128 matches
-
să se introducă în podgoriile de acolo prin scutiri de bir: în Nărtești 12 boieri scuteau de bir 16 liuzi; în Liești 6 boieri scuteau 8 liuzi; în Priponești scuteau de bir 20 liuzi; în Căbești 6 boieri scuteau 10 liuzi... Legiuirile de la 1857, ca și cele de la 1834, dezlegau „drumul nelegiuirii și a spărcuirii proprietății răzășești": „S-au văzut proțesuri înființate de unde nu aveau ființă; s-au văzut semnele cele mai firești răsturnate, movilele seculare schimbate în moșinoaie, râurile întoarse
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
ori proprietatea altora de guvernanții care au avut doar interesul îmbogățirii lor și a rudelor lor, nu aplicarea legilor și așa întocmite anapoda!). Datele prezentate arată că au fost vremuri când într-un sat 10 boieri scuteau de dăjdii 20 liuzi (cum era cazul la Priponești), apoi a venit vremea când într-un sat stăpânea un singur boier, timpuri când moșiile răzășești erau pierdute în întregime sau în parte, dar dispăreau și satele în întregime. Radu Rosetti citează cazul moșiei Epurenii
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
a dărilor. După reformele fiscale ale lui Constantin Mavrocordat, între anii 1739 - 1747 și până la Regulamentul Organic, în 1832, birul era un impozit personal care se plătea în sistemul cislei, adică al răspunderii solidare a satului, unitatea fiscală fiind „un liude", cap de familie, dar și holtei, iar cuantumul lui era stabilit în funcție de capetele de vite pe care le avea fiecare, considerat măsură a stării materiale a săteanului. Odată stabilit birul, satul, cisla, rămânea răspunzătoare de plata sumei totale, ea rămânând
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
descoperirea abuzurilor presupuse, s-a numit în fiecare comisie câte un funcționar rus, în calitate de procuror, comisiunile de revizuire curmând și acțiunea abuzurilor, au descoperit următoarele: 1. S-au găsit contribuabili despre care guvernul nu avea nici o cunoștință, adică: a) 837 liuzi (o întrunire de 5 sau mai mulți inși); b) 35.471 familii; c) contribuțiuni ilegale pe săteni 2.209.388 lei. Acești bani parte s-au dat înapoi și parte se împlinesc după hotărârile judecătorești. Acest mijloc întrebuințat a curmat
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
fețe bisericești. în 1774 satul Mlenăuți avea 44 familii din care 25 birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude care plătesc 44 lei. După decesul lui Toader Manole, în perioada 1794-1813 au existat aproape în fiecare an procese la domnie între urmașii acestuia și proprietarul moșiei Hudești
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
birnici, 19 rufeturi (adică scutiți de bir), 2 mazili (boieri mici), Toader Manole și Simion Cazacinco, un ruptaș - Ioniță Luțchi, 2 jidovi, 1 argat al dumisale. în cronica liudelor din 1803 se menționa:„...Mlenăuții a casei slugerului Manole are 84 liude care plătesc 44 lei. După decesul lui Toader Manole, în perioada 1794-1813 au existat aproape în fiecare an procese la domnie între urmașii acestuia și proprietarul moșiei Hudești, spătarul Mihalache Costache Boldur Lățescu pentru încălcări de hotar. în anul 1910
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
pustie. în ele trăiau o față bisericească și 35 de moldoveni. La scutiți sunt trecuți 1 vornic, 1 vătaf. Toți ceilalți sunt scutiți fiindcă s-a format sat nou și încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
scutiți fiindcă s-a format sat nou și încă nu s-a împlinit termenul stabilit. Nici în Condica Liuzilor nu este trecut satul și nici în Catagrafia pe 1774 ci probabil a fost înglobat la Hudești. în schimb, în Condica Liuzilor la o rubrică aparte sunt trecuți 18 breslași ai spătarului Mihalache Costache ot Hudești și 8 breslași ai armașului Ioan Costache ot Hudești. S-ar putea ca aceștia să fie din Baranca. Catagrafiile din 1820 și 1832 nu înregistrează satul
