402 matches
-
inițială este ,român. Sfera este: Titu Maiorescu, Nae Ionescu, Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu etc. Noțiunea a doua: Logician român contemporan. Nota a doua este ,contemporan. Sfera este: Grigore C. Moisil, Anton Dumitriu, Gheorghe Enescu. Noțiunea a treia: Logician român, contemporan, autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Nota a treia este: ,autorul cărții „Teoria sistemelor logice”. Generalizarea Generalizarea unei noțiuni este operația logică de lărgire a sferei unei noțiuni inițiale prin eliminarea tuturor notelor care aparțin numai obiectelor ce alcătuiesc
Logica tradițională () [Corola-website/Science/313411_a_314740]
-
Prof. ing. (n. 18 iunie 1918, Cernăuți, Imperiul Austro-Ungar - d. 2010, România) a fost un matematician, inginer, logician și filozof născut într-o familie de evrei cu vechi și însemnate tradiții culturale. A terminat Liceul ortodox de băieți „Mitropolitul Silvestru”, din Cernăuți, apoi Facultatea de Științe - Secția Matematică, din Universitatea aceluiași oraș bucovinean. După ocuparea Bucovinei de Nord
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
logicii a cărei paternitate și-o asumă. După studii aprofundate de peste patru decenii, Leon Birnbaum a pus bazele „Logosofiei”, adică a științei gândirii (logicii și algebrei) n-polare - teorie expusă în cartea „Introducere în logosofie”, apărută în 1983 cu prefața logicianului de talie mondială Anton Dumitriu, acesta subliniind că „...reprezintă un remarcabil și original efort de a explica demersurile logice ale gândirii, mai amplu decât toate încercările de logică matematică făcute până acum”. După succese cu astfel de ecouri, în 1984
Leon Birnbaum () [Corola-website/Science/328038_a_329367]
-
lucrat pe pământ ceh au fost: Mulți alți oameni de știință au avut legături cu zona Cehiei, între care se numără astronomii Johannes Kepler și Tycho Brahe, fondatorul psihanalizei Sigmund Freud, fizicienii Ernst Mach, Albert Einstein, inginerul Viktor Kaplan și logicianul Kurt Gödel. Economia Cehiei obține un venit substanțial din turism. În 2001, câștigurile totale din turism au ajuns la 118,13 miliarde de coroane, formând 5,5% din PNB și 9,3% din exporturi. În domeniu lucrează peste 110.000
Cehia () [Corola-website/Science/297179_a_298508]
-
unul cantitativ, iar al doilea se consideră ca fiind unul calitativ. Astfel, pot fi doar patru tipuri de propoziții : <li>tipul-A: universală și afirmativă (d.e. "Toti oamenii sunt animale"); <li>tip-I: Particulară și afirmativă (d.e. "Unii oameni sunt logicieni"); <li>tip-E: Universală și negativă (d.e. "Nici un pătrat nu este triunghi"); <li>tip-O: Particulară și negativă (d.e. "Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
și afirmativă (d.e. "Toti oamenii sunt animale"); <li>tip-I: Particulară și afirmativă (d.e. "Unii oameni sunt logicieni"); <li>tip-E: Universală și negativă (d.e. "Nici un pătrat nu este triunghi"); <li>tip-O: Particulară și negativă (d.e. "Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
-O: Particulară și negativă (d.e. "Unii politicieni nu sunt logicieni"); Această tipologie a fost numită "schema împătrită" a propozițiilor. (Originea literelor A, E, I, și O vor fi explicate în secțiunea intitulată "maximele silogistice" Aristotel (sau, după alți autori, unii logicieni medievalii) a reprezentat relațiile logice dintre cele patru tipuri de propoziții cu ajutorul, "pătratului opozițiilor". Silogistica este o teorie formală care identifică și explică și combinațiile de propozitii (compuse din două premise și o concluzii)care nu pot avea concluzii false
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
originale ale lui "horos" (și, de asemenea, ale latinescului "terminus") sunt "extremă" sau "margine". Cei doi termeni compun propoziția, când sunt conectați prin intermediul afirmației sau negației. Pentru Aristotel, un termen este, simplu, un "lucru", o parte a propoziției. Pentru unii logicieni din perioada timpurie a modernității, ca Arnauld (a cărui "Port-Royal Logic" a fost cel mai bine cunoscut text al zilelor lui), el este o entitate psihologică, cum e "ideea" sau "conceptul". Mill a considerat termenul ca fiind un cuvânt. Nici una
Logica termenilor () [Corola-website/Science/307411_a_308740]
-
