222 matches
-
mureau oamenii umblând pe drumuri de nu era cine să-i îngroape și numai de foame se topeau că am văzut cu ochii mei cum au mâncat oamenii din cioci și de ovăz și încă cei mulți au trăit cu lobode și cu urzici și mălai de ghindă și de cojile de cucurbătă și de sămânță de berbeniță și sămânță de cânepă au măcinat de au mâncat și când s-au andăluit sușigu din anul 1812 au fost toată vara rece
Bălnaca, Bihor () [Corola-website/Science/300844_a_302173]
-
Caret sp.), pipirig (Scirpus lacustris), pătlagina (Alisma sp.), nufărul (Nymphaea sp.). Fauna cuprinde lăcustele (Tettigonia viridissima), greierii (Bradyporus montandoni). Reprezentantul de seamă al batracienilor este broasca râioasă (Bufo viridis). Pe câmpuri, fânețe putem obseva: urzica (Urtica dioica), brusturi (Arctium lappo), loboda (Chenopodium sp.), pelinul (Arthemisia absinthium), scaiul ( Cirsium), albăsrelele (Centaurea cyanus), macul de câmp (Papaver rheas). Suprafața agricolă este de 3575 ha, din care: • 2.770 ha suprafață arabilă; • 766 ha pășuni; • 34 ha fânețe; • 5 ha livezi. Pădurile și alte
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
Țara Codrului, apropiată vechii locații, la Oțeloaia, fiind în continuare organizat anual, cu același scop. Acest festival codrenesc este cel mai vechi festival folcloric din Satu Mare. Nu în ultimul rând bucătăria tradițională din Chilia trebuie încercată (ex. "plăcinte codrenești cu lobodă", "tăști", "scoverzi"/clătite, "fancuri", "moșocoarne", "vărzar", cozonaci cu brânză sau diverse fructe, supele tradiționale de cartofi și fasole, slănina și șunca pregătite tradițional, pălinca făcută la pălincia din sat din diverse fructe ale localnicilor, individuale și/sau combinate). În perioada
Chilia, Satu Mare () [Corola-website/Science/301760_a_303089]
-
mai dureroase file ale istoriei republicii este foametea din 1947. Puterea Sovietică, declarată putere a muncitorilor și țăranilor, a confiscat fără scrupule toate rămășițele de pâine din anii precedenți. După mărturisirile martorilor oculari oamenii au mâncat nu numai turte de lobodă, dar și urzică, cioroi, câini, mălai, frunză verde de vie etc. Alții ca să supraviețuiască strângeau buruiene, le amestecau cu tescovină, coceau turte și le mâncau. Unii plecau prin Polonia și vindeau lucruri care le mai aveau prin casă pentru a
Costești, Ialoveni () [Corola-website/Science/305685_a_307014]
-
oamenilor și tradițiilor acestora. Multe elemente ale culturii Încă au fost sistematic distruse, inclusiv sofisticatele sisteme folosite în agricultură. Va rog modificați, quinoa nu e înrudită cu dovleacul, care e o cucurbitaceae, ci este o plantă specifică Anzilor, înrudită cu loboda și sfecla de la noi.
Agricultura incașă () [Corola-website/Science/323405_a_324734]
-
nivelul ierburilor sunt întâlnite mai multe specii vegetale dintre care unele protejate prin aceeași "Directivă a Consiliului European" 92/43/ CE din 21 mai 1992; astfel: târtan ("Crambe tataria"), stânjenelul sălbatic de stepă ("Iris aphylla ssp. hungarica"), pelin ("Artemisia santonicum"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), cârcel ("Ephedra distachya"), orzul țiganului ("Hordeum hystrix"), limba șarpelui ("Lepidium latifolium"), sică ("Limonium gmelinii"), gărdurăriță ("Nitraria schoberi"), păpădie ("Taraxacum bessarabicum"), albăstrică ("Aster tripolium"), garofiță ("Dianthus guttatus"), limba mielului ("Halimione verrucifera"), stânjenelul de baltă ("Iris sintenisii ssp. brandzae
Vulcanii Noroioși de la Pâclele Mari () [Corola-website/Science/324277_a_325606]
-
o mărturie luată de jurnalistul George Roca doamnei Carola Boz, la Sydney: "Am aflat de la doamna Boz fapte interesante despre această perioadă. Mi-a relatat că deținuții mureau pe capete de inaniție, singura mâncare fiind un fel de terci-supă de lobodă. Fiind foamete în tot Parisul, niciunul, dintre prietenii rămași în libertate, nu își permitea să le trimită pachete cu alimente. Singurul care a făcut un sacrificiu pentru cei doi a fost Emil Cioran, care le-a adus toate merindele pe