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
grijă de magaziile cu grâne ale curții domnești. Jude - judecător, primar(în Transilvania),boier cu atribuții judecătorești și administrative. Klas - clasă. Kliros - clasă scutită de dări (Klirosul bisericesc). Leat(let) - an, contigent. Letcă - unealtă manuală care servește la depănatul firelor. Liude unitate contribuabilă în care puteau intra 1-2 birnici, om de rând, pedestraș. Logofăt - mare dregător,șeful cancelariei domnești care redacta hotărârile luate de domn. Mazâl - mazil, membru al unui rang inferior al boierimii rămași fără funcții domnești. Meliță - unealtă de
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
curente (Îmi spune domnul Datcu, 720 folclorist avizat). Chestiunile de resortul Arhiepiscopiei sau ambasadei nu sunt, cum să spun, esențiale. E extraordinar că mi-ați revelat lecțiunea corectă cu Luizi Călugăra, căci asta era principalul. (E. Lovinescu scrisese, de fapt, „Liuzi Călugări”, i ul având o terminație lungă, În care eu am presupus Încă două-trei litere... subînțelese). Nu am nici o obligație să fac notă la universitatea franciscană, și nici la Frențiu; dar, desigur, dacă „pică” vreo informație, o voi face, căci
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
teritoriul Colinelor Tutovei a unui număr de 175 așezări umane, pentru ca un altul, de la începutul secolului 18 să menționeze 202 sate în cuprinsul acestei regiuni, multe dintre ele figurând și în harta lui Dimitrie Cantemir din "Descrierea Moldovei" (1715). Condica Liuzilor din anul 1803 (liuzi=oameni plătitori de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
unui număr de 175 așezări umane, pentru ca un altul, de la începutul secolului 18 să menționeze 202 sate în cuprinsul acestei regiuni, multe dintre ele figurând și în harta lui Dimitrie Cantemir din "Descrierea Moldovei" (1715). Condica Liuzilor din anul 1803 (liuzi=oameni plătitori de dări) apreciază pentru Coline un număr de 240 sate dintre care însă numai 166 impozabile (restul erau mici și sărace). Importanța ei constă în faptul că ea clasifică aceste sate după situația lor social-economică: 74 răzeșești, 53
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
atestată și de numeroasele toponime precum Pădureni, Lesa (slv.les=pădure), Rediu, Runcu, Lazu, Laza, Jariște, Poiana, Poieni, Poienari, Poienești, Curătura, Arșița, Braniște, Dumbrava, Plopu, Plopana, Făghieni, Corni, Salcia, Răchitoasa, Rugăria ș.a. Harta așezărilor omenești din Colinele Tutovei (după Condica Liuzilor de la 1803) Răspândirea pădurilor în Colinele Tutovei, reconstituire după harta ridicată la 1828-1832 (după P.Poghirc) Răspândirea actuală a pădurilor din Colinele Tutovei (1970) (după P.Poghirc) II. Județul Vaslui comuna Voinești Întrucât în colecția "Județele patriei" a fost publicată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
după avere) 20-30 proprietari plătitori de bir. Deducem că, în această perioadă, satul Stâncășeni era încă relativ mic și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul 1775, în timp ce, de exemplu, de la Voinești s-a încasat de la liuzi 120 lei, de la Avrămești 65 lei, de la Mărășești 40 lei de la Stâncășeni doar 20 lei. După Condica Liuzilor (1803), deci în decursul secolului 19, numărul locuitorilor satului Stâncășeni începe să crească vertiginos, până la 500, așa cum rezultă din Harta rusă (1835
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
