591 matches
-
ingrat. (E lăsat în continuare să țipe doar pentru a se expune ridicolului: un singur contestatar e ceva caraghios.Ă Cazinoul și Hipodromul, marile ctitorii ale Magistratului, adună mii de vilegiaturiști, indiferent de sezon. Cei mai mulți joacă pe sume ce dau localnicilor frisoane. Vizitatorii mai zgârciți sau dornici de pitoresc evită Hotelul, locuind în gazdă; cei săraci nu sunt prea bine văzuți, dorm în vale, sub un șopron sau în gară, li se zice „sulfurați”. În zori, se vor înșira pe serpentinele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2239_a_3564]
-
Nu uita că tot așa gândeai și mai dăunăzi, după care te-ai convins. Oricum, nu vârsta mea este importantă în acest moment. Vezi, tu reprezinți ceva cu totul neobișnuit, cu tine lucrurile nu sunt în bună rânduială. Nu ești localnic dar mai ales nu ești fiul meu, nici măcar rudă cu mine nu ești. Din câte știu eu, una ca asta nu s-a mai pomenit. Nici măcar domnița nu are cunoștință să se mai fi întâmplat așa ceva. Întotdeauna, paznicii își trec
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
de prin părțile de unde au venit, dar oamenii străini aduși de Sterian nu s-au împăcat cu noile locuri de muncă și au plecat. Frații Sterian au trebuit să se înțeleagă cu boierul Rosetti și cu o parte din oamenii localnici ca să lucreze la ei. Așa au plecat o parte din oameni de pe moșia lui Rosetti și au lucrat pe moșia fraților Sterian. Ca toți oamenii, și frații Sterian au îmbătrânit și au murit fiind îngropați în grădina curții boierești, unde
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]
-
viața. Îmi amintesc că în prima dimineață m-am trezit devreme și când am ieșit pe terasa hotelului nu se trezise încă nimeni. M-am îndreptat către bucătărie, dar era încuiată, iar pe o bancă de afară dormea un tânăr localnic. Nu părea să fie nici o șansă pentru micul dejun în viitorul apropiat, așa că am pornit să mă plimb pe faleză. Chinezii erau deja în plină activitate în magazinele lor. Cerul avea încă paloarea zorilor și în lagună era o tăcere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2047_a_3372]
-
vorbesc cu Doru. Nu mai știu care a fost finalul distracției de atunci”, a concluzionat Gogu apucându-l pe Mișu de mână pentru a-l opri să achite consumația. - Nu mai știu cine a făcut invitația, dar eu sunt mai localnic decât tine, deci gazdă..., te rog! Au ieșit veseli din restaurant și au mai zăbovit lângă mașină pentru a epuiza subiectele neterminate. Nu au obținut tot ce au dorit, fiecare de la celălalt, dar s-au declarat satisfăcuți și bucuria revederii
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 385 din 20 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361359_a_362688]
-
la marginea comunei Valea Doftanei, cu vreo doi ani în urmă, apele râului au fost zăgăzuite prin construcția barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu „o mică mare montană” cum se exprima un entuziast localnic. La începutul deceniului al șaptelea din mileniul doi, mâna românului începu să strice armonia dintre munte și natură. Începu să-și lase adânc apăsată amprenta până și în sălbăticia acestor meleaguri de basm, când s-au apucat să stăvilească șuvoaiele
ANA, FIICA MUNŢILOR -ROMAN CAP. I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1107 din 11 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363801_a_365130]
-
unii oameni batjocoritori, care luau în derâdere lucrarea, descumpănind pe cei slabi de credință. O altă cale a celui rău era de a întărâta autoritățile împotriva primelor bisericuțe de creștini. Nu de puține ori, ei erau atacați de anumiți oameni localnici cu bâte, pietre, erau înjunghiați, denigrați. Sau chiar închiși în temnițe, martirizați. Dar această persecuție făcea ca roadele evanghelizării să se aprindă și mai tare, adepții misionarilor se înmulțeau chiar și când persecuția se întețea! Odată, cei doi misionari fuseseră
