230 matches
-
să rămână doar numele celui dintâi. Revista pornește la drum fără un program bine precizat și abia în numărul din 1936 se publică un Manifest prin care se cere „înfrățirea satului cu orașul”, se dezavuează politicianismul și se afirmă ideea „localismului creator”: „Veniți să aprindem Marele Foc Ardelean așteptat...” Sunt prezenți cu creații poetice Ion Th. Ilea, C.S. Anderco, Emil Boșca, Saul Pelaghia, Mihail Vranca, Cincinat Pavelescu, C. Miu-Lerca, Al. Ceușianu, Ion Focșeneanu, G. Retezeanu, George Sbârcea, Valentin Strava, Ion I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286013_a_287342]
-
stabilitate în prezent și anumite speranțe pentru viitor. Aceste spații pot dejuca presiunile naționaliste prin sprijinul acordat cetățenilor pentru a-și depăși propriul parohialism. Prin participarea lor la organizațiile relativ locale ale societății civile, cetățenii pot să-și domine eficient localismul prin informațiile despre lumea din afară și ajungînd să înțeleagă că sentimentul lor de identitate națională de a se simți și de a se percepe ca germani, irlandezi, turci sau jamaicani sau ca o combinație a acestora nu le asigură
by John Keane [Corola-publishinghouse/Science/1061_a_2569]
-
S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură, talentul și creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din Regat și prezența aici a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
An de an, revista își reafirmă programul „de a reflecta viața culturală din ținuturile de Vest ale României - literatură, artă, istorie, etnografie și folclor, interferențe culturale și viața românilor din afara granițelor țării” (4/1991), prin modalități proprii „de racordare a «localismului creator» la spiritualitatea națională” (3-4/1994). Fără implicații directe în politică, publicația ține pasul cu evenimentele vremii, luând atitudine față de acestea, în primii ani prin articole de fond (Constantin Mălinaș, Impozit pe revoluție, 3/1990, Dan Motea, Ilustrate cu flori
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286160_a_287489]
-
puncte de vedere diferite, de pe platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri cu personalități din stânga ori din dreapta Prutului, „Spații lirice”, unde se adoptă principiul localismului creator. Revista mai conține îndeobște o amplă cronică literară dedicată unor cărți semnificative din literatura contemporană, precum și recenzii despre noile apariții. Incitante sunt și rubricile „Jurnal de poet”, exprimând o viziune „subiectivă” asupra poeziei și poeților, „Limba română - patria comună
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
Nord polarizarea a avut loc deoarece minoritatea catolică din provincie a fost destul de numeroasă (30-40 %) și nu a părăsit regiunea după divizarea insulei. În conformitate cu tradiția europeană, partidele dețin în plan local filiale caracterizate prin disciplină, centralism decizional, ierarhizare, dar și localism. Filialele sînt dominate de membri ai Parlamentului (Dail) sau ai guvernului. În fiecare an, partidele organizează o Convenție Națională. Personalul salariat al partidelor politice irlandeze este restrîns, de cele mai multe ori fiind vorba de figurile importante ale partidului. Organizațiile de tineret
Studii irlandeze by Codruţ Constantinescu [Corola-publishinghouse/Science/909_a_2417]
-
sociolog, P. își pune problema statului și a evoluției sociale. O temă care preocupă generația tânără din anii ‘30. Elevii lui Nae Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism” creator, deschis spre Europa. „Localismul” său se bizuie pe etosul oltenesc, mai precis pe „spiritul cobilițar” care, în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
statului și a evoluției sociale. O temă care preocupă generația tânără din anii ‘30. Elevii lui Nae Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism” creator, deschis spre Europa. „Localismul” său se bizuie pe etosul oltenesc, mai precis pe „spiritul cobilițar” care, în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun lumea în mișcare, europenizează „tradiția”, deschid „localismul” spre modernitate. Argumentul forte este Brâncuși, exponent al „localismelor caracterologiei oltenești”, mesagerul „spiritului cobilițar” în lume. P. reia această utopie în Pomul vieții (1946), jurnal de reflecții morale, manual de morală practică, dar și colecție de aforisme, autobiografie și, mai
