2,048 matches
-
dus la Siret și înmormântat în cimitirul bisericii Mușatei. Dimitrie a rămas singurul bărbat în familie. împlinise abia 17 ani. Iar sora sa avea numai 3 ani. Acum la Iași, când mi-a istorisit acestea, Dimitrie Tarangul era sub ordinele logofătului Darie Donici în regimentul de cavalerie constituit din mazili și răzeși veniți cu caii lor. Între timp cei de la Cetățuie s'au mutat la curtea din Iași. Cele două escadroane de dragoni aveau să se întoarcă în tabără. L-am
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
la toate foile închinate ridicării culturale a neamului, mai ales a satelor, cu o producție felurită, ce pornea de la articole practice asupra alimentației și higienei țăranului, până la articole de cultură propriu-zisă și poezii patriotice cu Basarabi și Mușatini, cu plăieși, logofeți și zimbri, la toate serbările naționale și omagiile aduse eroilor neamului, într-un stil propriu, arhaizant, cu cuvinte alese din cronicari și din cărțile bisericești, �românizând" totul: pe Dumnezeu, credința și guturaiul; totul împotmolit într-o frazeologie umflată, saturată de
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
Degetul care arată e al lui Neculce, poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
poantele ale lui nenea Iancu. Rău o pățesc Kantacuzinii, vîrîți în încurcate dușmănii de familie. Rețin un fragment de autobiografie, în legătură cu înainte pomeniții vel-boieri: "Bunică-mč, muma tătîni-meu, fiind soră cu Safta Pășcănița, muma logofătului Iordache Pașcanul vară primară cu cuconul logofăt Ioniță Conta, ce-i zice Ciubrică, bunul vornicului Iancu, vornicul Alecu și spatariul Elisei și cneazul Costache Butelcă, acel ce n-are ce mînca." Dicteu automat cu rubedenii. Fiindcă pomeneam de Neculce, de cronicari, priviți motivul nemeritatelor zădărnicii: "Urechi. Din
Neam de neamul lor by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10659_a_11984]
-
Zafiu Fascinația Babelului - dublată de speranța depășirii sale - era întreținută odinioară de vestitele culegeri în care rugăciunea Tatăl nostru era tradusă în cît mai multe limbi. Unul dintre primele texte românești cu caractere latine (și ortografie polonă) este cel transcris de logofătul Luca Stroici pentru un asemenea volum, apărut la Cracovia în 1594. În studiul său Relațiile dintre lingvistica română și cea europeană, Helmuth Frisch a demonstrat în mod convingător faptul că includerea românei între limbile romanice, în edițiile succesive ale unei
Urări în mai multe limbi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/11035_a_12360]
-
spune că ne aflăm în fața unei tentative de ucidere în efigie a tatălui castrator. A tatălui (în sens arhetipal) spiritual. Al cărui loc încearcă să îl ia în inima fiului legitim al acestuia, Nicolae Costin, pe care îl numește mare logofăt, mâna dreaptă a domnului! Totul, în numele memoriei tatălui biologic, Constantin Cantemir, față de care, spre deosebire de teoriile moderne, fiul se simte solidar până dincolo de marginile adevărului” (p. 308). Extragerea portretului din prezumtivul autoportret. Aceasta e, în ceea ce privește detaliile cazuistice, găselnița lui Răzvan Voncu
O sinteză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/4032_a_5357]
-
Salon de înfrumusețare Iași Adresa: Str. Logofăt Tautu nr.16 (fosta Sulfinei), Iași; Contact: 0723.614.777 Web: www.themirrorstudio.ro Câte femei, atâtea stiluri și atâtea iubiri. Femeile trebuie să învețe că sunt frumoase. Machiajul nu acoperă, ci descoperă. Culorile nu accentuează, ci conturează. Fie că
