61 matches
-
flori unisexuate, dispuse monoic. Florile anemofile sunt grupate în amenți: cele mascule nu au perigon și sunt dispuse cîte una în axila unei bractei, iar cele femele sunt grupate în amenți compuși, fiecare floare avînd și un perigon mic, neregulat lobat. Ovarul este inferior, iar fructul este o achenă (nuculă), fiiod însoțită de un involucru provenit din concreșterea bracteelor cu bracteolole, Corylus avellana L. (alun) este un arbust frecvent în pădurile de foioase, prin zăvoaie, pe soluri reavăne. Are frunze mari
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
Scad presiunea sanguină și diminuează colesterolul (previn ateroscleroza și infarctul miocardic). Acționează ca pectorale și sedative asupra sistemului nervos (ușurează somnul cănd sunt consumate seara). Crataegus monogyna Jacq. (păducel) este un arbust cu ramuri spinoase, cu frunze rombic ovate, adînc lobate (pînă la jumatatea limbului). Florile, de tipul 5, cu petale rotunde, sunt grupate în corimbe rotunde, albe. Fructele sunt ovoide, roșii, cărnoase, de 0,7-1 cm (sunt fructe false deoarece partea cărnoasă provine din receptacol). Atît fructele, cît și frunzele
Magnoliophyta () [Corola-website/Science/303374_a_304703]
-
figurine zoomorfe ce se încadrează tipologic în plastica orizontului sus menționat. Materialele de epocă dacică au fost sporadice și constau din fragmente de vase lucrate cu mâna. De asemenea, în periegheza făcută anterior a fost descoperit un fragment de vas lobat, aparținând epocii bronzului (cultura Wittenberg). În primăvara anului 2003, de pe Terasa a II-a au fost recuperate o parte din piesele aparținând unui depozit de bronzuri, constând în fragmente de celturi, seceri, cuțite, fierăstraie, brățări, spadă, precum și piese greu de
Situl arheologic de la Uroi () [Corola-website/Science/306425_a_307754]
-
data din anul 1863 și a fost opera unui zugrav ce se pare că a pictat și biserica din satul învecinat Vălani de Pomezeu, cu care se aseamănă foarte mult. Arcul-dublou și grinda-tirant sunt frumos împodobite cu crestături de formă lobată. Cu toate modificările ulterioare, portalul prezintă un interes artistic destul de mare. Brâul median care înconjoară biserica, și care fusese acoperit de stratul de tencuială adăugat în 1918, poate fi din nou admirat odată cu reconstrucția și restaurarea monumentului în localitatea Brătești
Biserica de lemn din Brătești () [Corola-website/Science/316792_a_318121]
-
Zugreni , formate între Masivul Giumalău și Masivul Pietrosul Bistriței. Are un profil asimetric accentuat și de dezvoltarea considerabilă a teraselor de pe dreapta Bistriței , îngustându-se la est spre Cheile Zugrenilor și deschizându-se larg spre vest. Așadar are o formă lobata, compartimentele mai joase ale acesteia fiind drenate de principalele râuri afluențe ale Bistriței ( Dorna , Neagră Șarului și afluenții acestora) și fiind separate de culmi mai înalte ce reprezinta în cea mai mare parte prelungiri ale crestelor principale ale Masivului Călimani
Depresiunea Dornelor () [Corola-website/Science/325334_a_326663]
-
mai complet adaptată la viața de apă dintre toate păsările din România. Corcodeii (Podicipediformes) sunt un ordin de păsări, cunoscut sub denumirea comună de corcodel, cu sinonimele bodârlău, cufundar, scufundaci, scufundar sau furidac. Sunt înotători și scufundători excelenți, având degetele lobate. Picioarele sunt poziționate foarte în spate, ceea ce îi face neîndemânatici pe uscat. În total în lume sunt 20 specii de corcodei, dintre care în România 5 specii. Este o specie migratoare, aparținând tipului de faună transpaleartic. Trăiește pe lângă lacuri și
Listă de păsări din România () [Corola-website/Science/323367_a_324696]
-
și rață roșie ("Aythya nyroca"), buhai de baltă ("Botaurus stellaris") sau erete de stuf ("Circus aeruginosus"). În arealul rezervației naturale este semnalată prezența unor specii de plante (rare sau protejate prin lege) de sărătură, dintre care: "Paronychia cephalotes" și "Koeleria lobata". În vecinătatea rezervației naturale se află mai multe obiective de interes turistic (lăcașuri de cult, monumente istorice, situri arheologice, arii protejate, zone naturale), astfel: Reportaj
Sărăturile Murighiol () [Corola-website/Science/329773_a_331102]
-
le (Salicaceae) sunt o familie de plante superioare angiosperme dicotiledonate din ordinul Malpighiales care cuprinde circa 350 de specii de plante lemnoase, arbori și arbuști, dioici, cu răspândire mai mult holarctică. Frunze simple, alterne, întregi, rar lobate, stipelate. Flori unisexuate, dioice, nude, fiecare la bază cu câte o bractee (scvamă), grupate în amenți, care apar înainte de înfrunzire sau o data cu frunzele (mai rar după înfrunzire). După maturație cad de pe ramuri. Androceul cu două sau numeroase stamine. Gineceul cu
Salicacee () [Corola-website/Science/335276_a_336605]
-
patru botridii. Au corpul constituit din trei părți: scolex, gât și strobil. Cele patru botridii de pe scolex, caracteristice pentru aceste cestode, au aspecte foarte variate: pedunculate sau sesile, netede sau cloazonate, uneori compartimentate. De regulă botridiile sunt latițe, alungite și lobate ca niște frunze, adesea pedunculate și foarte mobile. Suprafață lor poate să fie complicată prin formarea de șepte și de areole. Pot exista pe scolex, de asemenea, cârlige sau spini puternici. au o forme în general alungita, cu multe proglote
Tetrafilide () [Corola-website/Science/333614_a_334943]
-
alungit, gros, moderat sau puternic comprimat lateral. Capul este comprimat lateral, mai ales în partea superioară. Ochii mici, apropiați. Pedunculul caudal poartă o creastă adipoasă dorsală sau ventrală. Gura inferioară, mai mult sau mai puțin semilunară. Buzele cărnoase. Buza inferioară lobată, cu doi lobi rotunjiți, netezi sau lobați, fără lob mental asemănător unei perechi suplimentare de mustăți ventrale. În jurul gurii au totdeauna 3 perechi de mustăți: una la vârful botului, a doua pe falca superioară, a treia la colțurile gurii (aceasta
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]
-
Capul este comprimat lateral, mai ales în partea superioară. Ochii mici, apropiați. Pedunculul caudal poartă o creastă adipoasă dorsală sau ventrală. Gura inferioară, mai mult sau mai puțin semilunară. Buzele cărnoase. Buza inferioară lobată, cu doi lobi rotunjiți, netezi sau lobați, fără lob mental asemănător unei perechi suplimentare de mustăți ventrale. În jurul gurii au totdeauna 3 perechi de mustăți: una la vârful botului, a doua pe falca superioară, a treia la colțurile gurii (aceasta este cea mai lungă). Extremitatea posterioară a
Sabanejewia () [Corola-website/Science/336740_a_338069]