5,080 matches
-
reușești să ajungi pe celălalt mal, am crezut ... ei, multe mi-au trecut prin minte, ce să mai zic? -Dar eu știu înota! -Da, am văzut! -Numai înot mai încet. -Ia, spune-mi, ai mai trecut vreodată acest lac, fiind localnic? -Nu, niciodată. -Și de ce nu mi-ai spus și mie? Trebuia să fi știut acest lucru, nu crezi? -De ce? Atunci nu mai veneai cu mine! Nu mai aveam această performanță obținută și emoții împărtășite! Pentru mine a fost frumos
CÂND CREZI CĂ LUMEA E A TA de SUZANA DEAC în ediţia nr. 330 din 26 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_crezi_ca_lumea_e_a_ta.html [Corola-blog/BlogPost/351542_a_352871]
-
lăsa în pace. Se vede clar, cu ochiul liber că nu vor să le fim egali. Suntem buni atâta vreme cât le consumăm produsele, ca să le meargă bine economia, cât le îngrijim bătrânii, bolnavii și proprietățile, cât acceptăm salarii de refuzat de localnici și facem muncile pe care ei le consideră rușinoase,sub nivelul lor. Politic suntem cetățeni europeni cu drepturi egale, doar că egalitatea nu e și pentru “căței” ! Ultimă oră
Egalitate,dar nu pentru “catei” – Orania VLASIN by http://uzp.org.ro/egalitatedar-nu-pentru-catei-orania-vlasin/ [Corola-blog/BlogPost/93342_a_94634]
-
marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie și umor. „În ziua următoare sosiră cu tam-tam senatori și deputați, să se intereseze de situația materială a localnicilor și de necesitățile stringente ale comunității.” și se înființează tot felul de comisii, că doar așa e la noi la români, când ceva nou se întâmplă. Ministerele se întrec în a face tot felul de proiecte. „ Ministrul cultelor investește fonduri
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
marii țării.Vestea produce agitație printre o sumedenie de instituții și persoane importante din țară, iar Ion Nălbitoru o surpinde cu ironie și umor. „În ziua următoare sosiră cu tam-tam senatori și deputați, să se intereseze de situația materială a localnicilor și de necesitățile stringente ale comunității.” și se înființează tot felul de comisii, că doar așa e la noi la români, când ceva nou se întâmplă.Ministerele se întrec în a face tot felul de proiecte. „ Ministrul cultelor investește fonduri
UN ŢINUT, O COMOARĂ ŞI... UN CONDEI! de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1052 din 17 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Un_tinut_o_comoara_si_u_helene_pflitsch_1384682924.html [Corola-blog/BlogPost/363131_a_364460]
-
1. martie, nu doar unul, ci peste o sută de pirotehnicieni sunt responsabili pentru extazul luxuriant cu care se cuvine întâmpinată primăvara. Echipa completă angrenată în organizarea vestitelor Fallas numără nici mai mult nici mai puțin decât 50.000 de localnici, grupați în 400 de comitete și comisii. De ce ora 14, în plină zi, pentru un spectacol de focuri de artificii? Pentru că așa cere tradiția. Păi nu-i așa că nu se vede nimic? Așa e, dar în schimb se aude. Monstruos
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
fără urme, mistuit de flăcările nopții lui San Juan strânge inima în menghină. Cu cât e mai mare valoarea grupurilor statuare din lemn și carton presat - unele depășesc un milion de Euro - cu atât mai mare pare să fie entuziasmul localnicilor în așteptarea distrugerii lor din noaptea care întruchipează coșmarul celor mai bravi pompieri din lume. Bineînțeles că - la fel ca pe tema corridei sângeroase - există voci care condamnă vehement obiceiul „iresponsabil” de a aprinde focuri cât casa în mijlocul orașului, sub
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
din cupa vieții până la fund, dar nu uită să mulțumească sorții pentru darurile cu care i-a înzestrat. Orașul care trăiește în stradă nu se dezminte de vocația sa religioasă în zilele de 17 și 18 martie, când mii de localnici împânzesc străzile, aducând ofranda de flori Fecioarei adorate. Îmbrăcate în straiele tradiționale de sărbătoare, confecționate din dantelă, catifea și mătase, cu părul împodobit de piepteni prețioși, legendarele frumuseți valenciene par adevărate prințese. Rochiile lor sunt rodul economiilor întregii familii, echivalând
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/las-fallas-de-valencia/ [Corola-blog/BlogPost/93107_a_94399]
-