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
diverse, proză, traduceri din Jeanne Loiseau, Paul Bourget ș.a. Alte proze mai apar sub semnăturile Gr. Cristescu, Gr. Bran. Ioan Timuș colaborează cu entuziaste însemnări - Din Japonia. Ceva despre literatura japoneză. Rubrici constante, conținând note minuscule, sunt „Revistele”, favorizând fățiș localismul, „Informațiuni” și „Cronica literară”, unde (sub inițialele t.r. și pseudonimul Gabaldo) e bine primită „factura nouă” din volumul Versuri. Ideea. Ciclul morții de Camil Petrescu, autor pe care „îți face impresia că numai războiul l-a făcut poet și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287768_a_289097]
-
de conducerea anterioară). Numărul, în întregime, mi se pare bine gîndit și variat (nu am avut timp să citesc decît cîteva lucruri), cu rubrici noi (nu mi-a scăpat anunțul de pe pagina întîia, un amănunt cu totul semnificativ!). Ideea cu localismul, așa cum am vorbit și cînd am fost la Bacău, este foarte bună. Ea poate imprima revistei o direcție de acțiune care s-o plaseze, tocmai prin aceasta, în cercul celor mai interesante probleme ale actualității. Privitor la coaborarea mea, am
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
ultima scrisoare pe care cred că ai primit-o, dar nu mi-ai răspuns. Țin mult la rugămintea ca să apară semnată cu numele întreg și prezentarea la inedit). Urmează alte cîteva cam de aceeași factură, fiind deci stimulat de ideea localismului creator... Totul la Ateneu... Ia aceasta și ca un fel de răzbunare împotriva Iașului. Cred că ai citit articolul meu din Romînia literară de acum o săptămînă, articol ce vrea să explice cîtorva ieșeni conservatori ce este polemica și faptul
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
sau științific - este de a considera fenomenele de genul celor menționate anterior ca fiind marca unor culturi regionale specifice. O astfel de atitudine, manifestată explicit sau implicit, este, practic, nevalidată. Răspunsul este dificil de dat în condițiile în care măsura localismului identitar pe care ne-o permit datele disponibile este destul de slabă (bazată numai pe doi indicatori). Poate fi formulată însă ipoteza caracterului predominant social al variațiilor identitare interregionale. Vârsta și satisfacția materială par să fie mai relevante decât apartenența regională
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
pentru nivelul de autoidentificare cu localitatea sau zona în care trăiesc oamenii: dacă printr-un procedeu analitic obișnuit în prelucrarea datelor se înlătură efectul vârstei și al satisfacției materiale, regiunile istorice încetează să mai fie un context relevant pentru diferențierea localismului identitar 1. Altfel spus, populația din Transilvania este mai legată sufletește de zona în care trăiește nu atât pentru că există o cultură locală specifică acestei zone, cât mai ales datorită ponderii mai mari de populație vârstnică și nivelului mediu ridicat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
puternice conectări la resursele de status și comunitare și la stări de frustrare/satisfacție. Regăsim aceleași particularități și pentru ideologiile modurilor de acțiune publică (autoritarism, rebeliune, democrație și comunitarism) și pentru cele de relaționare cu locul, cu spațiul de viață (localism, regionalism etc.). „Segregaționiștii” în materie de probleme etnice seamănă foarte mult cu „rebelii” în materie de acțiuni publice. Am identificat prezența celor orientați participativ sau comunitarist în special în gospodăriile cu inconsistențe pozitive (rangul veniturilor este superior rangului de educație
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
toate democrațiile europene și în Statele Unite 35. Într-un moment în care parlamentarii pierd din influență în multe domenii, funcția de reprezentant al teritoriului este cea care a rezistat cel mai mult la tendința de declin a Parlamentului. Preocuparea pentru localism pe care mulți dintre deputații de rând o arată este de înțeles. Dar este aceasta o sursă de împlinire profesională? Luând în considerare vârtejul vieții diluate de multitudinea sarcinilor diferite ca și de imposibilitatea completă de a ajunge în vârful
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Administrative/918_a_2426]
-