carte de angelogie, ce apare la intersecția dintre metafizică și filosofia religiei. În această carte, entitățile numite îngeri sunt analizate ca ființe ale intervalului. Exercițiul întreg are așadar o valoare secundară în ontologia intervalului. Sorin Vieru este unul dintre puținii logicieni de la Păltiniș. El a câștigat reputație prin cercetări asupra silogisticei clasice, pe care a axiomatizat-o. A fost de asemenea specialist în Frege, pe care l-a tradus din belșug. Interesele sale au cuprins de asemenea filosofia greacă, în specia
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
notabil. Singurul filosof marxist de o anumită importanță născut în România, Lucien Goldmann, s-a realizat în Franța. Din cadrul masei de ideologi cu pretenții filosofice, unele figuri s-au detașat totuși, ca filosofi onești. Este cazul lui Athanase Joja (1904-1972), logician și comentator al filosofiei antice, cu contribuții la „logica dialectică” marxistă. A fondat Institutul de Logică al Academiei Române, unde au fost reintroduși profesional mulți filosofi interbelici, inclusiv Noica. Un alt personaj marxist a fost Henri Wald (1920-2002), a cărui gândire
Filosofie românească () [Corola-website/Science/318807_a_320136]
-
Alan Mathison Turing, , () (n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit - d. 7 iunie 1954, , Cheshire, Regatul Unit) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof și maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” și „” cu mașina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat a fi părintele
Alan Turing () [Corola-website/Science/296617_a_297946]
-
(sau Abailard) (1079 - 21 aprilie 1142) a fost filosof, logician, teolog francez. A studiat cu nominalistul Roscelin iar la Paris a fost elevul realistului Guillaume de Champeaux. Printre controversele purtate de Abélard se numără și aceea cu Fulbert, a cărui nepoată Héloïse a fost elevă, iubită și soție secretă a
Pierre Abélard () [Corola-website/Science/302704_a_304033]
-
Joseph Diaz Gergonne (n. 19 iunie 1771 - d. 4 mai 1859) a fost un matematician și logician francez, cu contribuții deosebite în domeniul geometriei. Fost ofițer în armata franceză, ulterior a intrat în învățământ și a ocupat funcția de director al École polytechnique. A contribuit la construirea geometriei triunghiului și a cercului prin noile teoreme pe care
Joseph Gergonne () [Corola-website/Science/334238_a_335567]
-
Friedrich Ludwig (8 noiembrie 1848, Wismar, Mecklenburg-Schwerin - 26 iulie 1925, Bad Kleinen, Mecklenburg-Schwerin) a fost un matematician, filozof și logician german. Este unul dintre fondatorii logicii moderne, pe care a aplicat-o la fundamentarea matematicii. Sistemul logic pe care l-a creat, împreună cu Bertrand Russel, a stat la baza filozofiei analitice, cu componenta sa principală, filozofia limbajului. Cu toate că a fost
Gottlob Frege () [Corola-website/Science/304352_a_305681]
-
analitice, cu componenta sa principală, filozofia limbajului. Cu toate că a fost în general ignorat de comunitatea intelectuală la momentul publicării lucrărilor sale, Giuseppe Peano (1858-1932) și mai apoi Bertrand Russell (1872-1970) au readus lucrările în atenția noilor generații de filosofi și logicieni. Între 1869 și 1871 studiază matematica, fizica și filozofia (cu neokantianul Kuno Fischer) la Jena. În perioada 1871 - 1873 studiază matematica, fizica, chimia și filozofia (cu neokantianul Rudolf Hermann Lotze) la Göttingen. În 1873 devine absolvent al facultății din Göttingen
Gottlob Frege () [Corola-website/Science/304352_a_305681]
-
Charles Sanders Peirce (10 septembrie 1839 - 19 aprilie 1914) a fost filosof și logician american, considerat fondator al curentului filosofic pragmatism și, alături de William James, părintele semioticii moderne. S-a născut în Cambridge, Massachusetts și a fost fiul lui Sarah Hunt Mills și Benjamin Peirce, profesor de astronomie și matematică la Universitatea Harvard. a
Charles Peirce () [Corola-website/Science/302357_a_303686]
-
lucrare considerată drept paradigmă a gândirii în perioada europeană premodernă. În dialogul Menon, deși nu este folosită strict noțiunea de „a priori”, inatismul dezolvatat de Platon este o cunoașterea inerentă, intrinsecă minții umane (adică a priori). Albert I al Saxoniei, logician de secol XIV, a scris lucrări despre cele două noțiuni corelative. De asemenea, George Berkeley a discutat pe temă relației în A Tratise Concerning the Principles of Human Knowledge în 1710, deși terminologia era deja cunoscută. Conform „Dictionarului de filozofie
