86 matches
-
impune o simplă operație de adiționare (aproximativ traductibilă prin conjuncția logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
logică), pe când al doilea antrenează o dublă operație de negare, plus una de adiționare (care include și o reevocare, reduntantă logic, a negației precedente, prin elementul adverbial ci). Evident, complexității logico-semantice a conectorului îi corespunde un grad similar de complexitate logico-semantică a frazei (enunțului-tip) construit cu ajutorul acestuia. 4.1.2. Tiparul pragmasemantic al unui corector-tip constă în tipul, numărul și forța inferențelor pragmatice (implicaturilor4- convenționale sau conversaționale generalizate) pe care le generează, ca urmare a utilizării sale într-un
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
publicitate, în presă, în dispute sau în negocieri etc.; o formă "blândă" de manipulare de acest tip (prin atribuire de asumpții fictive) e ilustrată de unele dintre cazurile de conversie discursivă a conectorilor prezentate mai jos. 4.2. În afara tiparului logico-semantic și a tiparului pragmasemantic asociat conectorului-tip, un rol important în determinarea caracterului neutral vs. marcat pragmasemantic al unei structuri-ocurență în care apare respectivul conector revine unui alt factor, de tip contextual-situațional: distanța inferențială între informația efectiv prezentă în mesaj
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
ca " Atunci când mașina se rostogolește, e foarte probabil ca ocupanții să se accidenteze grav", deci adecvarea mesajului este asigurată (presupoziția asociată lui dar, AB este satisfăcută pragmatic fără nici un calcul inferențial, iar aserțiunea, A∩B, o contrazice, conform tiparului logico-semantic al conectorului). În schimb, în (1) A fost profesoară, dar a devenit una din cele mai de succes femei din România (Mihai Tatulici, emisiunea "10 pentru România", Realitatea TV, 18.XI.2007) rămâne în sarcina alocutorului un calcul inferențial de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
predicația globală a întregului enunț - deci propune o perspectivă exocentrică, inclusivă 9 (care îl include pe alocutor) în locul celei egocentrice, exclusive (a locutorului, propusă ca atare alocutorului). 4.4. Convertibilitatea/conversia discursivă a conectorilor 10. Pornind de la tiparele de complexitate logico-semantică și pragmasemantică a conectorilor, se pot elabora scale de convertibilitate discursivă, care să dea seamă de disponibilitățile conectorilor de a se substitui reciproc în contexte lingvistice determinate, precum și de efectele semantice și pragmatice ale acestor substituții. Ar fi neeconomic (și
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
lucrării) să încercăm a construi o atare scală maximal, pe baze deductive; ne vom limita la tentativa de a explica, în cheie scalară, substituțiile discursive efectiv reperate, cu prezență masivă în materialul studiat. 4.4.1. Din punct de vedere logico-semantic, doi conectori pot fi echivalenți (impun același tip de relaționare a segmentelor conectate, la nivel asertiv și la nivel presupozițional 11 - caz în care sunt intersubstituibili nerestricționat), ori pot fi doar compatibili (matricea logică a unuia include, ca un caz
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
nivel presupozițional 11 - caz în care sunt intersubstituibili nerestricționat), ori pot fi doar compatibili (matricea logică a unuia include, ca un caz particular, matricea logică a celuilalt - caz în care substituirea discursivă este permisă direcționat). 4.4.1.1. Echivalență logico-semantică avem, de exemplu, între sau și ori, între și și precum și, între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
a celuilalt - caz în care substituirea discursivă este permisă direcționat). 4.4.1.1. Echivalență logico-semantică avem, de exemplu, între sau și ori, între și și precum și, între dar și însă, între deși și cu toate că. 4.4.1.2. Compatibilitate logico-semantică prezintă, de pildă, și și sau1 (neexclusiv): conjuncția logică implică disjuncția (nonstrictă), întrucât aceasta din urmă o include pe prima ca un caz particular (dacă funcția disjunctivă primește valoarea v ori de câte ori cel puțin unul din membrii disjuncției este adevărat, atunci