Recuperarea unui scriitor Lucian Boz by Ilie Rad () [Corola-journal/Memoirs/6976_a_8301]
-
cresc: sulfina, drăgaica, aglicele, cimbrul, nalba, cucuta, sunătoarea, măselarița, pălămida, mărăcinele, păpădia, rodul pământului, rostopasca, iarba, cicoarea, coada șoricelului, floare paștelui,laptele cucului, rodul pământului, usturoiul sălbatic (purul), măcrișul, coada cocoșului, nalba sălbatică, untișorul, cicurașul, bozul, costreiul, osul iepurelui, mohorul, loboda, știrul, murul, pirul, troscotul, floarea țigăncii, căpșunul, ciuperca, ceapa ciorii, buretele, sorbul, fust păsăricii sau volbura, iarba mare, hreanul, scaietele, mușețelul, talpa-gâștii, coada vacii, etc. Flori: micșuneaua, mărgăritarul, vioreaua, turcaletele, brebenelul, drăgaica, aglicea, garoafa, busuiocul, călțunașul, sălcioara, stânjenelul, crinul, bujorul
Râca, Argeș () [Corola-website/Science/324767_a_326096]
-
sunzuenele”, scăunelele numite și „scaonu popii” ("Dianthus carthusianorum"), sulfina, chimul, ochiul boului, pojarnița, sunătoarea, arnica, păpădia, clopoțeii și bujorii. Prin ogoare și miriști cresc: iarba roșie, trei frați pătați, traista ciobanului, urda vacii, rocoina, rapița sălbatica, neghina, cicoarea, cocoșeii, știrul, loboda, „purecii” (turița), pălămida, volbura, mohorul, costreiul, pirul, ceapa ciorii, laptele câinelui, susaiul, „iarba scumpă” (colilia) și cânechioara. Specifice pentru lunca Oltului sunt: macul, iarba lui tati ("Pulmonaria augustifolia"), codâia, lintița, inărița, crinul de baltă (stânjenelul galben), rogozul, trestia și papura
Geografia comunei Racovița () [Corola-website/Science/309472_a_310801]
-
prin aceeași "Directivă CE" 92/43/ CE din 21 mai 1992 (privind conservarea habitatelor naturale și a speciilor de faună și floră sălbatică), sau endemice pentru această zonă. Specii floristice: albăstrică ("Aster tripolium"), năfturică ("Artemisia annua"), coada șoricelului ("Achillea setacea"), lobodă sălbatică ("Atriplex tatarica"), nalbă mare ("Althaea officinalis"), dentiță ("Bidens tripartita"), ciulin ("Carduus nutans"), urda-vacii ("Cardaria draba"), volbură ("Convolvulus arvensis"), nemțișor de câmp ("Consolida regalis"), căprișor ("Cyperus flavescens"), pir-gros ("Cynodon dactylon"), crin de baltă ("Butomus umbellatus"), pufuliță ("Epilobium tetragonum"), pipiriguț ("Eleocharis
Parcul Natural Balta Mică a Brăilei () [Corola-website/Science/324289_a_325618]
-
lunca, anin și foarte putin salcâm, se găsește pe suprafețe foarte mici neîngrijite și predispuse distrugerii în permanență. În zona de deal se întâlnesc salcâmul sub aceleași aspecte că și la lunca.<br> Vegetația ierboasa este alcătuită din: pir, costrei, loboda, știr, limbarița, stânjenel, coada vulpii și alte multe ierburi. <br> În zona de lunca unde este umiditate mai mare se întâlnesc trestia, paura, rogozul, pătlagina,etc. Pe suprafața zonei de lunca de la Sud la Nord vegetația ierboasa ( trestia, papura, rogozul
Comuna Vărăști, Giurgiu () [Corola-website/Science/300449_a_301778]
-
să o spunem? - trimite în mod evident la poemul lui Tudor Arghezi. Prezența citatului arghezian în finalul Georgicei a-IV-a (cum se întâmplă, în altă parte cu versuri din Bacovia - „sunt fericit călare pe gâtul/copiilor mei și pe hectarul de lobodă prelungă asemeni/figurii pașoptiștilor, sunt fericit./ nevastă ca să mor cu zâmbetul pe buze/te uită cum ninge decembre, citește-mi/ceva din marcuse”), deși vădește în mod clar intenția parodică a autorului, nu anihilează cu totul un anumit tragism subteran
[Corola-publishinghouse/Science/2135_a_3460]
-
