398 matches
-
de viață, familia, afecțiunea, munca, interesele impersonale, efortul și resemnarea. Un om perspicace, avînd sub ochi cele două tabele, ar putea să modifice dozajul trăsăturilor spre a căpăta în final o „combinație fericită”. Ce e ingenios la Russell e că logicianul nu caută să atingă fericirea înlăturînd cauzele nefericirii (nimeni nu poate scăpa de competiție, oboseală sau plictis), ci urmărește doar să le modifice posologia, adică proporția lor cantitativă. Potrivit acestei optici, fericirea e un sentiment care depinde de simțul proporțiilor
Lauda plictisului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5182_a_6507]
-
și cum accidentul, cu sensul de însușire secundară a unui lucru, este exact ce nu este esența acelui lucru, atunci alăturarea accidentului esenței este un act ilicit. Observația este de o finețe pe care nu o întîlnești de obicei la logicieni, chiar dacă aceștia îi vor putea replica lui Eco că greșește confundînd specia (genul, clasa) lucrurilor, care este o prezență exterioară lucrurilor, cu esența lor, care este ceva îndeosebi interior. De pildă, specia umană nu e totuna cu esența umană. Dar
Gorgona semiotică by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6402_a_7727]
-
împrumută scrisului său o aură gnomică de apoftegmă esențială, un soi de intuiție obscură rostită repede și gîfîit, ca în clipele de agonie. De aceea, cînd logica unei fraze atinge concizia maximă, ea aduce a incantație. Wittgenstein este cazul unui logician de expresie imnică, genul de hipnotizat a cărui atenție, absorbită fiind de o problemă, o prinde într-o formulare de tip sibilinic, care izbește obișnuințele de gîndire ale cititorului. În fond, apoteoza logicii e atinsă atunci cînd precizia exprimării frizează
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
trage trasoare. E de prisos să aștepți de la el un discurs care să urce treaptă cu treaptă, spre o coerență sudată. N-are stofă de narator dispus a lega fraze după rigori de înlănțuire sintactică, elocvența livrescă repugnîndu-i din instinct. Logicienii nu au fluență retorică și nici ureche melodică, dar ce-l salvează pe Wittgenstein e instinctul concentrării, acea concizie terifiantă care îl scutește de impresia inestetică a unei limbi folosite fără simț acustic. Așa se face că Wittgenstein are ritm
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
folosite fără simț acustic. Așa se face că Wittgenstein are ritm prozodic, o sacadare a gîndirii care trece în cadența expresiilor, talentul lui neținînd de estetica cuvintelor, ci de tensiunea pe care le-o imprimă. E cazul rarisim al unui logician care fascinează printr-o strictețe de tip rapsodic, forma lapidară a intuițiilor avînd ceva ominos și tulbure, de duh coborît în străfunduri periculoase, de unde și senzația că asiști la o procesiune de revelații subtile. Vocabularul îi este elementar pînă la
Spiritul anancastic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5557_a_6882]
-
El a arătat că pretextul securității este folosit de guverne pentru a justifica represiunea autorităților. A făcut ceea ce orice cetățean este dator să facă”, a spus Chomsky în timpul unei conferințe. ”El (Snowden - n.r) le-a dezvăluit americanilor practicile guvernului”. Logicianul a explicat cum guvernele invocă de fiecare dată siguranță pentru a justifica abuzurile asupra libertăților civile, dar că ”supersecuritatea” aceasta este folosită împotriva propriilor cetățeni. În aplauzele auditoriului, Chomsky a spus că întreaga campanie a dronelor americane de peste hotare este
Noam Chomsky: Statelor le este frică de proprii cetățeni - VIDEO by Iordachescu Ionut () [Corola-journal/Journalistic/55640_a_56965]
-
dicto secundum quid ad dictum simpliciter. De vină e, cu siguranță, și precaritatea studiului limbii latine (a limbilor clasice, în general) în școli. Dar și, de ce să n-o spunem, faptul că aceste tipare aparțin, în fond, jargonului profesional al logicienilor. Și alte științe își au codificările lor specifice, pe care, noi, ceilalți, le privim, de obicei, ca pe simple metafore și le explicăm bătrânește, apelând la tot soiul de false friends (cine știe, de pildă, ce vasăzică, în matematică, o
Nimic despre poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3692_a_5017]
-
ne-am obișnuit să le măsurăm, contează, de fapt, foarte puțin. De aici la setul de axiome ale întîmplătorului, ale niciodată dinainte stabilitului ajungi, replică după replică, trecînd prin Le Grand Jeu al suprarealiștilor, prin scrierile lui Charles Sanders Pierce, logician american de secol XIX, prin ,viziunile" lui Jacob Böhme, ori prin fenomenologia lui Husserl. E, în cartea pe care o ,vorbesc" împreună Basarab Nicolescu și Michel Camus, o ,furtună" de nume și de teorii pe care poți fie să le
De vorbă by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10943_a_12268]
-
Sorin Lavric Ludwig Wittgenstein, Scrisori despre Tractatus, trad. din germană și engleză cu studii introductive de Cătălin Cioabă și Andreea Eșanu, București, Edit. Humanitas, 2012, 274 pag. La o privire sumară, logicienii sunt naturi caste, cărora exigența coerenței le insuflă o disciplină draconică, de îngeri preocupați numai de ordine, simetrii și deducții. Un fel de puritani năzuind la întronarea formalismelor drastice, grație pornirii de a izgoni haosul din lume. Pentru ei, păcatul