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Nu voi putea însă proceda invers, spunând, de pildă, Deși era securist, era cumsecade în loc de Chiar dacă a fost securist, era cumsecade, pentru că aș introduce drept certă o informație de care mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
Deși era securist, era cumsecade în loc de Chiar dacă a fost securist, era cumsecade, pentru că aș introduce drept certă o informație de care mă îndoiesc. 4.4.1.3. Vom observa că echivalența logico-semantică nu implică cu necesitate același grad de complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
complexitate logico-semantică și nici același tipar pragmasemantic: conectarea copulativă prin și ori prin juxtapunere (cu conector ) produce enunțuri purtătoare ale aceleiași informații factuale cu cele construite prin corelativul nu numai.... ci și (verificabilă în aceleași condiții de adevăr), dar calculul logico-semantic al acestei informații este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
este net mai elaborat în cazul corelativului; acesta declanșează, în plus, și o implicatură conversațională generalizată, inexistentă în cazul lui și (vezi supra, 4.1.2.2). 4.4.2. O altă posibilă diferență între două variante de conectare echivalente logico-semantic este de natură sintactico-semantică și constă în caracterul proiectiv//retroiectiv 14 al conectorilor în cauză: între Deși i-am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
am spús că nu e bine ce face, i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare și I-am spus că nu e bine ce face, totuși i-a scris scrisoarea aceea îngrozitoare nu există diferențe de informație factuală, nici de raport logico-semantic între propozițiile conectate, însă în primul caz prezența concesivului proiectează de la început tipul de raport asupra întregului enunț, în timp ce în al doilea caz acesta este instituit retrospectiv, prin prezența adverbului concesiv; efectul opțiunii alternative nu este numai sintactic 15 (frază
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
AB.... Q) - în toate celelalte cazuri fiind interpretat preferențial drept disjuncție strictă 16 (Pleci sau rămâi?; O să-ți telefonez, ori o să-ți scriu, ori o să-ți fac o vizită; oricum, trebuie să vorbim neapărat). Conversia are loc pe baza compatibilității logico-semantice a conectorilor în cauză (vezi supra, 4.4.1.2) și are un caracter direcționat (doar copulativul se poate converti în disjunctiv, nu și invers). În plus față de raportul de incluziune comunicativă în care enunțul disjunctiv antrenează alocutorul, coordonarea prin
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
presă și tinde să-și creeze tipare de expresie specializate, cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu propriii conectori, pentru care am propus denumirea de "condiționale ale indiferenței"18. 5.2. Alte modalități de virtuală conversie discursivă privitoare la conectarea copulativă sunt cele în care relația logico-semantică între elementele conectate rămâne aceeași, doar se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
se modifică complexitatea logico-semantică (prin supraelaborare a relației pur conjunctive) ori pragmasemantică (prin introducerea unor implicaturi inexistente în cazul copulativului prototipic, și/ ) a enunțului. 5.2.1. Structurile copulative corelative atât... cât și, nu numai... ci și19/dar și20,echivalente logico-semantic cu cele conectate prin și/, prezintă un grad sporit de complexitate operațională. 5.2.1.1. Atât... cât și operează, în domeniul elementelor conectate, o partiție care abolește uniformitatea impusă de și, având ca efect o divizare a predicației în
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
cu subspeciile disjuncție simplă și disjuncție strictă/exclusivă); contaminarea este favorizată de o serie de "factori de risc", ținând, pe de o parte, de natura semantică a raporturilor sintactice instituite de conectorii respectivi (mai exact, de apartenența lor la "familii" logico-semantice înrudite, cu diferențieri subtile de tip pragmasemantic și cu specializări la fel de subtile în plan sintactic) - pe de altă parte, de circumstanțele socioculturale ale propagării hibrizilor rezultanți (prin mass-media, scrisă sau audiovizuală). Se constată că fenomenele de hibridizare examinate se manifestă