și sărac din faptul relatat de istoricul I.Antonovici că în anul 1775, în timp ce, de exemplu, de la Voinești s-a încasat de la liuzi 120 lei, de la Avrămești 65 lei, de la Mărășești 40 lei de la Stâncășeni doar 20 lei. După Condica Liuzilor (1803), deci în decursul secolului 19, numărul locuitorilor satului Stâncășeni începe să crească vertiginos, până la 500, așa cum rezultă din Harta rusă (1835) și din cele trei recensăminte Lahovari de după Unirea Principatelor (1860, 1890, 1899). În anii secolului 20 numărul locuitorilor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
conservatoare, incapabilă de a se adapta realităților moderne. Tabelul II Satul Stâncășeni evoluția numărului de locuitori Harta așezărilor atestate documentar în sec. 15, 16 și parțial 17 Așezările din Colinele Tutovei către sfârșitul sec. 18. Așezări din ColineleTutovei, după Condica Liuzilor din 1803, cu menționarea formelor de proprietate * * * Iată și câteva însemnări istorice, extrase de D.Gâlcă din Tezaurul Arhivistic Vasluian, privitoare la relațiile sociale ale satului Stâncășeni în prima jumătate a secolului 19: 31 martie 1840 relevă o scrisoare a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1460_a_2758]
-
dar de la Matei Corvin. Atunci când stăpânirea maghiară era prea accentuată în Ardeal, o parte din locuitori au trecut munții căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
căutând sprijin la domnii moldoveni. Cancelariile domnești le-au dat pământuri unde să se stăpânească cu puțina lor avere. Din Cronica Liuzilor, nr.2, din 1805, publicat în Uricariul lui Th. Codrescu, aflăm că Muntenii de Sus avea 70 de liuzi (oameni străini, de peste hotar, fără bir) care lucrau la paharnicul Mihalachi Miclescu și la Vasile Miclescu. Că sunt oameni de la munte, de unde vine și numele satului, că erau oieri în Transilvania nu avem nici o îndoială. O dovedesc numele de familie
Filosofia şi istoria cunoaşterii by IGNAT CIPRIAN () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2055]
-
sporul natural înregistrat intre 19661977 a fost contracarat de rata migrărilor (14,7 %o). La migrația localnicilor de la sat la oraș s a mai adăugat și plecarea definitivă a străinilor (majoritatea evrei), care au fost semnalați aici încă din "Condica liuzilor pe 1803", dar și-n Recensământul general al populației din 1930 (când numărau în total 128 loc.). O parte din populație s-a pierdut și-n războaie, astfel încât numai Tibănești are peste 100 de eroi căzuți, în majoritate, pe frontul
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
pe 1803) deducem că unele sate aveau ca formă caracteristică a rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
rentei feudale claca, prin care sătenii aveau obligația să presteze gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
gratuit an număr de circa 24 zile muncă, pe moșia boierului, dar existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
existau și sate de răzeși. Astfel Condica Liuzilor menționează următoarele: l.Țibăneștii a sulg. Ion Carp, lucru pământului, Liuzi 30 Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
Suma peste tot a birului anului 320. Breslași (liuzi)6. Suma birului 56 2.Griești a sard.Costin Carp asemine. Liuzi 34 Suma birului 320 Breslașii ot tam.a sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
sardar. Constantin Burghelea -6. Suma birului 320 3.Căscăoești răzeșești asemine. Liuzi 13 Suma totala a birului 184. 4.Glodenii Gânduluirăzășeș ti, lucru pământului Lizai 5. Suma birului 57 însă: 1 cămin Hrisoverghi, 1 sard.Burghelea. 5.Jigorenii răzăseș ti Liuzi 12 Sama birului16o 6.Glodenii banului Arghirie Cuza Liuzi 14 Suma birului 160. 7.Găurenii a stol.Iordache Geuca loc în destul Liuzi 13 Suma birului 140. Nu ne apar mențiuni despre satul Tungujei în documentul citat, dar opinăm pentru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]