229 matches
-
H. Zalis. Mai publică George Muntean, Emil Manu, Raluca Ciochină, Alecu Vaida Poenaru, George Vulturescu, Ștefania Rujan ș.a. Deși este, în principal, o revistă de opinie critică, L. găzduiește și proză ori poezie, fără a face concesii unui așa-zis localism creator și respingând în chip declarat producțiile slabe. Se remarcă și rubrica „Poezia acasă”, realizată de scriitorul Iulian Filip, care prezintă într-o selecție personală poeți basarabeni, demersul său și al revistei materializându-se și în publicarea acestora într-o
LITERE-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287832_a_289161]
-
engleză - nu presupune neapărat că și este ca atare. Am putea adăuga că în cazul preluării necritice dintr-un alt context cultural, avem de-a face cu o pseudovaliditate transculturală sau interculturală. Pe de altă parte, nici specificul și nici localismul nu trebuie exacerbate. Cercetătorului familiei din România îi incumbă sarcina de a testa, adapta și elabora instrumente riguroase, proces în care consultarea experților în diferite faze (inclusiv în estimarea validității conceptuale) este de mare semnificație. Cred că în încheierea acestui
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
de sex”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1994b), „Comportament prosocial-comportament antisocial”, în I. Radu (coord.), Psihologie socială, Editura Exe, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1997), Abordarea calitativă a socioumanului, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2003), „Emic/etic”, în S. Chelcea și P. Iluț (coord.), Enciclopedie de psihosociologie, Editura Economică, București. Iluț, P. (2004), Valori, atitudini și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
opiniei publice. Mass-media și schimbarea de opinii 225 3. Comportamente colective și mișcări sociale 232 Bibliografie 239 tc "" Cuvânt către cititortc "Cuvânt către cititor" Prin volumul de față se încheie un gen de trilogie psihosociologică, celelalte două cărți fiind Iluzia localismului și localizarea iluziei (2000), respectiv Sinele și cunoașterea lui (2001), ambele apărute la Editura Polirom. Intenția mea este ca această trilogie să fie asamblată într-un mic tratat de psihologie socială, care, alături de alte lucrări de sinteză, cele mai multe apărute tot
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
sociali europeni, este un concept cu fecunde rezonanțe epistemologice și pragmatice. Astfel încât se poate vorbi astăzi despre o adevărată școală, o mișcare a reprezentărilor sociale, o paradigmă în care, explicit sau implicit, lucrează și mulți tineri cercetători români. În Iluzia localismului și localizarea iluziei am încercat să conving că între această orientare și cea americană a cogniției sociale nu există nici pe departe divergențele presupuse de unii autori și că nu se poate vorbi despre superioritatea uneia sau alteia. Este vorba
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
care multe asperități, ne atașăm și îl iubim (stare denominată și ca „topofilie”), ba mai mult, nu de puține ori, crâmpeiul nostru de spațialitate fizică ne apare unic și de o frumusețe inedită, fenomen pe care l-am numit „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cât despre interacțiunile grupuri - mediu social, vom face unele precizări: făcând parte concomitent din mai multe grupuri și organizații, membrii unui grup anume aduc cu ei idei, valori, atitudini, reprezentări, comportamente din entitățile respective. Unele dintre aceste structuri
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
socioumane, în special a antropologiei culturale, sociologiei și psihologiei sociale. Există tentația din partea „localului” (diadă de îndrăgostiți, grup de prieteni, colectiv didactic, zonă rezidențială, țară etc.) de a-și supraestima unicitatea, ceea ce a fost numit, așa cum am mai menționat, „iluzia localismului” (Iluț, 2000). Cercetările psihosociale și-au propus să descifreze procesele și mecanismele mai intime prin care apartenența la un grup are multiple consecințe individuale și sociale. Inițiatorul studiilor sistematice în domeniu a fost H. Tajfel (1969), care a și propus
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
P. (1990), „Teoria alegerii raționale și problematica normelor”, Studia Universitatis Babeș-Bolyai, Sociologia-Politologia, 2. Iluț, P. (1995a), Familia. Cunoaștere și asistență, Editura Argonaut, Cluj-Napoca. Iluț, P. (1995b), Structurile axiologice din perspectivă psihosocială, Editura Didactică și Pedagogică, București. Iluț, P. (2000), Iluzia localismului și localizarea iluziei, Editura Polirom, Iași. Iluț, P. (2001), Sinele și cunoașterea lui. Teme actuale de psihosociologie, Editura Polirom, Iași. Inglehart, R. (1997), Modernization and Postmodernization. Cultural, Economic, and Political Change in 43 Societies, Princeton. Inglehart, R. (1999), „Trust, well-being
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
Viața românească” ș.a. Este membru fondator al Societății Scriitorilor Români. Nu atât valoarea versurilor lui T. a făcut ca numele său să fie reținut de istoria literară, cât mai ales devoțiunea cu care a ilustrat fenomenul denumit de Al. Dima „localismul creator”. Asemenea poetului provensal Frédéric Mistral (mult admirat de confratele român), el a crezut în ideea provinciei creatoare, unde talentele să se poată manifesta în cadrul unui cenaclu - cum era acela al Academiei Bârlădene - și scriitorii să fie găzduiți în periodice
TUTOVEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290317_a_291646]
-
S-a regăsit adesea pe pozițiile junimiste și ale lui Titu Maiorescu, respingând nonvaloarea, „moftul” cultural, diletantismul, imitația pripită, „beția de cuvinte”, „slugărniciile tardive”, totul în numele autenticității, singura care trebuie să canalizeze actul de cultură, talentul și creația, „tehnica”, adică „localismul esențial”, traductibil ca specific național. Rămâne atașat de marile valori naționale (Eminescu, Creangă), veștejește tradiționalismul de paradă, argumentează vigoarea și originalitatea culturii din Regat și prezența aici a spiritului critic (ceea ce îl apropie de G. Ibrăileanu), militează pentru modernizarea politică
ZARIFOPOL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290712_a_292041]
-
pe de altă parte, școlile și alte instituții de formare trebuie să dezvolte competențele civice și identitățile persoanelor pornind de la aptitudinile lor și de la orientarea lor către angajament civic. Multe întrebări rămân încă fără răspuns. Participarea comunitară cade într-un localism simplu dacă este lipsită de instrumentele guvernării democratice, care implică participare a la procesul decizional la nivel local și chiar mai general. La acest nivel, organizarea instituțională din România este, în mod clar, defectuoasă și aș sugera să se caute
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
într-un ritual ce instituie un dialog cu ființele protectoare. Poezia sa preferă verslibrismul, ocolind muzicalitatea și cantabilitatea versului tradițional. Apelul la simboluri, la discursul parabolic este frecvent, P. situându-se consecvent de partea unui optzecism temperat, chiar dacă un anumit localism sui-generis transpare uneori în țesătura lirică - „amintirea Ardealului mă doare” (Poem pentru o biografie) - sau dacă face trimiteri la istorie - „Decebal mă strângea la piept / trec în împărăția istoriei” (Esență, Mit) etc. O senzualitate difuză se insinuează prin retortele cerebralității
POP. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288899_a_290228]
-
puncte de vedere diferite, de pe platforme democratice”. Rubricile obișnuite sunt „Rug de cuvinte”, „Scepticul de serviciu”, care comentează autori și opere, „Interviul nostru”, în cadrul căreia sunt inserate convorbiri cu personalități din stânga ori din dreapta Prutului, „Spații lirice”, unde se adoptă principiul localismului creator. Revista mai conține îndeobște o amplă cronică literară dedicată unor cărți semnificative din literatura contemporană, precum și recenzii despre noile apariții. Incitante sunt și rubricile „Jurnal de poet”, exprimând o viziune „subiectivă” asupra poeziei și poeților, „Limba română - patria comună
PORTO-FRANCO. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288978_a_290307]
-
sociolog, P. își pune problema statului și a evoluției sociale. O temă care preocupă generația tânără din anii ‘30. Elevii lui Nae Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism” creator, deschis spre Europa. „Localismul” său se bizuie pe etosul oltenesc, mai precis pe „spiritul cobilițar” care, în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L.
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
statului și a evoluției sociale. O temă care preocupă generația tânără din anii ‘30. Elevii lui Nae Ionescu vor să construiască un stat cultural bazat pe ortodoxie (în varianta țărănească). P. pornește de la ideea unui „localism” creator, deschis spre Europa. „Localismul” său se bizuie pe etosul oltenesc, mai precis pe „spiritul cobilițar” care, în imaginația sa, va resuscita spiritual decăzuta Europă. Nu îi plac, din ideologia românească, „raționaliștii”, „criticiștii”, „zeflemiștii”, în speță Titu Maiorescu și I.L. Caragiale. Acesta din urmă ar
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
la Vasile Pârvan și, de aici, la Nae Ionescu. „Raționaliștii” vor, așadar, un stat juridic, „organiciștii” unul istoric. Cei dintâi ar fi „criticiști”, „alexandrini”, cei din urmă sunt creatori, neliniștiți și agitați; ei pun lumea în mișcare, europenizează „tradiția”, deschid „localismul” spre modernitate. Argumentul forte este Brâncuși, exponent al „localismelor caracterologiei oltenești”, mesagerul „spiritului cobilițar” în lume. P. reia această utopie în Pomul vieții (1946), jurnal de reflecții morale, manual de morală practică, dar și colecție de aforisme, autobiografie și, mai
PANDREA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288654_a_289983]
-
fi cele aparținând grupurilor stigmatizate sau cu dizabilități, apar în atenția publică și solicită nu doar recunoaștere, ci și protecție sau privilegii sau relații complet noi cu majoritarii. Totalitatea socială dezagregată creează condiții pentru manifestări ale decentrării, ale particularismului și localismului, în care individualitatea este universul constitutiv primordial, iar identitatea personală forma cea mai adecvată de expresivitate. Relația dintre roluri și identitate, atât de strânsă în epoca societății industriale, a devenit atât de flexibilă, încât aproape e greu de susținut. Oricine