Studioul The Mirror [Corola-blog/BlogPost/95183_a_96475]
-
de minune! Unghiile sunt o carte de vizită, iar noi le îngrijim impecabil! Lasă-te răsfățata de echipa noastră specializată în frumusețe! Toate aceste servicii de calitate le găsești doar la Studioul The Mirror by Lăură Buturca. Date contact : Str. Logofăt Tautu nr.16 (fosta Sulfinei) Iași Telefon: 0723.614.777
Studioul The Mirror [Corola-blog/BlogPost/95183_a_96475]
-
zile al capitalei Chinei, Beijing, și au înfrânt așa-numita rebeliune a Boxerilor (inițiată împotriva exploatării Chinei de către străini). LUNI, 15 AUGUST BISERICA MĂNĂSTIRII HUMOR Se împlinesc 475 de ani de la încheierea construcției noii biserici a mănăstirii Humor, ctitoria marelui logofăt Teodor Bubuiog (sfetnic de seamă pe lângă patru domnitori moldoveni: Ștefan cel Mare, Bogdan III, Ștefăniță și Petru Rareș). Această biserică și-a câștigat un renume aparte atât prin arhitectura sa deosebită (noutatea rezida în apariția pridvorului deschis), cât și prin
Agenda2005-33-05-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284085_a_285414]
-
al Sloboziei și Călărașilor, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții, a slujirii și a pastorației vreme de mulți ani!... De aceea, pentru noi, din acest moment vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat blândului logofăt spiritual al Sloboziei și Călărașilor, a sfârșitului de secol XX și început de secol XXI, care a păstorit aceste meleaguri din Câmpia Bărăganului și din Lunca Dunării vreme de aproape zece ani, ca episcop eparhiot, după ce a fost timp de
PREASFINŢITUL PĂRINTE EPISCOP DR. DAMASCHIN CORAVU (1940 – 2009). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE LA ÎMPLINIREA A ŞAPTE ANI DE LA MAREA SA TRECERE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1940 din 23 aprili [Corola-blog/BlogPost/384999_a_386328]
-
dinainte de 1600”. Este vorba de un reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
reper spațial și unul temporal pe axele cărora înaintăm, pagină cu pagină, savurând parfumul vechi de cronici, intrând într-o lume demult dispărută cu nume ce evocă istoria: Eremia Vodă Moghilă, Ivanco Pitar, Nicoară logofătul, Dumitru Rugină, Ionașco vistiernicul, Mare logofăt Săndulache Sturdza, Prigorenii lui Ion Neculce, Curțile boierești de la Ruginoasa, Delenii lui Ghika, domnitorul Alexandru Ioan Cuza... și lista poate continua. Se configurează așezările omenești, construcțiile, căile de comunicație, activități agricole, modul de viață și organizare socială a unui ținut
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ”, OPINII, PROF. ANICA TĂNASĂ de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/383940_a_385269]
-
Valeriu Anania, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea vieții și a suferinței, vreme de mai mulți ani!... De aceea, pentru noi, de patru ani încoace, vom comemora totdeauna, acest eveniment închinat vrednicului și demnului logofăt spiritual al Clujului, Albei, Crișanei și Maramureșului sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri ale Transilvaniei străbune și Ardealului strămoșesc, vreme de 18 ani, între anii 1993 - 2011, ca Arhiepiscop al Vadului Feleacului
ARHIEPISCOPUL ŞI MITROPOLITUL BARTOLOMEU VALERIU ANANIA – ACUM LA ÎMPLINIREA A CINCI ANI DE LA NAŞTEREA SA CEA VEŞNICĂ, ÎN CERURI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1851 din 25 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384085_a_385414]
