei cărări, tăind câmpul. Ce-i păsa lui? De la o vreme nu-l mai părăsea binele. Făcea ce făcea, și pleca după vin la Drăgășani. Acum, drumul avea alt farmec pentru cârciumar. Bătuse
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
Constantei. Cum să lași cerul ăla, și vrăbiile, și gârla... Când se apropiau sărbătorile, copiii se pregăteau de colinde. La Ajun, femeile desfătau pernele, și din fețele peticite făceau traiste pentru covrigi. Așa era obiceiul. Zidarii veneau devreme acasă cu litra de tescovină și cu bețe pe care ședeau înșirați covrigi cumpărați de la negustori. Ene pleca în ceată, și ălui mic, lui Beghe, i se făcu de-un Ajun să meargă cu uratul. Mă-sa a scos din dulap o căciulă
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
măsura: - Coană Lino, dă-ne cîte-o sticlă de lampă numărul cinci! Nevasta cârciumarului îl cunoștea. Autopsierul era un bețiv liniștit. Nu spărgea nimic, nu făcea scandal dacă se îmbăta. Dar când i se năzărea a chef, începea să bea cu litra. Se uitau mușteriii ceilalți la el. - Cum e, nea Fane? întreba Ilie de alături. - Cum să fie? Beau, că mi s-a făcut scârbă de lumea asta! Să fie dreptatea o sârmă, aș îndrepta-o eu! Și iar începea să
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]