164 matches
-
eventualele restanțe. Pretenția locotenenței regale viza împiedicarea înființării gimnaziului prin complicarea formalităților, însă Pipoș, Hodoș și cu Frâncu au luat de la început vizitele în cele 92 de comune și au rezolvat toate formalitățile, iar la 28 august 1866 au înaintat locotenenței regale raportul nr. 1434/1866 însoțit de toate actele cerute. În urma susținerii chestiunii în parlamentul de la Buda de către deputații români Iosif Hodoș și Sigismund Borlea și nemaiavând ce obiecta, la 25 noiembrie 1867 Ministerul de Interne de la Buda a aprobat
Colegiul Național „Avram Iancu” din Brad () [Corola-website/Science/298232_a_299561]
-
1777, împărăteasa Maria Terezia a transferat biserica pentru catolicii români. Cerând episcopul greco-catolic Ignațiu Darabant cedarea complexului pentru un seminar (lucru care s-a și întâmplat în 30 ianuarie 1792, prin împăratul Leopold al II-lea, porunca fiind emanată de Locotenența Regală din Budapesta și comunicat episcopului Ignațiu Dărăbant cu data de 21 februarie, Nr. 3230/1792), biserica iezuiților a devenit biserică seminarială, lăcaș folosit atât de seminariști, cât și de credincioșii români uniți greco-catolici din Oradea-Olosig. În data de 16
Biserica Seminarului Greco-Catolic din Oradea () [Corola-website/Science/319467_a_320796]
-
emis " Proclamația de la Islaz", fiind numit printre cei cinci membri ai guvernului provizoriu înființat în acel moment. Christian Tell a făcut deasemenea parte și din noul guvern provizoriu stabilit la București, iar după 19 iulie 1848 a fost membru al locotenenței domnești (împreună cu Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu). A militat pentru înființarea și înzestrarea Gărzii Naționale, fiind înaintat la gradul de general. După înfrângerea revoluției de la 1848, pentru Tell a urmat o perioadă grea a exilului în Franța și apoi
Christian Tell () [Corola-website/Science/304968_a_306297]
-
perioadă grea a exilului în Franța și apoi în insula Chios și Smirna, o bună bucată de timp fiind despărțit de familie și confruntat, ca de altfel majoritatea românilor aflați în pribegie, cu dificultăți financiare. Împreună cu ceilalți doi membri ai locotenenței domnești, Ion Heliade Rădulescu și Nicolae Golescu, a încercat să reorganizeze emigrația românească (aripa moderată), intrând uneori în conflict cu aripa radicală (Brătienii, C. A. Rosetti, Ion Ghica). Christian Tell s-a întors din exil în 1857. A fost participant
Christian Tell () [Corola-website/Science/304968_a_306297]
-
distra și a culturii gastronomice (renunțarea parțială la bucătăria greco-turcă în favoarea bucătăriei ruse și occidentale), prin scrierea unei istorii de care românii să fie mândri și prin crearea unei literaturi naționale (de unde îndemnul impetuos al lui Ion Heliade-Rădulescu, membru al locotenenței domnești de la 1848: "scrieți, băieți, numai scrieți!"), etc. Astfel, de la Revoluția Franceză și în special de la revoluțiile din 1848 până în prezent, în cadrul sistemelor educaționale s-au permanentizat tensiunile pricinuite de tentativele unora de a crea o nouă cultură și de
Identitate națională () [Corola-website/Science/314455_a_315784]
-
plasate sub un pavilion de purpură, cu ciucuri și franjuri, căptușit cu hermină și prins într-o coroană închisă. Nici această stemă nu a putut fi adoptată în mod oficial. După înlăturarea lui Alexandru Ioan Cuza la 11 februarie 1866, locotenența domnească instituită a conferit decorațiile bătute în 1860 celor îndreptățiți. Tot în 1866, noul principe Carol I promulgă o nouă Constituție, prin care numele țării devenea, oficial, „România”. La 30 martie 1867 Camera Deputaților adoptă proiectul de lege pentru fixarea
Heraldica României () [Corola-website/Science/307266_a_308595]
-
primăvara anului 1864). Deși a fost numit în postul de auditor onorific la Consiliul de Stat (1865), a participat activ la îndepărtarea domnitorului Alexandru Ioan Cuza de la conducerea Principatelor Unite. La 11 februarie 1866 a fost numit secretar intim al Locotenenței domnești, iar ulterior secretar al Agenției diplomatice a României la Paris (mai 1867 - iulie 1867). A fost inițiat în francmasonerie la 21 octombrie 1867 în Loja Steaua României din Iași, iar la 19 noiembrie același an, primește gradul de Companion
Petre P. Carp () [Corola-website/Science/297370_a_298699]
-
să facă propuneri privind noua organizare a procesului de învățământ, care urma să fie pus în aplicare începând cu anul școlar 1855-1856. Reflectând inconsecvența politicii imperiale specifică perioadei respective, la data de 13 mai 1857 apare o ordinațiune a Înaltei locotenențe transilvane care completa legiuirea similară din 1854. Principala prevedere a legii era obligativitatea frecventării școlii de către toți copii de ambele sexe între 6 și 12 ani în cadrul cursului „de toate zilele” și de cei între 12 și 15 ani în cadrul
Școala comunei Racovița () [Corola-website/Science/313676_a_315005]
-