sunat pe Băsescu și i-am spus: domnule Băsescu, dacă dumneata nu te duci mâine acolo, mă duc eu cu 200 de români peste ei și le opresc și apa, îi sufoc. Nu se poate să umble ca vodă prin lobodă. Am vorbit și cu directorul SRI, Radu Timofte, și mi-a mulțumit pentru că păstrasem un ton limitat, și Băsescu s-a dus pe gura mea. Din păcate, de atunci și până acuma au zburdat în libertate", a declarat Vadim Tudor
Vadim Tudor: Declarația liderului Jobbik, o declarație de război. Institutul Wiesel cere sesizarea autorităților by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/35927_a_37252]
-
grecești și nemțești de la onor. d. Chițu, și locuțiunile nu sunt diurne; ar fi reduși a citi poeziile neogrecești ale lui Serurie sau câteva Din orele de repaos ale lui Radu Pătărlăgeanu și acestea nu sunt slujbe acătării, sunt ca loboda în zi de Paști. Hotărârea, în aparență neclintită, a d-lui Ioan Brătianu de-a se retrage la Măgura și de-a încredința frățini-său compunerea unui cabinet, deși e un căpițel de nădejde pentru inimele patriotice, totuși nu e
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
poetică. Theodor Codreanu aspiră demiurgic să epuizeze subiectul, așa încât pune în relație o sumedenie de informații de toate felurile, de la cele importante și revelatoare până la detaliile anecdotice. Doi ani la rând (1946-1947) poetul s-a alimentat doar cu știr și lobodă; alți trei ani de foamete (1951-1953) i-a petrecut la școala medie din Lipcani; copilul a rămas orfan de ...doi tați și în cele din urmă și de mamă; de peste 30 de ani Grigore Vieru doarme doar 2-3 ore pe
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
singular și în cazul curentului compensate 17: Adevărul este că mai mulți pensionari nărăvași din Timișoara [...] s-au dus iute la CEC să-și ia pensiile pentru a-și mai face de cap cu o "compensată" sau o legătură de lobodă ("Tricolorul", 2006). Exemplele oferite, prelevate din presa recentă sau de pe site-uri oficiale, pot fi legitimate, cu observația că utilizarea lor (mai ales a celor din urmă) este legată de forma colocvială a limbii. Admitem o anumită preferință a vorbitorilor
[Corola-publishinghouse/Science/85031_a_85817]
-
rubrici care beneficiază de o prezență continuă: „Carnet bucureștean”, susținută de V. Cristian, „Cinematograful”, la care scrie Sorin Mladoveanu, „Cronica fantezistă”, semnată de Ștefan Tita, „Din lumea tribunalului” a lui Aurel I. Ispir, „Pernița cu ace”, asigurată de ziaristul F. Lobodă. Poezia este inclusă în sumar cu totul accidental și nesemnificativ. Câteva nuvele originale au ca autori pe V.A. Munteanu, Alexandru Vaciu, Dan Athanasiu, Ștefania Raiciu. O bogată activitate de reporter (De-a lungul văii Buzăului) și îndeosebi de cronicar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288235_a_289564]
-
Paștele? Eu, când eram de vârsta ta, așteptam cu nerăbdare venirea Paștelui. În familia noastră postul era ceva sfânt, așa că 7 săptămâni mâncam doar fasole, cartofi, mazăre și bineînțeles cum era primavara și ieseau tot feluri de verdețuri (stevie, urzici, loboda) mâncam borșuri din ele. În Săptămâna Mare, mergeam în fiecare seară la Biserică o ajutam pe mama la curațenie, și să facă ouă roșii, cozonac, pască. În noaptea învierii, toată familia mergea la Biserică pentru a lua Lumină. Mama dădea
Filosofia şi istoria cunoaşterii by Suflet Alina () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2083]
-
Conium maculatum) ne aduce aminte de pușcoacele și pompele de apă făcute în copilărie. Întâlnim, mai apoi, discreta pătlagină (Plantago mayor), limba-boului (Borrago officinalis), măzărichea (Vicia cracea), coada-șoricelului (Achillea milleofolium), nalba (Nalva silvestris), troscotul (Polygonum aviculare), spanacul sălbatic (Chenopodium albuni), loboda (Atriplex), știrul (Amarantus retroflexus), lăptuca (Lactuca virosa), traista-ciobanului (Capsella bursa pastoris), urda-vacii (Lepidium draba), urzica și multe altele. Covorul vegetal, ca urmare a unei îndelungate și continue locuiri, prezintă pregnant influența antropică. Posibilitățile de întreținere și de adăpost pe care
