187 matches
-
permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina cea de Taină, care spune ca „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea” (Matei XXVI, 26-28) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește isvorul vieții, centrul ei, de aici decurge învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășire de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE SPIRITUALITATEA EUHARISTICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 235 din 23 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/354188_a_355517]
-
lector la Catedra de Teologie Liturgică a Facultății de Teologie din Edineț (care a funcționat în cadrul Academiei de Teologie Ortodoxă de la Chișinău), iar în perioada anilor 2007 - 2009 este decan al acestei Facultăți. În perioada anilor 2009 - 2011 a predat Liturgica la Academia de Teologie Ortodoxă din Moldova, secția masterat. Între anii 2011 - 2012 realizează studii de cercetare în Sfântul Munte Athos (Grecia) și la Universitatea din Thessaloniki (Salonic, Grecia). Începând cu luna iulie 2012 - este preot slujitor în Portugalia (cu
DIALOG DUHOVNICESC FOARTE ZIDITOR, DESPRE POSTUL ORTODOX ŞI ÎMPĂRTĂŞIREA COPIILOR, CU PĂRINTELE IEROMONAH DR. PETRU PRUTEANU… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/354518_a_355847]
-
permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina cea de Taină, care spune ca „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea” (Matei XXVI, 26-28) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește isvorul vieții, centrul ei, de aici decurge învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășire de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI ECLESIOLOGIA EUHARISTICĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 326 din 22 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357394_a_358723]
-
Părintele Alexaqnder Schmemann a părăsit Europa, stabilindu-se în Statele Unite, unde a preluat conducerea Institutului Teologic „Sfântul Vladimir“ din New York, al cărui decan a rămas timp de douăzeci de ani. Aici, el a predat, pe lângă Istoria Bisericească, și cursuri de Liturgică și Pastorală. Respectat și iubit de studenții săi pentru stilul său oratoric și exprimarea vie și spirituală a ideilor, Părintele Alexander Schmemann a rămas în amintirea celor ce l-au văzut și ascultat datorită viziunii sale asupra culturii contemporane a
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
în care crescuse în diaspora pariziană. Haosul jurisdicțional afecta toate palierele vieții bisericești, inclusiv exprimarea liturgică. Particularismele lingvistice și cultice făceau parte din recuzita ghetoizării etnice a ortodocșilor. Paul Meyendorff, succesorul lui Alaxander Schmemann (și actualul titular) la Catedra de Liturgică de la Institutul Teologic "Sf. Vladimir", detaliază tabloul: "Din moment ce mulți erau foști uniați, cultul lor era adesea latinizat. [...] Stilul muzical varia de la stilul de operă al curții imperiale rusești de secol XIX până la prostopenia carpato-rusă și galițiană. Ciclul bogat al slujbelor
PĂRINTELE PROFESOR ALEXANDER SCHMEMANN (1921 – 1983) – UN MARE PROPOVĂDUITOR ŞI MĂRTURISITOR AL EUHARISTEI, AL TEOLOGIEI LITURGICE, ECLESIALE ŞI SACRAMENTALE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 501 di [Corola-blog/BlogPost/358676_a_360005]
-
un text integral, fiind publicată, ca studii separate, în revista timișoreană de teologie: „Mitropolia Banatului”. În sine, lucrarea este de fapt teza de doctorat în teologie pe care Părintele Vasile Coman a susținut-o în anul 1947, la catedra de liturgică a distinsului Profesor Petre Vintilescu, intitulată „Rugăciunile pentru autoritățile statului în cultul creștin”. Pentru mulți dintre cei care nu au apucat să citească volumul din studiile Părintelui Vasile Coman, consacrate acestui subiect, lucrarea ar părea ca fiind scrisă „la comandă
EPISCOPUL ORADIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 496 din 10 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358648_a_359977]
-
