525 matches
-
s-ar alegi. Un zapis făr[ă] veleat de la Ion ficior[ul] Roloaii și Ionașcu Gherasim au vîndut toată partea tatălui lor lui Ionașcu din Hilipeni, au vîndut lui Pătrașcu trei logofăt și cu locă de prisac[ă] și cu locă de vie, drept 15 lei Î.. Leat 7170 [1662] un zapis de la Mihăilă din Obîrșie au dăruit partea lui ce sar alegi din Hilipeni lui Pătrașcu treti logofăt. Leat 7169 [1661], un zapis de la Mihăilă din Obîrșia Berheciului au dăruit
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
din Hilipeni din partea de jos ce se va alegi partea lui Toader Oală, drept 10 ughi dum[i]sale Pătrașcu treti logofăt. Leat 7163 [1655] ghen[arie] 27, un zapis de la Lazor Breahnă au vîndut lui Pătrașcu treti logofăt un locă de prisacă din sat din Hilipeni din partea din sus, drept 15 lei bătuți. Leat 7180 [1671] sept[emvrie 10, un zapis de la Gavril Hurdubeiu din Hilipeni au vîndut partea lui ce s-ar alegi din Hilipeni dintr-un bătrîn din partea
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
pus și pecețile. și eu, Vîrlan am scris și am și iscălit, să se știe.” în Hilipeni anul 7173 [1665] iunie 9 zile. * 1665 [7173] martie 17 Cîrstina Platoneasa și ficiorii ei vînd logofătului al treilea Pătrașcu, o vie cu locă de prisacă și pomi în Filipeni pentru niște „lei bătuți”, printre marii boieri martori fiind și Miron Costin mare comis. „Adică noi Cîrstina Platoneasa și cu ficiorii miei Sîrghie și Macasin și Aftodor din satul dumisale lui Pătrașcu logofătul al
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Pătrașcu o prisacă îngrădită și cu casă gata și pomi, pentru 15 lei bătuți. Adică eu Vla[șco] Brahnă scriu și mărturisescă cu acest zapis al meu, cum am făcut tocmială cu dumnealui cu Pătrașcu logofăt al treilea cu un locă de prisacă ce iaste la satul dumisale la Hilipeani din partea din sus cu casă gata și cu zîmnică și prisacă îngrădită și cu pomi. Această prisacă și cu toate gata care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
care le scriu mai sus o am vîndut dumisale direptu cincisprezece lei bătuți. i bunii mi-au dat amu zeace lei bătuți iar cinci lei să mi-i dea cîndu va veni acolo dumnealui logofeteasa ca să-i arăt acela[lt] locă cu casă, am vîndut deci atuncia, dacă va socoti locul tot, să-mi dea și cei[lalți] bani ca să-i mai rămas și precum se va socoti. i la tocmiala noastră au fost dumnealui Frățilă armașul cel mare și Andronică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
căminar în 1823, comis, agă, postelnică (1846), vornic, ispravnică de Bacău între 1850-1859. A încetat din viață în 1859, când întocmește un act cu nevasta sa. Ca avere a avut: jumătate din moșia Filipeni (Bacău) care era zestrea acesteia, vie, locă de casă în Bacău, moară. A avut multe procese pentru bani, pentru robii țigani, pentru pământ cu răzeșii din Fruntești și Oțelești, a cumpărat terenuri de la răzeși din Fruntești. Grigore Rosetti a vrut să dea o educație aleasă copiilor săi
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
am regulat pentru averea ce avem astăzi atât în inutul Bacăului, cât și în ținutul Tecuciului și târgul Bacăului, casele cu locul lor din acest târg după stăpânirea de față, asemenea și celelalte locuri atât cu bezmăn, cât și pe locă gospod, precum și via de la Barați, acestea fiind toată averea din care cea mai mare parte este a soției mele, de aceea în bună înțelegere cu dumneaei, precum mai sus s-a pomenit, regularizăm următoarele: 1. Din această avere să se
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de foc, cu vapori, folosind lemnul. În 1864, moșia a fost supus exproprierii și partea din stânga Dunavățului și Dealul Morii au intrat în proprietatea luncașilor din acea parte de sat. După expropriere, moșia Dobreana avea o întindere de 773 ha, locă arabil 600 ha, pădure 115 ha, 12 ha grădină și parc, restul între drumuri, linii de exploatare, alte categorii de terenuri. Petru nu se amesteca în administrarea moșiei, lăsând totul pe seama fratelui, Gheorghe, mai priceput și foarte energic, care a
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