școala de băieți) le regăsim pe cele pomenite mai sus, alături de nume noi, precum Maria Constantin, Virginia Șerboiu, Elena Alexandrescu. În ajunul războiului, ca și în timpul desfășurării lui nu apar prea multe noi în peisajul didactic al Rucărului, mai puțini localnici și mai mulți veniți din teritoriile cedate în vara lui 1940, dar și din alte localități ale României "sfârtecate": Eusebiu Popescu, ing. Paul Alexandrescu, Virgil Avramescu, Elena Castravete (venită de la școala din Uzulchioiu, jud. Durostorum, Bulgaria de azi). I.L.Popescu
ŞCOALA DIN RUCĂR ÎN SECOLUL AL XX-LEA (XII) de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 284 din 11 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Scoala_din_rucar_in_secolul_al_xx_lea_xii_.html [Corola-blog/BlogPost/364476_a_365805]
-
care ar fi construit cetatea. Noi credem că ceea ce a fost hotărâtor în atribuirea numelui cetății sunt importantele vestigii arheologice ale romanității, castrul, ruinele podului lui Traian ș.a. care atunci, ca și acum, impresionau pe contemporani. Este foarte probabil ca localnicii să le fi păstrat în conștiință ca „ruinele lui Sever împărat” și astfel să se fi transmis denumirea și noilor veniți. Oricum, eroare sau nu, numele de Severin, păstrat până azi, evocă deopotrivă antichitatea romană, frământatul ev de mijloc și
BANATUL DE SEVERIN ÎNAINTE DE POSADA de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1757 din 23 octombrie 2015 by http://confluente.ro/varvara_magdalena_maneanu_1445580086.html [Corola-blog/BlogPost/368312_a_369641]
-
-și cumpere o lojă în rai. Ecouri din paradis Doina, valsul, tangoul și chiar criticatele manele sunt ecouri ale diferitelor culturi. Fiecare are farmecul ei, mult apreciate de către populația anumitor națiuni deoarece poartă un specific deosebit al naturii în care localnicii trăiesc. Există însă și ecouri venite direct din paradis, din păcate adresate unor din ce în ce mai puțini ascultători. Închipuițivă vă rog cum Un pianist surd descrie unui orb răsăritul lunii. Nu dau nume deoarece astăzi ele nu prea mai spun nimic. Dar
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ 6 de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1213 din 27 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1398593448.html [Corola-blog/BlogPost/347974_a_349303]
-
și sectanții de care are grijă câte un pastor venit de dincolo să ne evanghelizeze, cum cred ei că e mai bine. Oferă pachete cu mărunțișuri și-i atrag pe cei mai săraci. Apoi îi lasă în grija câte unui localnic care a deprins rânduiala și el se duce să facă noi prozeliți. Mi-a atras odată atenția un enoriaș cu alură distinsă care sta în genunchi ascultând cu evlavie slujba. Avea o privire blândă, smerită și mi-a fost greu
VALER DEMONIZATUL de ION UNTARU în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Valer_demonizatul_ion_untaru_1331038653.html [Corola-blog/BlogPost/348394_a_349723]
-
a comunității baptiste din zona Salonta creștinii erau așteptați de o Biblie răstignită de o minte întunecată. Evenimentul nefericit s-a petrecut, potrivit vecinilor Bisericii creștine baptiste „Credința” din Mădăras, duminică, 24 aprilie, puțin după ora 7:30, când un localnic întărâtat și manipulat de o grupare de fanatici religioși din localitate a vărsat în curtea bisericii conținutul rupt în bucăți al Bibliei. Sfânta Scriptură a Vechiului și Noului Testament în traducerea fostului preot ortodox Dumitru Cornilescu și tipărită de Societatea
BIBLIA RĂSTIGNITĂ ÎN SĂRBĂTOAREA DE PAŞTE de SORIN PETRACHE în ediţia nr. 114 din 24 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Biblia_rastignita_in_sarbatoarea_de_paste.html [Corola-blog/BlogPost/350809_a_352138]
-
Germania și modul în care și-a înfruntat demonii trecutului din propria familie. Apoi, în 3 martie, de la ora 18:30, „Drill Baby Drill” (regia Lech Kowalski) a adus pe ecran războiul exploatării gazelor de șist dintre mega-corporația Chevron și localnici din Polonia și SUA, dar la fel de bine, filmul se pretează și pentru protestele de la Pungești din România. La ora 20:00, ziua s-a încheiat cu documentarul „My German Children” (regia Tom Pauer), un jurnal video despre apartenență și identitate