PROVIDENŢA (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/362982_a_364311]
-
Forumului Cultural Râmnic și a celor două filiale de la Călimănești și Brezoi, din partea Cultului Eroilor „Regina Maria” filiala Vâlcea, cercul „România- Grădină Maicii Domnului” filiala Vâlcea, membrii ai Ligii Scriitorilor Români, filiala Vâlcea și ai Societății Culturale Anton și cititori localnici. Prima parte a acestei acțiuni a avut ca temă „Bibliotecari care au fost - Florica Driva, 90 de ani de la naștere”. Fenia Driva bibliotecar, scriitor și Președinte al Forumului Cultural Călimănești, fiica doamnei Florica Driva, a fost moderator. Pe rând au
EVENIMENT CULTURAL LA CĂLIMĂNEŞTI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1314 din 06 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/361086_a_362415]
-
descifrăm, ori o înțelegem greșit, după aparențe. Ea ne introduce în etosul și eposul oriental, la fel de firesc cum ne-ar povesti despre așa-zisele binefaceri ale civilizației moderne, sufocante și stresante. De aceea, un cântec egiptean, intonat de un copil localnic creează emoție estetică mai puternică decât un tablou al unui pictor contemporan: “În bărci micuțe, folosind brațele drept vâsle, se apropie copii de feluci ca să cânte / cântări la modă pe care cred ei că turiștii doresc să le-audă. Cerem
RECENZIE LA CARTEA ROSEI LENTINI TSUNAMI ŞI ALTE POEME . TRADUCERE: EUGEN DORCESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361115_a_362444]
-
se află la cea de-a patra ediție și s-a desfășurat, în mod simbolic, cu o duminică înainte de Înălțarea Domnului, în pensiunea Amada din Lerești, cât și pe platoul situat în spatele acesteia. În cinstea acestei sărbători doamna Elena Marin, localnică în vârstă de 58 de ani, posesoarea unei colecții de 300 de obiecte de artizanat local, a organizat în incinta pensiunii o expoziție de etnografie ce ne creează o puternică impresie de viață, datorită culorilor vii, cu nuanțe de roșu
FESTIVALUL COVRIGILOR CU OU, LEREŞTI, JUD. ARGEŞ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360964_a_362293]
-
de o fată zâmbitoare colorată în roșu purpuriu. Intra în vorbă cu noi: - Da și vânt v-aduși pi aiși pi la noi ci văd ci nu steț’ di pin partea locului!? Recunoaștem destul de timorați că într-adevăr nu suntem localnici, chinezi nici atât (asta se dorea o glumă, dar n-a fost să fie!) și dacă nu este cu supărare am dori chiar să mâncăm ceva, că suntem la drum și.... - Da, șeava di băut nu vreț? Ca să fentam dinozaurul cu
RESTAURANT EXOTIC de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 216 din 04 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/367360_a_368689]
-
coleg, Eleonora, iubitul, iar cele mici, fetele de la școală. Intrară în atmosfera balului, prea încinsă și la propriu și la figurat, atât din cauza căldurii de afară, cât și a aglomerației și mai ales a tensiunii ce se instala intre băieții localnici și cei veniți din satele vecine. Localnicii aveau impresia că aceștia au venit cu gândul să le ia fetele din sat și desigur că bănuiala nu era prea departe de adevăr. Doar nu au venit să bea bere la bufetul
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
felul de acuze și injurii, nu s-a limitat doar la discuția cu ea, chiar dacă a primit explicația Anei că nu știa ca are soție și copil și că între ei de fapt nu a fost nimic deosebit, ci fiind localnică, mai în în vârstă ca Ana și bineînțeles cu o structură morală precară, a răspândit prin sat diverse acuzații, care de fapt erau doar niște fantezii ale acuzatoarei, care își apăra teritoriul și presupusul tată al copilului ei. Mai târziu
BALUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 191 din 10 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366698_a_368027]