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
și devin încercări obligatorii pentru împlinirea unui destin. Iar expresia împlinirii stă în revoluția pe care Wittgenstein vrea s-o aducă în logică prin Tractatus. Așa se explică diligențele stăruitoare pe care le face pe lîngă feluriți editori din epocă, logicianul neezitînd să fie agasant din dorința de a-și vedea publicată cartea. În ochii lui, tipărirea micului tratat nu e nici scop editorial și nici vanitate auctorială, ci trăsătură de iconomie sacră și consfințirea unei vocații rare. Numai așa se
Logica cu virtuți etice by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/3856_a_5181]
-
și Oratoriul Doamne Iisuse Hristoase, miluiește-mă pe mine, păcătosul. Nu există alte creații în muzica clasică sau cultă cu o asemenea încărcătură mistică. Apoi erau scriitorii Ion Marin Sadoveanu, chiar și Eugen Jebeleanu, apoi Anton Dumitriu, mare filosof și logician, care a venit chemat de discipolul sau asistentul lui de la Filosofie, Andrei Scrima. Profesorul Alexandru Mironescu, cu fiul său Șerban Mironescu, profesorul Gheorghe Dabija, întemeietorul școlii de neuropsihiatrie din România, conducea Spitalul 9, spitalul de boli nervoase, apoi Olga Greceanu
DIN SERIA „PRO MEMORIA ?' ANUL COMEMORATIV AL APĂRĂTORILOR ORTODOXIEI ÎN TIMPUL COMUNISMULUI” MĂRTURISITORII ROMÂNI AI LUI DUMNEZEU DIN PERIOADA COMUNISTĂ. PĂRINȚII DE LA RUGUL APRINS ȘI de STELIAN GO [Corola-blog/BlogPost/384837_a_386166]
-
vestiți în filozofie si logică. Vine în țară și, nemulțumit de ,,neadevărurile” epocii lui, popularizează cultura timpului prin orice mijloace .Politician conservator, este un regalist convins, membru al Academiei, deputat, ministru al culturii, al justiției, prim-ministru, profesor universitar, filozof, logician, polemist (vezi polemicile cu Dobrogeanu-Gherea) si un distins avocat cu o oratorie de invidiat. Titu Maiorescu (numele său complet era Titu Liviu Maiorescu) s-a născut la Craiova, la 15 februarie 1840. Mama lui Titu Maiorescu, n. Maria Popazu, este
LECȚIA LUI MAIORESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 2239 din 16 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/382820_a_384149]
-
reprezintă un plus față de valorile pe care le fundamentează. El le străbate pe toate, iar morala creștină cât și etica filosofică pretind săvârșirea binelui și evitarea răului. Filozoful, matematicianul britanic Bertrand Russel (1872-1970), văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX, comenta, întrebându-se totodată: „Invidia este baza democrației... Mișcarea democratică în statele grecești se poate reduce cu siguranță la această pasiune și același lucru se poate spune despre democrația modernă. Măsura, moderația este proastă în viață; să
DESPRE INVIDIE ȘI POPULISM de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2205 din 13 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383302_a_384631]
-
dezechilibrează umorile, predispunându-ne trupul la boli și la o tristă decădere, precum afirmă Aristotel În De anima. Oare vrei să Îmbătrânești Înainte de vreme, Închis În platoșa ta de orgoliu? Dante Îl scrută surprins. - N-ai fi crezut că sunt logician! exclamă bălăiorul, evident satisfăcut că Îi atrăsese atenția. Am văzut de Îndată, după cum te porți și cum te Îmbraci, că ești un literat, ca mine. - Aristotel nu spune nimic de felul ăsta. Și cu atât mai puțin În De anima
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
epicuriene... Teoria, bravo. Practica - și mai bine: această idee nu riscă să seducă în vreun fel comunitatea filosofică oficială care garantează distincția, separația, fractura dintre text și viață. Și asta, încă de la originile gândirii dominante. Glosatori, profesori, palavragii, scribi, retori, logicieni, cercetători, mari meșteri în cuvinte, disciplina nu duce lipsă de ei. Practicienii, în schimb, par o marfă mult mai rară. Oameni care găsesc ceva și trăiesc în conformitate cu găselnițele lor, indivizi solicitați de gândire și convertiți la înțelepciune, performanța merită să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
e lipsit de contrazicere când demonstrarea oricărei ziceri din acel sistem e imposibilă. Așadar contradictoriu coincide în matematică cu universal-demonstrabil. Firește prin demonstrabil trebuie să înțelegem aici putința de a decide în sensul "adevăr" sau în sensul "fals". Litigiul între logicieni și intuiționiști revine în definitiv la chestiunea dacă săgeata de mai sus, dintre matematică și metamatematică nu e inversabilă, dacă cumva cele două sisteme sunt izomorfe sau numai homomorfe. Încercările lui Hilbert și a câtorva din elevii apropiați de a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