au intrat în stăpânirea fostei curți și grădini. III. 3 Societatea „Aeroteh” comaseazș o parte din fosta moșie a Roseteștilor Dumitru Bănuț, Jr. (Mitruț) - n. 8 mai 1950 Fiul Lucicăi (din numeroasa familie Boghiu) și al lui Dumitru Bănuț, de locă de prin Banat, ajuns colonel în armata română, s-a născut în București, dar a copilărit la Slobozia - Filipeni, la mama Boghioaia, care aduna vara, ca într-o tabără, toți nepoții, și nu erau puțini. Școala o face în București
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
al Rosetteștilor. La „moșie”, Mitruț a construit o vilă, casă de vacanță, modernă, cu toate utilitățile, la care vine destul de des cu familia, cu prietenii sau cu oameni de afaceri, străbate împrejurimile cu ATV-urile și se oprește la un locă de suflet: Fântâna lui Dugheanu, acolo unde a amenajat un mică lac. Aici se simte el cu adevărat liber, degajat de toate grijile, stă de vorbă cu oamenii, se leapădă de zgura poluării chimice și fonice și se remontează fizică
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
lăsa moștenire urmașilor care puteau beneficia de averea moștenită dacă rămâneau în sat, pe aceeași moșie. La început, țăranul dependent se putea muta de pe o moșie pe alta, dar , după legiuirea de legare de glie din 1628, plecarea în alt locă se limita, fiind condiționată de o plată numită găleata de ieșire, care se plătea încă din secolul al XV-lea. ranii fără ocină, pierdută din diferite cauze (vânzare, cedare pentru a scăpa de o pedeapsă, donare silită etc.), puteau rămâne
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și căzăturile. În cazul în care lemnul era făcut cherestea, întreprinzătorul dădea zeciuiala. în baza acestor „Așezăminte” s-au așezat locuitorii care au format satul Slobozia și bejenarii care au format satul Lunca. La așezare au fost liberi să ocupe locă de casă, de grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
grădină, să planteze pomi și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
și vie și, atunci când și-au construit „casele”, au defrișat locul și au folosit lemnul. Unii locuitori au ocupat și îngrădit mai mult loc, fără să fie impus la zile de clacă suplimentare. Pentru vite primeau locă de păscătoare și locă de cosire, iar pentru arătură, primea de la proprietar atât pământ cât putea lucra, de pe care plătea zeciuiala. Documentele de cancelarie, dar și cele particulare, de moștenire, de vânzare, abundă în mărturii despre robii țigani care puteau fi dăruiți, vânduți, despărțiți
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de loc, de regiune - deal, șes sau munte - în acordarea unor suprafețe de pământ mai mari sau mai mici. Au fost avuți în vedere cei neputincioși (nevolnici), văduvele fără copii, țăranii care nu au prestat muncă de clacă primeau doar locă de casă și de grădină. Conform art.4 din Circulara Ministerului de Interne, nr.9378, în suprafețele repartizate pentru casă și grădină 12,5 prăjini - erau cuprinse căile de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
de acces - ulițe, piețele și cimitirele, așa că cei din categoria amintită n-au primit mai mult de 10 prăjini, adică 1790m2. În temeiul Jurnalului Consiliului de Miniștri, din 18 septembrie 1864, au fost împroprietăriți și țiganii lingurari, care au primit locă de casă și grădină. Legea rurală din 14 august 1864 dădea dreptul la împroprietărire și însurățeilor, precum și celor care se stabileau pe moșiile altor proprietari. Câțiva locuitori din satul Lunca au plecat și sau stabilit pe moșia „Gloduri” (Izvoarele Berheciului
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
Botez care luase în căsătorie pe Elena Rosetti, proprietara moșiei Dobreana, fiind împroprietăriți acolo. În această situație au fost Dumitrache Boghean și Luca Costan care, având câte doi boi, au fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
fost împroprietăriți cu 5 fălci și 50 de prăjini, pe lângă locă de casă și grădină. Clăcașii Constantin Pintilescu, Simion Pintilescu, Costache Galeș și Ion Galeș au fost împroprietăriți cu câte 2,5 fălci (120 prăjini) la care s-a adăugat locă de casă și grădină. Familiile de luncași împroprietărite în comuna Gloduri nu au rămas acolo din motive neelucidate; fie că și-au vândut pământul și au cumpărat altul în Lunca, fie că nu au avut cu ce plăti ratele de
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