-
pentru a vedea cum li se adresează, să învețe limba poporului în mijlocul căruia trăiesc. Aș numi-o primă necesitate a noastră acolo. În al doilea rând, avem nevoie de lăcașuri de cult pe care, în general, le împrumutăm de la creștinii localnici, fie catolici, fie protestanți, fie pur și simplu găsim loc care devine provizoriu o capelă sau o biserică pentru noi. O a treia necesitate și obligație, în același timp, este educația copiilor care se nasc acolo și care au nevoie
INTERVIU CU MITROPOLITUL IOSIF POP... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366825_a_368154]
-
felul de acuze și injurii nu s-a limitat doar la discuția cu ea, chiar dacă a primit explicația Anei că nu știa ca are soție și copil și că între ei de fapt nu a fost nimic deosebit, ci fiind localnică, mai în vârstă ca Ana și bineînțeles cu o structură morală precară, a răspândit prin sat diverse acuzații care de fapt erau doar niște fantezii ale acuzatoarei, prin care își apăra teritoriul și presupusul tată al copilului ei. Mai târziu
FIORI CU ZMEURA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366913_a_368242]
-
ales pedepsele care urmăreau un puternic rol educativ. Erau sancționte aici, la Stâlpul Infamiei, faptele care aduceau atingere moralei sau politicii. Erau condamnate și bătute crunt femeile vinovate de adulter, sau cele care-și ucideau pruncii. Orice critică la adresa Senatului localnic era pedepsită cu moartea. La Stâlpul Infamiei, pe lângă decapitări și alte pedepse fioroase, erau arse, în văzul lumii, așa numitele „pasquile” - un fel de pamflete anonime, care apăreau și sub formă de foi volante și unde era criticat Senatul local
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
la marginea comunei Valea Doftanei, cu vreo doi ani în urmă, apele râului au fost zăgăzuite prin construcția barajului de la Paltinu, formând un lac de acumulare ce poate fi asemuit cu "o mica mare montana"cum se exprima un entuziast localnic. La începutul deceniului al șaptelea din mileniul doi, mâna românului începu să strice armonia dintre munte și natură și să-și lase adânc apăsată amprenta până și în sălbăticia acestor meleaguri de basm, când s-au apucat să stăvilească șuvoaiele
ANA, FIICA MUNTILOR de STAN VIRGIL în ediţia nr. 184 din 03 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367043_a_368372]
-
de locuitori Las Vegas, pentru a admira la o aruncătură de băț aerodromul infernal, pe care aterizează în ritm frenetic avioane de pe tot globul. „Nu suntem nici nebuni, nici surzi că tolerăm aeroportul în miezul orașului”, ne explică un ghid localnic. „Pur și simplu orașul a crescut rapid și a înghițit aeroportul. Iar cum noi trăim de pe urma turiștilor, nu putem decât să ne bucurăm că-l avem în mijlocul nostru. Asta-i situația. Nu veți auzi niciodată de vreun protest al locuitorilor
LAS VEGAS, FABULOSUL ! de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 2117 din 17 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368518_a_369847]
-
cunoscut rodul muncii ei de trei ani încoace: primul volum din romanul „SURÂSUL UMBRELOR”, apărut la Editura Limes, Cluj, 2013 - o reușită frescă a satului ardelean la început de secol XX. Acțiunea cărții se derulează în jurul unei familii de țărani localnici, al cărei destin, pe parcursul mai multor decenii, a fost marcat de un blestem răsfrânt, pare-se, asupra mai multor generații. Pigmentat cu descrieri magistrale în care metafora este ridicată la rang de „regină”, cu personaje autentice creionate abil de condeiul
O REUŞITĂ FRESCĂ A SATULUI ARDELEAN de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 864 din 13 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/350421_a_351750]
-