prisma scrierilor fiicei sale despre el; Grigore Patriciu, publicist, profesor, inspector școlar, autor de manuale școlare; V.E. Patriciu, slujitor al școlii și al condeiului; Apostol D. Culea, institutor, autor de manuale școlare, animator cultural, scriitor, traducător, publicist; Ion Petrovici, filozof, logician, eseist, memorialist, scriitor, orator, om politic și profesor universitar; Cora Irineu, redactor, autor de tablete; Tudor Pamfile, scriitor, etnolog, folclorist; cei doi Gheorghe Bujoreanu, scriitori; Constantin Buzdugan, scriitor și un mare patriot; Cornelia Buzdugan - Hașeganu, poet și profesor; Dumitru (Ilie
PORTRETE LA DUNĂREA DE JOS de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362285_a_363614]
-
cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche
AL.FLORIN ŢENE NETZCHE ÎNTRE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366924_a_368253]
-
confruntau două curente extreme: cel al moderniștilor occidentalizanți și cel al tradiționaliștilor etnici și rurali. Pe această scenă tensionată doi intelectuali laici ortodocși au militat tenace pentru un tradiționalism ortodox și etnic de expresie modernă și pentru conservatorism și monarhism: logicianul și filozoful ortodox Nae Ionescu (1890-1940), director al ziarului Cuvântul (1926-1933) — mentorul spiritual al generației lui Mircea Eliade (1907-1987), Constantin Noica (1907-1986) și Emil Cioran (1911-1995), și Nichifor Crainic, directorul revistei Gândirea (1926-1944), la care au colaborat permanent importanți gânditori
P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364698_a_366027]
-
cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Band VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasă a rațiunii. Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei. Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI APUSUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 714 din 14 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351707_a_353036]
-
încercări de a transpune textele homerice în limba română datorate lui Eugen Lovinescu (Odiseea în proză), C. Papacostea (aceeași epopee, în versuri), Costache Aristia (Iliada, în versuri). Cel mai cunoscut exeget român al miturilor homerice este Anton Dumitriu, filozof și logician cu preocupări privind valorificarea tradițiilor filozofice greco-latine, care, într-un studiu - Cartea întâlnirilor admirabile -, analizează comportamentul și judecata lui Ulise, relația lui cu toate personajele cu care intră în contact, indiferent de originea lor pământeană, divină și cu cele întâlnite
MITUL LUI ULISE ÎN CULTURA ROMÂNĂ de NICOLAE DINA în ediţia nr. 2296 din 14 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369451_a_370780]
-
umanității cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, și se consideră,fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.( F.Nietzsche,Werke,Band VII,p.14.). În timp ce demolează pe Socrate,acest despotic logician care destramă înțelepciunea instinctivă, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheațăsub veghea nemiloasă a rațiunii.” Dialectica optimistă„ a lui Socrate distruge muzica tragediei.Combătându-l pe Rousseau, Nietzsche consideră
NIETZSCHE ÎNTRE RĂSĂRITUL ZEILOR ŞI AMURGUL LOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 316 din 12 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357050_a_358379]
-
cea mai profundă carte pe care o are, al meu Zarathustra, si se considera, fără nici o ezitare, ultimul discipol al filosofului Dionysos și dascălul eternei reîntoarceri.” (F. Nietzsche, Werke, Bând VII, p.14) În timp ce îl demolează pe Socrate, acest despotic logician care destrăma înțelepciunea instinctiva, ușe unică prin care filosofia greacă de până la Nietzsche privise lumea; paradisul fanteziei, pedepsit de biciul silogismelor, îngheață sub veghea nemiloasa a rațiunii. „Dialectica optimistă” a lui Socrate distruge muzică tragediei. Combătandu-l pe Rousseau, Nietzsche consideră
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞASEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 319 din 15 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/357376_a_358705]
-
cu raționalismul adevărat, pentru că gândirea creștină nu este una absurdă. Rațiunea ne-a fost dată de la Dumnezeu, la creație, pentru a ne fi treapta inițială de suire și cârja de început în drumul spre cunoașterea Lui. Nae Ionescu, filozof și logician, nu s-a desprins niciodată de învățătura Bisericii în această privință și a combătut absolutizarea raționalismului, ceea ce îmi pare un eroism neobișnuit la un profesor de logică. Noi nu facem decât să lichidăm raționalismul; nu raționalismul adevărat cu care misticismul
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]
-
ironie, ci cu înțelegere și compasiune, această căutare confuză și pompoasă din zilele noastre. Instrumentele filozofice cu care operează în afirmarea poziției sale față de credință sunt foarte seducătoare. Este, fără îndoială, șocant să auzi pe un mare filozof și un logician de mîna întîi afirmând superioritatea teologiei față de știință. O serie de teologi care încercau să facă acordul dintre știință și teologie sucombau în moralism. Ei considera că religia este, în primul rând, un cod de comportament moral superior oricărei etici
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ [Corola-blog/BlogPost/358178_a_359507]