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
să pornim de la descrierea naturii logico-semantice1 și pragmasemantice a conectorilor/tipurilor de conectivitate care intră în metisaj 2. 2. CONECTORII CONDIȚIONALI 2.1. Dacă (în utilizarea sa propriu-zis condițională 3) instituie, intre cele două propoziții conectate, un raport de implicație logico-semantică, la nivelul aserțiunii*: Dacă A,B B dacă A Implicația funcționează, de cele mai multe ori, în plan factual, ca în: (1) Dacă vrei cu tot dinadinsul, te pun la curent (dar o să-ți pară rău), dar și în plan metadiscursiv, argumentativ
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
de lucruri din regentă se realizează în oricare din condițiile enumerate, iar acestea par a epuiza lista ipotezelor posibile, ceea ce contrazice expectația interlocutorilor, în ambele lecțiuni. Așa stând lucrurile, structurile condiționale în cauză devin asemănătoare 7, din punct de vedere logico-semantic și pragmatic, celor concesive (în care aserțiunea contrazice presupoziția, universul asertiv infirmând parțial universul opiniilor prealabile aserțiunii). Aceasta este una dintre sursele procesului de hibridizare în care intră structurile "condiționalului indiferenței": convertirea condiționalului disjunctiv la o formă metisată de concesiv
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
1981). 5 Cf. Grice (1975). 6 Mai puțin caracterul factiv al lui deși, chiar dacă fiind neutru din punctul de vedere al factivității (vezi și Gorăscu 2007). 7 Cf. Jakobson (1963). 8 Cf. Vasiliu (1978: 50−51, 66−69), pentru premisele logico-semantice ale acestui tip de convertibilitate. 9 Adoptăm și adaptăm aici termenii utilizați pentru distingerea celor două tipuri de pronume personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
adaptăm aici termenii utilizați pentru distingerea celor două tipuri de pronume personal, persoana I plural: noi inclusiv (cu includerea alocutorului) vs noi exclusiv (cu excluderea acestuia). 10 Vezi supra, 2, comentariul legat de acuratețea terminologică. 11 Definițiile clasicizate ale echivalenței logico-semantice (cf. Carnap 1960, Vasiliu 1978) au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
au în vedere doar planul asertiv; am extins conceptul pentru o analiză biplană a semantismului conectorilor - vezi Gorăscu (1975) și (2007). 12 Vezi supra, 4.1.2.1. 13 Putem vorbi de factivitate/contrafactivitate/nonfactivitate a conectorilor, aceștia fiind functori logico-semantici, deci predicate de grad înalt - vezi și Gorăscu, "Condiționalul indiferenței" [...], în acest volum. 14 Alternative terminologice: prospectiv//retrospectiv; progresiv//regresiv 15 De altfel, nu întotdeauna posibilitatea de opțiune alternativă antrenează modificări de structură sintactică: putem avea și I-a scris
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
față de și în structurarea sintactico-discursivă a enunțului: segmentează șirul de elemente aflate în raport copulativ și emfatizează caracterul deschis (până în acel punct) al enumerării. 1 Toate tipurile de conectare/conectori antrenate în procesele luate în discuție sunt din familia conectivității logico-semantice (prin conectori al căror semantism esențial constă în stabilirea unor raporturi logice între elementele conectate). Pentru analiza logică a unor astfel de conectori, vezi Vasiliu (1978), Manoliu-Manea (1993). 2 Ne vom ocupa numai de acei conectori dintr-o clasă de
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]
-
o să vin.) 6 În lucrările de lingvistică, conceptele de factivitate/contrafactivitate sunt definite, de regulă, în raport cu predicatele (cf. DSL 1997) sau cu verbele (cf. Moeschler, Reboul 1999). Utilizarea lor în raport cu conectorii este absolut legitimă, aceștia fiind functori ai unor funcții logico-semantice (de tipul "funcții de funcții", având drept argumente tot funcții propoziționale), putând fi deci considerați predicate de rang înalt, în legătură cu care se poate pune problema caracterului "necesar adevărat"/"necesar fals" al unuia/unora dintre argumente. 7 Cf. GALR II: 591
[Corola-publishinghouse/Science/85001_a_85787]