A priori și a posteriori () [Corola-website/Science/332716_a_334045]
-
Acest fapt a adus scolasticii în timpul Renașterii și mai târziu renumele negativ al unei pedanterii formalistice lipsită de conținut. Cei mai renumiți învățați scolastici ai secolelor al XI-lea și al XII-lea au fost Anselm de Canterbury, teologul și logicianul Pierre Abélard, precum și clericul Roscelin de Compiègne, care a întemeiat școala nominalistă. Din perioada de aur a scolasticii din secolul al XIII-lea sunt de menționat dominicanii Toma din Aquino și Albertus Magnus, precum și călugărul Roger Bacon, prelatul italian Bonaventura
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
al XIII-lea sunt de menționat dominicanii Toma din Aquino și Albertus Magnus, precum și călugărul Roger Bacon, prelatul italian Bonaventura și scoțianul John Duns Scotus, toți aparținând ordinului franciscanilor. Un reprezentant important al nominalismului a fost William Ockham, un fin logician, care a analizat critic întreaga filosofie scolastică. În Spania, scolastica a avut o perioadă înfloritoare în secolul al XVI-lea cu dominicanul Francisco de Vitoiria și iezuitul Francisco Suárez. În anul 1879, Papa Leon al XIII-lea a încercat să
Scolastică () [Corola-website/Science/301333_a_302662]
-
și a altor moraliști și maeștri francezi ai stilului ,românul Ioan Petru Culianu,care a continuat, cu mare succes opera istorică a lui Eliade,în Statele Unite. Alți membri de marcă ai diasporei culturale au fost Ștefan Lupașcu,distins filozof și logician, Sergiu Celibidache sau Ionel Perlea renumiți dirijori, actori ca Maria Ventura sau Elvira Popescu. De regulă, regimul comunist din România, i-a înfierat și boicotat multă vreme pe intelectualii stabiliți în străinătate ca "transfugi" sau uneori chiar ca trădători de
Cultura României () [Corola-website/Science/304747_a_306076]
-
(n. 9 august 1896 - d. 16 septembrie 1980) a fost un psiholog, biolog, logician și filozof elvețian, cunoscut pentru contribuțiile sale din domeniul epistemologiei și psihologiei dezvoltării. Născut la Neuchâtel (Elveția), ca cel mai mare copil a lui Arthur Piaget, profesor de literatură medievală la Universitate și Rebecca Jackson. La vârsta de 11 ani
Jean Piaget () [Corola-website/Science/298400_a_299729]
-
de 97 de ani. La începutul anilor 1900 Russel a condus "revolta britanică împotriva idealismului". Este considerat ca fondatorul filosofiei analitice, alături de predecesorul său Gottlob Frege și protejatul său Ludwig Wittgenstein, și este văzut ca unul dintre cei mai importanți logicieni ai secolului XX. A fost co-autor (împreună cu A. N. Whitehead) la "Principia Mathematica", o încercare de a găsi bazele matematicii în logică. Eseul său filosofic "On Denoting" este considerat o "paradigma a filosofiei" Lucrările sale au avut o influență considerabilă
Bertrand Russell () [Corola-website/Science/298164_a_299493]
-
(n. 31 martie 1905, Brăila - d. 8 ianuarie 1992, București) a fost un filosof, matematician și logician român de origine greacă. S-a născut la Brăila, oraș în care urmează școala primară și liceul. Devine student al Facultății de Științe a Universității din București avându-i drept profesori pe: Gheorghe Țițeica, Dimitrie Pompeiu, Traian Lalescu, Octav Onicescu
Anton Dumitriu () [Corola-website/Science/304305_a_305634]
-
ultimul volum fiind tipărit în 1866. În același timp a mai scris și "Tezakir-i Cevdet" în care prezintă evenimentele politice ale vremii. În anul 1856 Ahmet Cevdet se căsătorește cu Rabia Adviyye cu care are trei copii: Ali Sedad cunoscut logician, Fatma Aliye, prima femeie care a scris un roman în limba turcă, și Emine Semiyye, educată în Europa, inspector școlar în Salonic . În anul 1856 este numit cadiu de Galata iar în același an este numit cadiu de Mecca. În
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
punctul de vedere de mai sus, după ce a fost convins de acest fapt într-o discuție cu filozoful Norman Swartz. Considerarea posibilității a călătoriei înapoi în timp într-un univers ipotetic descrisă de către o metrică Gödel a dus la afirmația logicianului renumit Kurt Gödel că timpul poate fi el însuși un fel de iluzie. El pare să fi sugerat ceva asemănător punctului de vedere conform căruia timpul nu „curge” neapărat, ci este doar o altă dimensiune, precum spațiul, cu toate evenimentele
Paradoxul bunicului () [Corola-website/Science/315079_a_316408]