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
va avea grijă să le identifice și mai ales să le dezvolte și să le promoveze, să le compare cu altele pentru a le specifica originalitatea, unicitatea și perseverența peste timp și spațiu. Universalismul globalist este doar un derivat al localismului universalist. Colegialitatea academică este singura cale de organizare și conducere, de selectare și promovare în universitate. Performanța este strict individuală, iar colegialitatea creează baza de consacrare a unui autoritarism moral pe care profesorii îl promovează cu un sârg fără limită
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
omului. Discuția, prea vastă pentru a fi sintetizată aici, se leagă de curentul recent din teoria și practica drepturilor omului, care - fiindcă nu mai poate propune vreun universalism fără a relansa atacurile contra Occidentului opresiv sau afirmarea vehementă a unor localisme idiosincratice (ca așa-numitele „valori asiatice”) - vorbește despre nevoi, sărăcie, „bunuri publice (globale)” - (global) public goods -, pe care eu le-aș numi „drepturi ontologice”: apă, mediu înconjurător, cunoaștere, stabilitate financiară, proprietate intelectuală etc. Deplasând centrul de greutate al societății bune
Războaie culturale. Idei, intelectuali, spirit public by Sorin Antohi () [Corola-publishinghouse/Science/2145_a_3470]
-
căutarea acelui genius loci care pecetluiește și conferă unicitate, B. pledează cu fervoare pentru cunoașterea și prețuirea avuției culturale românești, pentru solidarizarea românilor, ca și în studiile din Românii dintre Vidin și Timoc. Spiritul său nu este însă prizonier al localismului și reacționează întotdeauna mișcat în întâlnirile cu alte culturi. Întortocheata construcție a unor opere ca Fuga lui Șefki (1927) și Maica Domnului de la mare nu le păgubește interesul: rămurișul frust și lâncezeala osmotică exprimă tehnica de explorare a zonelor sufletești
BUCUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285907_a_287236]
-
să rămână doar numele celui dintâi. Revista pornește la drum fără un program bine precizat și abia în numărul din 1936 se publică un Manifest prin care se cere „înfrățirea satului cu orașul”, se dezavuează politicianismul și se afirmă ideea „localismului creator”: „Veniți să aprindem Marele Foc Ardelean așteptat...” Sunt prezenți cu creații poetice Ion Th. Ilea, C.S. Anderco, Emil Boșca, Saul Pelaghia, Mihail Vranca, Cincinat Pavelescu, C. Miu-Lerca, Al. Ceușianu, Ion Focșeneanu, G. Retezeanu, George Sbârcea, Valentin Strava, Ion I.
CALEIDOSCOP-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286013_a_287342]
-
Biserica și ungurii, 143 • Clasa politică citește, 144-145 • Șocul lui 11 septembrie, 145-146 • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist, 147 • „Revelatorul Kosovo”, 148-149 • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!”, 149 • Triumfalism globalizant, localism identitar, 153 • Deficitul de memorie ca stil de existență, 157 • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile!, 157-158 • Medicina tradițională se numește UE și NATO, 158 Ziua a șasea 159 Coerență și clientelism, 161 • Loialitate și răsplată, 163 • Mica, dar reala upper-class
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
minorității, drepturile majorității • Care reconciliere? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați-ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea!” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existență • Politicieni români, schimbați-vă dioptriile! • Medicina tradițională se numește UE și NATOtc "Schimbarea garniturii • Iritabilitate și scandal • „Eterna și fascinanta Românie” • Unde e puterea ? • „Când vorbesc cu gangsterii, le vorbesc limba” • Culpe
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
minoritĂȚii, drepturile majoritĂȚii • Care reconciliere ? • Revoluția, Biserica și ungurii • Clasa politică citește • Șocul lui 11 septembrie • Nimeni nu este imun la posibilitatea unui atac terorist • „Revelatorul Kosovo” • „Mai lăsați‑ne cu Europa voastră, suntem de mult În ea !” • Triumfalism globalizant, localism identitar • Deficitul de memorie ca stil de existenȚĂ • Politicieni români, schimbați‑vă dioptriile ! • Medicina tradițională se numește UE și NATO" Mircea Mihăieș: Rămăsesem la momentul alegerilor și la schimbarea garniturii. Poate că ar trebui să completăm puțin peisajul general. Ultimele
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]
-
Sâmbăta și duminica nu te poți duce să cumperi nimic, pentru că trebuie protejate micile boutique-uri ale tradiției regionale! Eu sunt foarte apropiat ca tip de gândire de promotorii ideii de „al treilea discurs”, care se situează Între triumfalismul globalizant și localismul identitar. Prin urmare, cred că trebuie să rămână ceva din identitățile locale Într-o lume globalizată, și este nevoie de acest lucru Întrucât ne apropiem de o lume În care globalizarea coincide cu regionalizarea și regândirea Însăși a ideilor de
Schelete în dulap by Vladimir Tismăneanu, Mircea Mihăieș () [Corola-publishinghouse/Science/2223_a_3548]