activității sale junimiste, Ioan Melik a obținut o poziție ne-titulară ca profesor de matematică la Universitatea din Iași la data de 23 februarie 1865. La scurt timp după exilarea lui A. I. Cuza, în aprilie 1866, și înlocuirea sa cu Locotenența Domnească, a fost titularizat pe aceeași poziție. Cursul de aritmetică a lui Melik din anul 1867 a fost foarte apreciat, fiind retipărit de zece ori (în total). Au urmat și alte cursuri introductive (scrise și publicate), dintre care se pot
Ioan Mire Melik () [Corola-website/Science/337267_a_338596]
-
cari catedra e o sinecură. D. ministru ar fi trebuit să găsească mijlocul pentru aceasta dacă nu vrea să prefacă facultățile în spitale de nevolnici cu mintea.. Astfel e la facultatea din București d. P. Cernătescu, numit prin surprindere de către locotenența domnească profesor; sânt la Iași, d. Vizanti, Leonardescu ș. a., sânt la facultatea de medicină d. Protici si alți bulgari, buni de salahorie, nu de catedre. Dar d. Chițu n-a gândit la toate acestea. A pune la loc pe profesorii
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
care-l aducea pe prinț se oprește pe Podul Mogoșoaiei, actuala Calea Victoriei, în fața unui mic corp de gardă, un pluton de soldați cu drapel. Domnitorul îi întreabă pe însoțitori:ŤCe este în această casă?ť Generalul Nicolae Golescu, membru al Locotenenței Domnești, răspunde, cam încurcat: ŤAlteță, acesta este Palatul...ť Carol s-a arătat surprins de înfățișarea palatului, dar nu a spus nimic." (p. 10) Construcția propriu-zisă a Palatului a început după ce România a devenit Regat, în anul 1881. Proiectul i-
O plimblare prin micul Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6595_a_7920]
-
din Viena, care păstrau legături cu studenții pestani, au dus la obținerea acestui drept de identitate comunitară, o catedră de limbă și cultură românească la nivel universitar. Într-un mod fericit, ca urmare a prezenței unui român ca traducător la locotenența regală (1857), apoi concipist la Consiliu (1861), Alexandru Roman a avut privilegiul de a fi numit profesor extraordinar al primei catedre românești. De altfel, el însuși student la Viena și coleg cu cunoscutul lingvist și profesor cernăuțean Aron Pumnul, Alexandru
Moment aniversar (1863-2003) by Cornel Munteanu () [Corola-journal/Journalistic/13444_a_14769]
-
au complotat, formând "Monstruoasa Coaliție . Pe 11 februarie 1866, amenințat cu pistoale, domnitorul a fost silit să abdice . După ce a semnat decretul pe spatele unui complotist, s-a îmbrăcat în haine civile și a părăsit palatul. S-a format o locotenență domnească chemată să conducă statul român până la aducerea unui principe străin pe tronul Principatelor.
Renașterea națională a României () [Corola-website/Science/296814_a_298143]
-
cu tărie înaintea tuturor candidaților că Ludovic XI a fost fiul lui Ludovic VII? Da! Așa este: Ce vă așteptați de la un autor de isterie care a copiat cuvânt cu cuvânt pe francezul Duruy? ---------- Numit la universitate prin decret al Locotenenței domnești de la 11 februarie, fiind ministru al instrucției d. C. A. Rosetti. Nu are titluri academice și n-a făcut concurs. [31 mai 1881] ["A INTRAT VULPEA 'N SAC... "] A intrat vulpea 'n sac. "Romînul" se zbate ca-n gura
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
interne. În mod previzibil, energiile elitei noastre politice s-au consumat îndeosebi în plan extern, pentru ca factorii decizionali europeni să fie convinși că de modul în care soluționau revendicările românești depindea și stabilitatea geopolitică din această parte a continentului. Pentru locotenența domnească, o încercare la fel de grea a fost și mișcarea separatistă de la Iași, din 3/15 aprilie 1866, care apărea pe fundalul unor mai vechi nemulțumiri moldovenești, cauzate de procesul de centralizare administrativă. Se adăuga și "problema evreiască", aceasta fiind strâns
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
ci ca o prelungire a unui șir de revoluții început la 1821, continuat cu 1848, la sfârșitul căruia era convins de faptul că românii vor obține independența (formula folosită era autonomie politică)287. În atmosfera deja descrisă din Parlament, încercarea Locotenenței Domnești și a guvernului provizoriu de a câștiga încrederea din partea legislativului nu putea să întâmpine dificultăți. Cu toate acestea, dorind să combată eventualele speculații potrivit cărora scopul înlăturării lui Al.I. Cuza ar fi fost unul generat de ambiții personale
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
de Cuza la 2 mai 1864, atașamentul față de Filip de Flandra la 11 februarie 1866 și satisfacția pentru intrarea în țară a lui Carol la 8 mai 1866316. Cu la fel de multă circumspecție trebuie privite și telegramele de felicitare pentru membrii Locotenenței Domnești și ai guvernului primite de la reprezentanți ai administrației, justiției, a corpului militar și a altor categorii profesionale. Ceremoniile care se desfășoară în toate orașele nu ar fi avut același efect fără participarea clerului. Aceasta fiind situația, mitropolitul primat al