credincioșii noștri. În acest sens, (și) lucrarea de față, pe care vi-o recomandăm spre minuțioasă și profundă lectură, aduce cu siguranță, multe răspunsuri și lămuriri. În altă ordine de idei, tema cuvântului, din perspectiva teologiei ortodoxe, (inclusuiv a celei liturgice și sacramentale), cel puțin în spațiul românesc, a fost foarte puțin explorată. Lucrările dedicate exclusiv acestei probleme sunt atât de puține, încât nu este nevoie de prea mult timp pentru a le parcurge, mai ales dacă îl avem în vedere
RECENZIE: PR. DR. IOAN BIZĂU, LITURGHIE ŞI TEOLOGIE, EDITURA PATMOS, CLUJ-NAPOCA, 2009, 331 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 528 din 11 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341978_a_343307]
-
care-l înconjoară. În acest fel, Sfântul Ignatie aștepta ca, prin mucenicia lui, să se reverse asupra sa lumina cea curată a lui Iisus Hristos și, odată ajuns acolo unde este Dumnezeu, să devină cu adevărat om, anthropos. Despre dimensiunea liturgica a martiriului, jertfei și muceniciei Mucenicul, prin jertfa sa, se prelungește în afară, într-o mișcare extatică, atrăgând cu sine și în sine lumea întreagă, pe care o deschide spre lucrarea terapeutică a harului. Sângele său devine, astfel, sămânța a
JERTFA EUHARISTICĂ – ÎNTRE ASUMAREA RESPONSABILĂ A LIBERTĂŢII UMANE ŞI REALITATEA AUTENTICĂ A MUCENICIEI CREŞTINE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341723_a_343052]
-
Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina cea de Taină, unde a spus ca: „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea”(Matei XXVI, 26-28 și cel...) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește izvorul vieții, centrul ei, de aici decurgând învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășirea de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE TEMEINICIA SFINTEI EUHARISTII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341755_a_343084]
-
stare permanetă de ascultare ea, Biserica, ca trup a lui Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, e fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina de Taină: „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea” (Matei XXVI, 26-28 și cel...) Aici, în adunarea (sinaxa) ci liturgică, se găsește isvorul vieții, centrul ei, de aici decurge învățătura nouă, harul ei sfinților și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășirea de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
atunci când este spusă în fața icoanei”... Icoanele ajută să ne reprezentăm persoana căreia ne închinăm. Stăm în fața icoanei Maicii Domnului, dar nu credem că acea icoană este Maica Domnului. Nu cinstim materia, ci persoana reprezentată”, afirmă și susține Părintele Profesor de Liturgică, Pastorală și Artă Sacră Nicolae D. Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul” din București, care a avut amabilitatea să ne vorbească despre sfințirea, rostul și folosul icoanei... - Preacucernice Părinte Profesor, cum recunoaștem o icoană pictată conform tradiției noastre
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 613 din 04 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343757_a_345086]
-
concentrați între Minia și Assiout. Biserică Ortodoxă Copta este una din cele mai vechi. Cucerirea arabă din 640 produce însă o ruptură profundă în istoria Egiptului, iar după anul 706 numai limba arabă era oficială, copta devenind o limbă doar liturgica! Tradițiile însă se mai păstrează până azi deși după secolele XII și XIII Egiptul va fi majoritar musulman, copții(creștinii), chiar si evreii fiind convertiți în masă! Expediția lui Napoleon din 1798 eliberează Egiptul de otomani pentru un timp și
EGIPTEANCA de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1692 din 19 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/343978_a_345307]
-
a Mântuitorului. Istoricul bizantin Nichifor Calist, consemnează prigoana împăraților Dioclețian și Maxențiu și jertfa de proporții a creștinilor din Nicomidia: 20.000 de creștini adunați să cinstească Ziua Nașterii Domnului au fost arși de vii. (Preot prof. dr. Ene Braniște, Liturgica generală cu noțiuni de artă bisericească. București-1985) Prima atestare despre sărbătorirea Nașterii Domnului în data de 25 Decembrie la Roma a fost menționată în secolul IV al Calendarului filocalic. (Clement A. Miles, Christmas in Ritual and Tradition Christian and Pagan