Iași pentru a avea o întrevedere cu cel ce alcătuiește acest text - Aurel V. Zgheran -, în cadrul căreia s-au purtat discuții pe subiectul monarhiei și regalității românești, îndeosebi.) În jurul delegației române și-au manifestat admirația și ospitalitatea, personalități și personae localnice, cum ar fi: inspectorul șef școlar, Takagi Hiroshi, președintele A.I.A, Kazuhiko Kikuchi, secretara Keiko Miyazaki, primarul Izumi Satoshi, Akie Kubota, Yoshio Kurokawa, Kie Sema, Mihnea Cosmin Costoiu, (Ministru delegate pentru Învățământ Superior Cercetare Științifică și Dezvoltare Tehnologică), Ambasadorul extraordinar
OINA, PARTE A IDENTITĂŢII NOASTRE DE ROMÂNI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1094 din 29 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348485_a_349814]
-
ca să nu venim desculți ... Klesch a tăcut derutat. Venise cu mine să-i vedem pe moldoveni. I-au trimis să fie înscriși la școala profesională. Că tocmai înființaseră școală profesională pe lângă fabrica noastră și nu erau copii, adică destui elevi localnici înscriși. De aceea ne-au mai trimis din alte părți. - Bă, îl întrebase Klesch pe cel care-i răspunsese, fete n-ați adus cu voi? Apoi s-a întors spre mine, făcându-mi cu ochiul. - Feati? Nu. N-au vrut
IMITATORUL DE PĂSĂRI de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 644 din 05 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348454_a_349783]
-
La uzină mulți au încercat să o lămurească să nu plece, dar la insistența fetei i-au aprobat transferul cu 1 februarie. Vinovat pentru plecarea lui Suman era desigur Palade. Conducerea gostatului l-a pus la dispoziția ministerului cu toate că era localnic. După o vreme s-a auzit că fusese repartizat undeva prin Vrancea. Fără prea multe probleme Cocuța și-a luat postul de ajutorul lui nea Ion Bârcă. Acum era acasă, dar pe unde mergea parcă îl vedea pe cel cu
EPILOG de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 740 din 09 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348725_a_350054]
-
obștei(75). Păstrând vechea împărțire în 64 de raioane, din cei 1.623 funcționari, doar 398 proveneau din România. Din cele peste 1.000 de biserici desființate de comuniști, în 1943 nu erau încă reparate doar 76. Alături de 219 preoți localnici mai slujeau 250 preoți din țară. S-au organizat cursuri pentru 800 cadre didactice, românești din Transnistria, apar publicații ca: „Transnistria”, „Glasul Nistrului”, „Bugul”, „Gazeta Odessei”, „Țara Bugului”, „Molva”. La Tiraspol s-a înființat Liceul românesc „Duca Vodă”, iar cinematografe
TOTUL DESPRE TRANSNISTRIA de VIOREL DOLHA în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344364_a_345693]
-
dragostea pentru artă / gravură? Rodica LOMNĂȘAN: Am studiat Școala de Artă de la vârsta de 11 ani. Am început la Sibiu - un oraș cu un aer medieval pe vremea aceea. Îmi plăcea să pictez orașul, apoi vedeam gravuri realizate de artiști localnici germani și mi-am exprimat dorința de a urma școala de artă (de fapt părinții mei au fost sfătuiți de învățătoarea mea să mă trimită pentru testul de admitere la școala de artă). Pe urma, atât în liceu cât și
DE VORBĂ CU PLASTICIANA RODICA LOMNĂŞAN de VERONICA IVANOV în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348006_a_349335]
-
pe coleg, Eleonora iubitul, iar cele mici, colegele de școală. Simțeau atmosfera balului prea încinsă și la propriu și la figurat, atât din cauza căldurii de afară, cât și a aglomerației și mai ales a tensiunii ce se instalase între băieții localnici și cei veniți din satele vecine. Localnicii aveau impresia că aceștia au venit cu gândul să le ia fetele din sat și desigur că bănuiala nu era prea departe de adevăr. Doar nu au venit să bea bere la bufetul
ROMAN CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1114 din 18 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347531_a_348860]