structură de lemn, de formă rectangulară (pătrată sau dreptunghiulară). Lemnul era de „pe loc”, adică din locul unde s-a început defrișarea pădurii, era prelucrat sumar, cojit, folosit cât era de lung, iar la capete se decupa cu toporul un loca rotund, până la jumătatea grosimii. În aceste locașuri se așeza lemnul pe laturi și apoi se continua clăditul, lemn peste lemn, avându-se grijă de ușa de la intrare, geamuri (mici, acoperite cu piele, cu bășica animalelor până a se folosi sticla
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
chiar insolite, înserate într-o evoluție analitică de mare intuiție și abilitate hermeneutică”. Apoi, îngrijitoarea ediției, descoperă latura spengleriană a autoarei tocmai acolo unde aceasta consideră geografia și istoria ca mediu determinant, totul pornind de la un spirit al locului (spiritus loci ) european și unul occidental la marginea Europei, cel moldovenesc. Notează Lucia Olaru Nenati: „Autoarea configurează mai întâi decorul poetic european, cu acea pierdere a paradisului și cu acea apetență a dezintegrării existențialiste, manifestată, de pildă, în deformarea chipului omenesc în
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
Acasă > Cultural > Vizual > DOREL SCHOR - LIVIU LĂZĂRESCU - CĂUTÂND „SPIRITUȘ LOCI" Autor: Dorel Schor Publicat în: Ediția nr. 2088 din 18 septembrie 2016 Toate Articolele Autorului Din totdeauna, pictorii atunci când au avut posibilitatea să viziteze locuri noi, au călătorit. Și întotdeauna au revenit cu imaginea acelor locuri, fixată pe rețină, dar
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
marea varietate a sa fiind condiționată de atitudini, de sensibilitate, de înțelegere și, probabil, de starea de spirit a fiecăruia. Măiestrul Lăzărescu nu face excepție, experiența sufletească și gândirea determinând universul său personal, tensiunea trăirii instinctive, spiritul locului. Acest „Spirituș Loci", spiritul locului, răzbate în limbajul pictural, care deși personalizat la maximum, păstrează legătură cu realitatea, iar peisajul local contribuie la amploarea viziunii. Liviu Lăzărescu este uneori pictorul spațiilor largi, necuprinse, alteori pictorul unui colț cuprins dintr-o privire, dar care
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
astă dată, natura în simplitatea ei mirifica. Îndrăgostit de meleagurile natale, pictorul își poate permite să fie sincer și subiectiv, liric și fabulos. --------------------------- Dr. Dorel SCHOR Țel Aviv, Israel 6 septembrie 2016 Referință Bibliografica: Dorel SCHOR - LIVIU LĂZĂRESCU - CĂUTÂND „SPIRITUȘ LOCI / Dorel Schor : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2088, Anul VI, 18 septembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Schor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CĂUTÂND „SPIRITUS LOCI de DOREL SCHOR în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/362695_a_364024]
-
CH1U51 506N4ND0 1L M10 C4M90 D1 F10R1. 3 UN4 51L3N73 4RM0N14! M4, L4 C3R814774 94224 N0N VU0L3 D4RM1 94C3 9R0V4ND0 D1 NU0V0 4D' 4CC4R3224RM1 C0N L0 20CC0L0 1L V3L0 D31 M131 0CCH1 574NCH1 4 9R1V470 L0 594210 V1R7U4L3. *** LA CIERVA LOCA Traducere în limba spaniolă: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Acostado, descanso con los ojos cerrados soñando con mi prado de flores. ¡Tanto silencio y armonía! No obstante la cierva loca no me deja en paz y vuelve de nuevo a acariciar con
POEME CIFRATE MULTILINGVE (1) -CĂPRIOARA NEBUNĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1847 din 21 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340070_a_341399]
-
V3L0 D31 M131 0CCH1 574NCH1 4 9R1V470 L0 594210 V1R7U4L3. *** LA CIERVA LOCA Traducere în limba spaniolă: Gabriela Căluțiu Sonnenberg Acostado, descanso con los ojos cerrados soñando con mi prado de flores. ¡Tanto silencio y armonía! No obstante la cierva loca no me deja en paz y vuelve de nuevo a acariciar con șu pezuña el blanco de mis ojos cansados de tanto mirar hacía el espacio virtual. L4 C13RV4 L0C4 4C0574D0, D35C4N50 C0N L05 0J05 C3RR4D05 50Ù4ND0 C0N M1 9R4D0
POEME CIFRATE MULTILINGVE (1) -CĂPRIOARA NEBUNĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1847 din 21 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340070_a_341399]