DACII STAU CU PRUNCUL INVITAT LA CINĂ de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2192 din 31 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379264_a_380593]
-
fost prima civilizație care a semnat pe acest pământ, cu 1000 de anii înaintea scrierii sumeriene cunoscută că cea dintâi scriere. Astăzi și Vaticanul recunoaște că poporul nostru este cel care a dat limba științifică a lumii - latină - și limba liturgica pentru Romă și pentru ortodocși - slavona - care izvoraște tot de la noi. Pentru cinstirea limbii noastre, în această zi festivă se desfasoara manifestări în fiecare colț de țară, dar și cu ecouri oriunde în lume se vorbește limba română, un prilej
ELOGIU LIMBII ROMÂNE -ELENA BUICA (TORONTO/CANADA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1696 din 23 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373804_a_375133]
-
stare permanetă de ascultare ea, Biserica - trup a lui Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului; de la Cina cea de Taină, care spune ca „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea” (Matei XXVI, 26-28) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește isvorul vieții, centrul ei, de aici decurge învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășire de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE SPIRITUALITATEA ŞI SACRALITATEA EUHARISTICĂ ÎN TIMPURILE NOASTRE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/372271_a_373600]
-
Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina cea de Taină, unde a spus ca: „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea”(Matei XXVI, 26-28 și cel...) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește izvorul vieții, centrul ei, de aici decurgând învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășirea de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE FRUMUSEŢEA, TEMEINICIA ŞI IMPORTANŢA SFINTEI EUHARISTII... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2007 din 29 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371083_a_372412]
-
Sursă bibliografică de referință: Preot Eugen Drăgoi Înmormântarea și pomenirile pentru morți, ediția a patra, Editura Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2002 ... Bibliografie selectivă: Pr. Ioan Gh. Chirvasie, Cum să cinstim morții, Bârlad, 1938. Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, București, 1990. Învățătura de credință creștină ortodoxă, București, 1992. Pr. prof. dr. Ene Braniște, Liturgica generala, București, 1993. Pr. Dr. Gheorghe Paschia, Buna-cuviință creștină, Malovăț, 1996. Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
Episcopiei Dunării de Jos, Galați, 2002 ... Bibliografie selectivă: Pr. Ioan Gh. Chirvasie, Cum să cinstim morții, Bârlad, 1938. Pr. Prof. Univ. Dr. Ene Braniște, Liturgica specială, București, 1990. Învățătura de credință creștină ortodoxă, București, 1992. Pr. prof. dr. Ene Braniște, Liturgica generala, București, 1993. Pr. Dr. Gheorghe Paschia, Buna-cuviință creștină, Malovăț, 1996. Pr. Prof. Univ. Dr. Nicolae D. Necula, Tradiție și înnoire în slujirea liturgică, vol. I, Galați, 1996; vol. II, Galați, 2001. Material documentar întocmit de către Drd. Stelian Gomboș Referință
P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346800_a_348129]
-
Biserica - ca trup a lui Iisus Hristos și comuniune a Duhului Sfânt, este fidelă îndemnului Mântuitorului de la Cina cea de Taină, unde a spus ca: „Aceasta să faceți întru pomenirea Mea”(Matei XXVI, 26-28 și cel...) Aici, în adunarea (sinaxa) liturgică, se găsește izvorul vieții, centrul ei, de aici decurgând învățătura nouă, harul ei sfințitor și modul în care ea se conduce. Adevărul ei este viață; împărtășirea de viață: „Adevărat, adevărat zic vouă, dacă nu veți mânca trupul Fiului Omului și
DESPRE SFÂNTA SPOVEDANIE ŞI DUMNEZEIASCA EUHARISTIE ÎN TRADIŢIA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 420 din 24 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346836_a_348165]
-