-
doar buni executanți și cunoscători ai scenelor iconografice, ci teologii cu mare anvergură și inventivitate au fost creatorii de compoziții și programe. Puternica influență a episcopului isihast Macarie avea să se extindă, mai târziu, prin călugărul Ioanichie Movilă, fostul mare logofăt Ioan Movilă, până în simbolistica picturii Suceviței, impunătoarea ctitorie a Movileștilor (1601) a cărei pictură face parte din a doua fază, ultima, a picturii moldovenești din secolele XV-XVI, fază începută în 1535 la Homor și care va merge până la Varlaam și
PROFESORUL SORIN ULLEA, ISTORIC AL ARTEI MEDIEVALE MOLDOVENEȘTI (II) de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 2343 din 31 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/383054_a_384383]
-
Vrancei, după ce și-a purtat cu toată demnitatea și încrederea în Dumnezeu crucea creștinească a vieții, a slujirii și pastorației misionare, vreme de foarte mulți ani... De aceea, pentru noi, din acel moment, vom comemora totdeauna acest eveniment, închinat vrednicului logofăt spiritual al ținuturilor buzoiene și vrâncene, a sfârșitului de secol XX și începutului de secol XXI - care a păstorit aceste meleaguri, ca episcop eparhiot vreme de trei decenii, între anii 1982 - 2013, fiindu-i succesor și urmaș pururea pomenitului Episcop
ÎNALTPREASFINŢITUL PĂRINTE ARHIEPISCOP EPIFANIE AL BUZĂULUI ŞI VRANCEI (1932 – 2013). FRÂNTURI DE GÂNDURI ŞI SENTIMENTE CU PRILEJUL ÎMPLINIRII A TREI ANI DE LA MAREA SA TRECERE de STELIAN GOMBOŞ în ed [Corola-blog/BlogPost/383189_a_384518]
-
dascălilor de slavonește.(...) Boierii nu știau carte, ei nu scriau, nu citeau, nu înțelegeau limba bisericii și a statului. Domnii erau de cele mai multe ori tot asa de înaintați. Cărturarul era cine trebuia să știe carte pentru a trăi: popa, dascălul, logofătul. (...) Așa a fost până pe la anul 1550. Cea dintâi școală înaltă în țările noastre s-a întemeiat în Iași, pe vremea lui Vasile Lupu (secolul al XVII-lea, n.r.). (...) Dascălii noștri veniră de la școala din Kiev. Ei trebuiau să dea
ARTICOL PRELUAT DE PE NET de GIGI STANCIU în ediţia nr. 1086 din 21 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/383130_a_384459]
-
spătarul Vulture. Trebuie să fi rămas cândva, pe undeva, un loc de ceva-cumva... — De ceva-cumva? - deveni atent viziriul. — Da, luminăția-ta, de ceva-cumva. De ceva-cumva cam atât? - grăi vizirul, gonind cadânele. Păi să ne socotim! - zise spătarul Vulture. Două de la logofătul Veardză, c-a rămas pe drumuri. — Două! - notă viziriul. — Două de la hatmanul Viezure, că i-au pângărit giupâneasa. — Patru! - zise viziriul. — Două de la clucerul Stănilă, că i-au pârjolit casa. — Șase! Una de la preasfinția-sa Amfibie, că i-au pervertit
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
preasfinția-sa Amfibie, că i-au pervertit giudecata. — Șapte! — Una din partea bivelvornicului Stronțiu, că l-au pus de-au giucat geamparalele ziua-n-amiaza mare cum l-au făcut mă-sa, care dă și ea o pungă. — Nouă! - socoti viziriul. — Două de la logofătul Veardză, unșpe... Păi stai, spătare, că logofătul a mai dat două! — Lasă, luminăția-ta, să mai dea dacă lui îi face plăcere! Unșpe înmulțit cu o sută, cât dăm noi, eu și Barzovie-Vodă, fac în cap una mie și una
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