Documentarele Astra Film au ajuns la Târgu Mureș by http://www.zilesinopti.ro/articole/6723/documentarele-astra-film-au-ajuns-la-targu-mures [Corola-blog/BlogPost/98745_a_100037]
-
În general mărci autohtone: VB (Victoria Bitter), Fosters Lager, Tooheys New, Cascade, Crown Lager, și alte multe sortimente. Rece să fie, ca deh australienii nu sunt snobi precum alte neamuri mai... ortodoxe! De bronzat la ocean nu prea se înghesuie localnicii noștri. Cred că de frică și de groază cancerului de piele. Totuși plajă e plină de... turiști fraieri care vor să epateze atunci când se vor întoarce pe meleagurile natale din emisfera nordică. Ei, de gustibus et „urmări”-bus non disputandum
ŢARA CONTROVERSELOR de GEORGE ROCA în ediţia nr. 40 din 09 februarie 2011 by http://confluente.ro/Sub_crucea_sudului_2_tara_controverselor.html [Corola-blog/BlogPost/342527_a_343856]
-
În anul 275 au fost terminate retragerile romane datorate puternicelor invazii ale popoarelor migratoare, restabilind granița imperiului roman pe Dunăre. Dacia de atunci, mai mare decât teritoriul actual al României, a rămas fără o organizare statală cu mijloace de apărare. Localnicii se apărau cum puteau de puternicele invazii retrăgându-se în munți. Cei prea departe de munții salvatori plecau capul spre a nu fi tăiat de sabie. Cutumă specifică Țărilor românești. Dintre efectele migrațiilor care au afectat vechea Dacie pot fi
MECIUL SCOŢIA – TRANSILVANIA. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1357 din 18 septembrie 2014 by http://confluente.ro/emil_wagner_1411033814.html [Corola-blog/BlogPost/349949_a_351278]
-
o povară în ceea ce privește poluarea mediului. Însă, pentru începerea mineritului, compania stăină trebuie să obțină toate proprietățile din zona de exploatare, să mute 2000 de persoane din arealul implicat și să demoleze 900 de case, biserici și cimitire, mare parte din localnici nefiind de acord cu acest lucru. Pe lângă aceasta, ar mai trebui să primească undă verde din partea guvernului pentru studiul de impact asupra mediului. Pe de o parte, Fundațiile și Asociațiile nonguvernamentale pe probleme de mediu nu au reușit să informeze
A FI SAU A NU MAI FI de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1061 din 26 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/Rosia_montana_a_fi_sau_a_n_stefan_popa_1385484852.html [Corola-blog/BlogPost/346932_a_348261]
-
cu ani în urmă din scrierile lui Thor Heyerdahl: uriașele statui moai, ciudatele statuete ale oamenilor păsări, legendele războaielor cu oamenii denumiți „urechi lungi”, în fine, strania civilizație a celui mai îndepărtat pământ de orice țărm continental și denumit de localnici: Te pito o te henua, adică „Buricul Pământului” sau „Capătul lumii” dar și Te pito o te kainga a Hau Maka, adică „Micul petec de pământ Hau Maka”, iar un alt nume al insulei, Mata-ki-Te-rangi, înseamnă „Ochiul care privește spre
PRIN LUMEA LARGĂ de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 2224 din 01 februarie 2017 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1485967342.html [Corola-blog/BlogPost/367064_a_368393]
-
din zonă, ne-am aventurat prin Gheorgheni, Mărăști și zona Gării și am încercat să descoperim cât mai multe locuri faine. Cu toate acestea, nimic nu se compară cu spațiul La Terenuri. Ce îl face special e implicarea activă a localnicilor și a asociației care l-a adpotat, care au grijă de loc împreună, organizează evenimente pentru cei mari și cei mici și au reușit, în puțin timp, să creeze o comunitate incredibil de frumoasă prin muncă și prietenie. Manhattanshtur e
Evenimentele săptămânii by http://www.zilesinopti.ro/articole/12963/evenimentele-saptamanii [Corola-blog/BlogPost/100307_a_101599]
-
că s-au liniștit, probabil că au început să se culce la loc, deducând asta după luminițele care începeau să dispară de pe la casele din vale. Totuși, am zărit în ultima clipă o umbră urcând spre cabană dinspre sat. Era un localnic pe care nu l-am recunoscut. - Cine-i acolo? stigă omul când mă văzu. - Marian, de la Observator!... - Măi flăcăule, ce-a fost prăpădul ăla de adineauri? - Nu știu, nene! Încerc și eu să mă lămuresc. Chiar asta fac acum... Apoi
PUTEREA RAZEI ALBASTRE (5A) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1985 din 07 iunie 2016 by http://confluente.ro/viorel_darie_1465267073.html [Corola-blog/BlogPost/379347_a_380676]