în proză, Ion Chinezu, Ion Breazu și D.D. Roșca în planul criticii, istoriei literare, eseisticii și filosofiei. În Cuvânt înainte Ion Chinezu încearcă o racordare a vechiului realism poporan tribunist la stadiul de evoluție al societății românești contemporane, preconizând înscrierea „localismului creator” în ritmul spiritual al întregii țări: „Rostul acestei reviste este tocmai să mobilizeze toate energiile bune ale Ardealului, să ție mereu la suprafață complexul de probleme ale acestei părți de țară”, spre a realiza „cercetarea vieții ardelene în toate
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287143_a_288472]
-
Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO, 158 Ziua a șasea 159 Coerență și clientelism, 161 • Loialitate și răsplată, 163 • Mica, dar reala upper-class
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
minorității, drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existență • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile! • Medicina tradițională se numește UE și NATOtc "Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal • „Eterna și fascinanta Românie” • Unde e puterea ? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ • Politicieni români, schimbați‑vă dioptriile ! • Medicina tradițională se numește UE și NATO" Mircea Mihăieș: Rămăsesem la momentul alegerilor și la schimbarea garniturii. Poate că ar trebui să completăm puțin peisajul general. Ultimele
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Sâmbăta și duminica nu te poți duce să cumperi nimic, pentru că trebuie protejate micile boutique-uri ale tradiției regionale! Eu sunt foarte apropiat ca tip de gândire de promotorii ideii de „al treilea discurs”, care se situează Între triumfalismul globalizant și localismul identitar. Prin urmare, cred că trebuie să rămână ceva din identitățile locale Într-o lume globalizată, și este nevoie de acest lucru Întrucât ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
într-un ritual ce instituie un dialog cu ființele protectoare. Poezia sa preferă verslibrismul, ocolind muzicalitatea și cantabilitatea versului tradițional. Apelul la simboluri, la discursul parabolic este frecvent, P. situându-se consecvent de partea unui optzecism temperat, chiar dacă un anumit localism sui-generis transpare uneori în țesătura lirică - „amintirea Ardealului mă doare” (Poem pentru o biografie) - sau dacă face trimiteri la istorie - „Decebal mă strângea la piept / trec în împărăția istoriei” (Esență, Mit) etc. O senzualitate difuză se insinuează prin retortele cerebralității
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
regionale la ansamblurile culturale (mai întâi naționale, apoi internaționale). Umanismul laic ce a urmat celui creștin a luat în mod cert forma unei mișcări culturale internaționale. Însă reacția postrevoluționară și mișcarea romantică au antrenat o înnoire a regionalismului și a localismului. De atunci, selecția elitelor oscilează între tendința spre provincialism și deschiderea spre comunitatea internațională (ibidem, pp. 92-96). Pentru Mannheim, istoria ne dezvăluie existența unui dublu proces evolutiv, consemnat și de alți autori: o tendință fundamentală spre democratizarea vieții politice și
[Corola-publishinghouse/Science/2356_a_3681]
-
expresii care ne integrează puternic în grupurile cărora le aparținem. Este de ajuns din acest punct de vedere să ne referim la dezvoltarea spectacolelor folclorice, la reconstituirile istorice, la succesul monografiilor țărănești, la diversele festivaluri care celebrează în diferite domenii localismul, pentru a înțelege că miza este acest etos care unește cu celălalt social sau natural. Venele profunde ale unui loc care irigă corpul social. Deep ecology pe care o putem înțelege, într-un mod metaforic, ca fiind ceea ce susține un
by Michel Maffesoli [Corola-publishinghouse/Science/1042_a_2550]
-
49 2.16. Calea "helvetă" / 49 3. Dimensiuni ale comunității / 50 3.1. Localizare și spațiu / 50 3.2. Granițe simbolice / 52 3.3. Interacțiune și manifestare / 55 4. Indexul variabilelor / 56 4.1. Structură și relație / 56 4.2. Localism și subsidiaritate / 57 4.3. Analiza multivariată / 59 4.4. Povestea comunității / 60 4.5. Cătunul global / 61 4.6. "European Union" Country Club / 62 4.7. Un vis într-un alt vis / 63 4.8. Pe alte trepte ale
by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]