giudecata. — Șapte! — Una din partea bivelvornicului Stronțiu, că l-au pus de-au giucat geamparalele ziua-n-amiaza mare cum l-au făcut mă-sa, care dă și ea o pungă. — Nouă! - socoti viziriul. — Două de la logofătul Veardză, unșpe... Păi stai, spătare, că logofătul a mai dat două! — Lasă, luminăția-ta, să mai dea dacă lui îi face plăcere! Unșpe înmulțit cu o sută, cât dăm noi, eu și Barzovie-Vodă, fac în cap una mie și una suta pungi-aur, să le purtați sănătos! Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
boierului, conacul, încăput între timp pe mâna unui văr de-al doilea, om delăsător, cu patima beției, a jocurilor de noroc și-a răzeșelor, îi cade hornul mare; o încercare de a pune hornul la loc, între 1693-1696, prin osârdia logofătului Gheorghe Stoenescu, nepot al lui Radu, dă greș; conacul va rămâne de-acum înainte cu hornul mic. în zorii secolului luminilor ia foc aripa din stânga, de la un pâlc de tătari, și doar cu mare greutate și cu ajutorul băltărețului, care sufla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
fost spătar de tânăr. Eram de-a dreapta lui Vodă, Vodă-Mandrea era pe-atunci, Dumnezeu să-l ierte, și nu-mi mai încăpeam în piele de mândru. Numai la ziua de mâine nu mă gândeam. într-o zi vine lângă mine logofătul Dorchan, om bătrân trecut prin multe, și-mi zice: „Măi Vulture, din câte mi-a trecut prin urechi un zvon, Mândrea o să pice curând. Eu am fost prieten cu taică-tău și de-aia te-ntreb: ce-o să faci?”. „Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
urechi un zvon, Mândrea o să pice curând. Eu am fost prieten cu taică-tău și de-aia te-ntreb: ce-o să faci?”. „Ce să fac? - am zis eu. Oi fugi până se liniștesc lucrurile”. „Nu-i rău - a zis bătrânul logofăt. Câteodată nici nu mai ai cu ce să vezi pe unde fugi. Trebuie să știi să fugi cu ochi-nchiși”. Și s-a apucat moșu’, fie-i țărâna ușoară, să mă-nvețe cum trebuie să fug exact, la loc sigur
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
care trăiesc și se înmulțesc cel mai bine în vremuri de răstriște. Avea moșneagul, bată-l norocul, fiind încă verde la trup, o adevărată sistemă de ibovnice în toată țara, mai ales în cetățile de margine. Năvăleau polacii dinspre nord? Logofătul se retrăgea la Bârlad, la una Safta. Pârjoleau tătarii dinspre răsărit? Moșul țuști! drept în Ciceu la o unguroaică. Da’ unde n-avea! La Hotin, la Hârlău, la Orbie, la Chilia, la Baie, la Lipnic, la Soci, la Teleajăn, la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
Focșani, la Suceava, la Vaslui, la Bălgrad, la Brașov, la Țețina, la Liov, în Pocuția, peste tot. Până și-n Cetatea Nemțului, unde rar vedeai picior de femeie, cunoștea bucătăreasa, una Dorica, pe care-am cunoscut-o și eu, pentru că logofătul, cu limbă de moarte, mi-a lăsat sistema mie. Am mai cârpit-o pe ici, pe colo, că unele muriseră sau erau hoaște, dar grosul mi-a rămas de la moșneag. Totul era să n-ai două în același loc, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
bătrâni”. Din proprietatea urmașilor lui Filipaș, după cum rezultă dintr-un act de întăritură din anul 1585, de la Petru Șchiopul, domnul Moldovei,dat lui Cozma Dunavățu, satul și moșia Filipeni, stăpânită în devălmășie, ajunge în stăpânirea lui Pătrașcu al III-lea logofăt și a soției sale, care cumpără părțile de moșie de la toți răzeșii din Filipeni dar și de la cei care locuiau în alte sate (Oțelești, Zlătari, Obârșia), după care, la începutul secolului al XVIIIlea, moșia Filipeni ajunge în stăpânirea familiei Rosetti
Pe Valea Dunăvăţului : Lunca, sat al bejenarilor bucovineni by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Administrative/91889_a_93195]