-
întâmplări venite din povești. Pe atunci nu erau televizoare, nu aveau nici radio, nu au văzut niciun spectacol la oraș, își duceau viața în lumea lor arhaică, păstrând cu strășnicie obiceiurile străvechi. Pentru că în multe privințe eu eram altfel decât localnicii, se amuzau pe seama năzbâtiilor mele, dar mă priveau cu înțelegere și chiar cu duioșie, simțeau că le dărui cu caldură năvala avântului meu tineresc. Respectul și dragostea reciprocă s-au păstrat și până în zilele de astăzi, deși ne aflăm la
NEBUNIILE TINEREŢII de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 431 din 06 martie 2012 by http://confluente.ro/Nebuniile_tineretii_elena_buica_1331019660.html [Corola-blog/BlogPost/348399_a_349728]
-
INVIT, DRAGI PRIETENI! Autor: Marian Malciu Publicat în: Ediția nr. 646 din 07 octombrie 2012 Toate Articolele Autorului În tabăra de creație „Dor de Bucovina” de la Câmpulung Moldovenesc, august 2011, după lansarea cărții mele, „Urme de dragoste”, după ce am cunoscut localnici și obiceiuri tradiționale păstrate cu sfințenie, după ce am vizitat o bună parte a Bucovinei, cu minunate obiective istorice și turistice, după ce am văzut cu ochii sufletului și ai minții o seamă de mănăstiri în care am simțit că sunt foarte
VĂ INVIT, DRAGI PRIETENI! de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 646 din 07 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Va_invit_dragi_prieteni_marian_malciu_1349644906.html [Corola-blog/BlogPost/346308_a_347637]
-
ca pe vremuri, parte din stuf și lemn. Cherhanaua-locul de distribuire a peștelui, e părăsit. Doar în centrul orășelului a mairămas un bloc de 4 etaje, la a cărui parter e cooperativa. Aveam chiar unele informații despre unele tradiții ale localnicilor precumHramul din 6 mai, când după slujba bisericească populația și oaspețiiîntind o masă mare în curtea bisericii; CATALANA-o originală și unică sărbătorire de Sf.Andrei. Spuneam unică, căci numai aici la SfântuGheorghe se leagă de grindină un colac cu
DELTA DUNĂRII de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1496937593.html [Corola-blog/BlogPost/364295_a_365624]
-
Moraru, Pavel Oțel, Alexandru Farcaș, cel care vorbea ungurește cu cumnatul meu. Erau cei mai buni. Ajunseseră, împreună cu brigăzile lor, la performanța de a înainta cu mare viteză în cremenea muntelui. Și ce sărbătoare, ce bucurie la care participau și localnicii alături de mineri, când s-a străpuns tronsonul Cetățuia - Aref al galeriei de fugă, cu circa patruzeci de zile înainte de termen. Pe aici, nu o dată, mi-au călcat și mie pașii, scurtând drumul pe Argeș în sus, când mergeam la pescuit
GREAUA MOSTENIRE de ION C. HIRU în ediţia nr. 377 din 12 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Greaua_mostenire_ion_c_hiru_1326395802.html [Corola-blog/BlogPost/361826_a_363155]
-
peșteră trăia, în vremuri vechi, un balaur care fura câte o fată frumoasă, fie în Noaptea de Anul Nou, fie în noaptea dinaintea Târgului de Fete de la Găina și le ascundea într-un palat de gheață pe care niciunul dintre localnici nu avuseseră ocazia să-l vadă. Dar, cum orice legendă este o povestire tradițională transmisă, de obicei, pe cale orală, faptele fantastice pot avea un suport istoric real, întrucât legendele combină fapte reale cu întâmplări imaginare, adevărul neputând niciodată fiind dovedit
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Campeni_vavila_popovici_1378316270.html [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
să cânte. Din gâtlejul său ieși un „cucuriguuu” destul de răgușit de parcă cineva îl strângea de beregată. La al doilea cântat frații săi din cotețele vecine îi ținură isonul și duhurile necurate pocniră la răscruci și se pierdură în negura nopții. Localnicii îi găsiră pe cei doi soți într-un ungher cu chipurile împietrite de spaimă și fără grai. Abia își reveniră la realitate, iar vecinii nu-i părăsiră decât la ivirea zorilor. Unul dintre ei alergă la Popa Ștefan să anunțe
VIII. CALEA SPRE TALPA IADULUI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1400 din 31 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1414786534.html [Corola-blog/BlogPost/360205_a_361534]