Nu putem lăsa neobservat ori ignora faptul că, în teologie, Taina Euharistiei a pierdut, în timp, locul central; nu mai este „taina tainelor” ci este una din cele șapte Sfinte taine, așa după cum o tratează atât Teologia Dogmatică, cât și Liturgica, cu toate că în viața Bisericii și în conștiința creștinilor activi, Euharistia rămâne centrul vieții. Pr. Prof. Alexander Schmemann constată că „Taina (Sfânta Euharistie) este redusă la două acte, la două „momente”: prefacerea darurilor euharistice în Trupul și Sângele Domnului Iisus Hristos
DUMNEZEIASCA EUHARISTIE – CENTRUL VIEŢII LITURGICE ŞI DUHOVNICEŞTI A CREŞTINULUI de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 30 din 30 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/344980_a_346309]
-
atunci când este spusă în fața icoanei”... Icoanele ajută să ne reprezentăm persoana căreia ne închinăm. Stăm în fața icoanei Maicii Domnului, dar nu credem că acea icoană este Maica Domnului. Nu cinstim materia, ci persoana reprezentată”, afirmă și susține Părintele Profesor de Liturgică, Pastorală și Artă Sacră Nicolae D. Necula, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă “Iustinian Patriarhul” din București, care a avut amabilitatea să ne vorbească despre sfințirea, rostul și folosul icoanei... - Preacucernice Părinte Profesor, cum recunoaștem o icoană pictată conform tradiției noastre
INTERVIU CU PĂRINTELE PROF. UNIV. DR. NICOLAE D. NECULA DE LA FACULTATEA DE TEOLOGIE ORTODOXĂ “IUSTINIAN PATRIARHUL” DIN BUCUREŞTI… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2254 din 03 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/378024_a_379353]
-
și lucrată la un nivel foarte înalt, absolut profesionist, iar prin apariția ei devine izvor și document chiar pentru preoții ce doresc să-și lărgească orizontul profesional sau să-și aprofundeze cunoștințele în mai multe discipline teologice precum Dogmatica, Morala, Liturgica, Studiile biblice (Noul și Vechiul Testament), I.B.U., I.B.O.R. ș.a., din fondul doctrinar al fiecărei materii regăsindu-se citate elemente importante. Ori dacă pentru preoți și teologi este o carte de doctrină, pentru cititorul profan este o reconfortantă sursă
„PE CĂRAREA RAIULUI” – CONVORBIRI DUHOVNICEŞTI CU ÎNALTPREASFINŢITUL IOAN AL MUNŢILOR... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1363 din 24 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376396_a_377725]
-
În orice caz, limba noastră o poate face. Deși patru dintre traducerile românești au pornit de la versiunea Septuagintei, ele diferă în transferarea participiului prezent ho Àn. Iar cele care au pornit de la originalul ebraic au avut probabil în vedere lectură liturgica atunci când au inserat înainte de al doilea „Eu sunt” adăugirea „Cel ce se numeste...”. Semnificații de bază: există și e activ în istorie. 3.1.3.2. ’Ql h"y (Ios 3,10; Os 2,1; Ps 42/41,3; 84
[Corola-publishinghouse/Science/2091_a_3416]
-
religios este insuportabil de secole întregi, cel puțin în Italia. Contrareforma a fixat până în zilele noastre un astfel de stil insuportabil. Printre altele, s-a adăugat sentimentalismul odios al subculturii tradiționaliste ale secolelor al XIX-lea și XX. Limba italiană liturgică vorbită astăzi în cadrul Bisericii este aproape respingătoare. O asemenea lungă tradiție lingvistică - intrată profund în cultura specifică a Bisericii - poate să joace feste inclusiv oamenilor aflați, în linii mari, în afara sa. De exemplu, Jurnalele lui Ioan al XXIII-lea sunt
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
murise de ciumă cu câteva luni înainte. A început imediat să se îngrijească de bolnavii de ciumă, îndemnând pe toată lumea să-și facă datoria în acea împrejurare și a instituit procesiuni publice așa cum îi spunea intuiția lui de expert în liturgică. Pe lângă acest flagel, mai era și foametea ce bântuia încă din anul precedent din cauza inundațiilor dezastruoase provocate de Tibru. Ca pontif, Grigorie s-a angajat cu toată energia în conducerea Bisericii care se găsea în situația în care trebuia să
De la Conciliul de la Niceea la inceputurile Evului Mediu, tomul al doilea. In: Istoria literaturii creștine vechi grecești și latine by Claudio Moreschini, Enrico Norelli () [Corola-publishinghouse/Science/2080_a_3405]