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
agreată de "concertul european", îl sfătuia pe viitorul prim ministru al României să se oprească asupra unui prinț de Hohenzollern datorită relațiilor speciale ale acestei dinastii cu Napoleon. Primit în audiență, a doua zi, trimisul român comunica familiei princiare intenția locotenenței domnești de a supune candidatura celui de-al doilea fiu la tronul României spre aprobare populației românești printr-un plebiscit. Deloc întâmplător era amintită, încă de la început, susținerea pe care această idee o avea din partea Franței 344. Terenul fusese pregătit
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
României. Dificultățile cele mai mari veneau în continuare din plan internațional, din cauza complicatelor jocuri diplomatice. Din aceste motive, sperându-se într-o reducere a presiunii externe, în urma rezultatului pozitiv al unui plebiscit pe tema venirii lui Carol la tronul României, Locotenența Domnească hotăra împreună cu guvernul condus de Ion Ghica, pe 29 martie, consultarea populației. Un rol important îl jucaseră în luarea acestei decizii explicațiile pe care I.C. Brătianu, sosit în țară cu două zile mai înainte, le oferea celor prezenți 352
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
bine propriile interese, Puterile Garante nu reușeau să ajungă la un punct comun asupra viitorului Principatelor decât cu două excepții: o nouă consultare în privința unirii și respingerea prințului străin 367. De această incapacitate decizională reușeau să profite guvernul român și Locotenența Domnească. Printre situațiile dificile cărora trebuia să li se găsească o rezolvare urgentă erau: criza alimentară din Moldova și întărirea capacității de apărare a țării. Dacă în primul caz se hotăra formarea unui comitet, alcătuit din soțiile, mamele și fiicele
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
diferite, membrii executivului se acuzau acum de cele mai diverse lucruri, printre care dorința unora de a se proclama domni. O astfel de referire se făcea și la adresa lui I.C. Brătianu, într-o discuție purtată de unul din membrii importanți ai Locotenenței Domnești, N. Haralambie, cu liberalul radical C.A. Rosetti. Reprezentantul Austriei, Eder, acredita și el posibilitatea transformării României în republică ce urma a fi condusă, în viziunea sa, de I.C. Brătianu ori N. Golescu, C.A. Rosetti având rolul de
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
Bălăceanu. Primul solicita, în dimineața zilei de 19 aprilie, o audiență particulară, înaintea celei oficiale 383. Hotărârea de a accepta coroana României, chiar împotriva deciziilor luate de Conferința de la Paris, era luată încă din 16 aprilie, fapt transmis de Brătianu Locotenenței Domnești la 20 aprilie: "De aici înainte viața lui este consacrată pentru apărarea tronului României și pentru prosperitatea patriei sale adoptive"384. Conștient de tensiunea din țară, liderul liberal muntean cerea guvernului: "Să mențineți în aceste 20 de zile ordinea
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
lor că Adunarea electivă nu va alege un alt domnitor în afara celui deja desemnat, dar și pentru a oferi principelui Carol timpul necesar să ocupe tronul. Convins de succesul urcării pe tron a prințului Carol de Hohenzollern, liberalul muntean recomanda Locotenenței Domnești "energie mai multă (...) căci România a triumfat"412. Revenind la dezbaterile din Parlament, merită remarcată și pledoaria pe care Ion Strat o făcea în favoarea prințului străin. El sublinia, printre altele, contribuția alegerii unui domn indigen în declanșarea unor noi
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
unui domn indigen în declanșarea unor noi lupte între partidele politice 413. Mesajul acesta, pornind de la o realitate istorică am putea spune, avea să fie însușit de către cei 101 deputați prezenți care vor subscrie la proiectul de răspuns la mesajul Locotenenței Domnești, prin care afirmau tranșant hotărârea lor ca România să-l aibă ca suveran din acel moment pe Carol de Hohenzollern Sigmaringen 414. Aceeași declarație vorbea deloc întâmplător despre deferența pe care România o datora Puterilor Garante și Înaltei Porți
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]
-
împreună cu el la ceremoniile organizate la Mitropolie în vederea exprimării bucuriei pentru desemnarea lui Filip de Flandra drept succesor al lui Alexandru Ioan Cuza459, prestarea jurământului de credință de către întregul aparat administrativ 460 față de noile autorități, telegramele de felicitare trimise membrilor Locotenenței Domnești și ai guvernului, primite de la reprezentanți ai administrației, justiției, ai corpului militar și ai altor categorii profesionale care-și exprimau acordul pentru îndepărtarea lui Al.I. Cuza erau pe larg relatate nu doar în ziare precum Românul, cu o
by LIVIU BRĂTESCU [Corola-publishinghouse/Science/985_a_2493]