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
una sau alta dintre aceste grupe: a) produsele horticole excesiv de perisabile sunt reprezentate printre fructe de căpșuni, zmeură, mure, printre legume de spanac, soiuri de salată din culturi de seră și solarii, leuștean, mărar, boabe verzi de mazăre de grădină, lobodă, pătrunjel de frunze și alte specii de legume mai puțin răspândite, de la care se consumă frunzele; b) produse horticole foarte perisabile sunt dintre fructe: coacăze, afine, agrișe, printre legume: castraveți, dovlecei, ceapă verde, usturoi verde, formele legumicole de cicoare, fasole
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
de vin). Se folosește ca acidulant pentru sucurile de struguri sau fructe și în rețeta unor jeleuri sau gemuri de fructe. Se preferă ca agent de invertire. D) Acidul oxalic se găsește în cantitate relativ mare în unele legume: spanac, lobodă, stevie, măcriș, sfeclă, revent etc. În spanac există 0,5 g acid oxalic/100 g. În celelalte produse horticole conținutul nu depășește 45 mg/100 g (legume), sau 15 mg/100 g (fructe). În măcriș sau spanac, concentrațiile mari de
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
carne). Se recoltează din grădini, sere, solarii, culturi de câmp. Legumele se grupează în 10 grupe tehnologice: 1. legume solanacee pentru fructe tomate, ardei, vinete 2. legume cucurbitacee castraveți, pepeni verzi, pepeni galbeni, dovlecei 3. legume frunze salata, spanacul, cicorile, loboda etc 4. legume păstăi-capsule fasolea de grădină, mazărea de grădină, bobul, bame 5.1. legume rădăcini (rădăcinoase) morcovii, pătrunjelul de rădăcină, păstârnacul, țelina de rădăcină, sfecla roșie, ridichile (de lună, de vară, de iarnă) etc 5.2. legume tuberculi cartofii
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
prin calitatea preparatelor obținute, sparanghelul este o plantă legumicolă a cărei cultură se extinde în multe țări. ASMĂȚUIUL, LEUȘTEANUL, MĂRARUL, PĂTRUNJELUL DE FRUNZE, TARHONUL ȘI ȚELINA DE FRUNZE se folosesc mai frecvent în țara noastră pentru condimentarea preparatelor culinare, iar LOBODA se cultivă pentru frunzele tinere, întrebuințate mai ales în prepararea borșurilor. Majoritatea acestor zarzavaturi sau verdețuri apar pe piață primăvara devreme, contribuind prin conținutul lor deosebit de valoros în vitamine și săruri minerale, uleiuri volatile (eterice) și alte componente cu rol
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Mg și 1,6 mg % Fe. Dintre vitamine și provitamine, 37 mg % vitamina C; 5,5 mg % caroten; 1 mg % vitamine B; 0,5 mg % PP. Conținutul în ulei volatil este de 0,03 %. Are valoare tonică, aperitivă și stomahică. Loboda (Atriplex hortensis), are o valoare energetică redusă, de numai 190 Kcal/kg. Se remarcă însă prin conținutul bogat în substanțe minerale (minim 2 %, predominând K cu 160 mg %) și vitamine (vitamina C, 70 mg %). Conținutul în betacaroten este în medie
Materii prime horticole mai importante pentru industria alimentară. Struguri, fructe, legume. Cunoștințe de bază și aplicații practice by Dumitru D. Beceanu, Anghel Roxana Mihaela, Filimon V. Răzvan () [Corola-publishinghouse/Science/1627_a_3105]
-
Andropogon ischeamum, Poa bulbosa, Medicago lupulina. Vegetația ruderală și segetală este foarte bogată în specii care trăiesc obișnuit pe marginea drumurilor, pe lângă garduri, în curțile neîntreținute sau pe locurile gunoite. Dintre speciile ruderale, foarte bine cunoscute sunt : holera (Xanthium spinosum ), loboda porcească (Atriplex tatarica), urzica (Urtica dioica), bozul (Sambucus ebulus), cucuta de bălării(Conium maculatum), brusturul (Arctium retroflexus) ș.a. În vii și livezi se întâlnesc numeroase specii segetale ca :mohorul (Setaria glauca), pelinul (Artemisia absinthium),curcubețica (Aristochia clematites)ș.a. În culturile
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]