55 matches
-
judecătoriilor de comerț. Rejudecarea unui proces era posibilă numai în urma înaintării unei cereri către domn, care putea dispune reintrarea acestuia pe rol la Înaltul Divan. 6) Divanul de revizie. Pentru perioada de început, activitatea Ministerului de Justiție "(Departamentul Dreptății sau Logofeția Dreptății)" avea rolul de a supraveghea și îndruma activitățile judecătorești, conducătorul departamentului, Marele logofăt (ministrul de justiție) fiind mijlocitor între instanțele judecătorești și domn. Inițial, Ministerul Justiției era constituit dintr-un ministru, sau mare logofăt, un director înlocuitor al acestuia
Ministerul Justiției (România) () [Corola-website/Science/312813_a_314142]
-
folositor în lunga și viforoasa lui carieră. Niciodată doi dușmani, ci totdeauna împăcarea cu unul, cât era în ceartă cu celălalt.” Pentru transpunerea în practică a politicii externe, Ștefan va acorda o atenție dezvoltării deosebită instituției însărcinate cu acest domeniu, logofeția. Marele logofăt avea să devină cel mai important dregător al țării. Ștefan și-a ales cu grijă colaboratorii din acest domeniu, în lunga sa domnie demnitatea de logofăt a fost îndeplinită doar de trei boieri: "Ioan Dobru" (8 septembrie 1457-5
Ștefan cel Mare () [Corola-website/Science/297119_a_298448]
-
Valahia") și cronica secretarului venețian al voievodului, Anton-Maria Del Chiaro ("Istoria delle moderne rivoluzioni della Valachia"). De asemenea se adaugă documente interne, precum însemnările personale ale lui Constantin Brâncoveanu (pe un calendar, editate de istoricul Emil Vîrtosu), corespondența, condica marii logofeții, condica vistieriei, anatefterul și catastiful, și documente externe, de o „impresionantă diversitate”, după cum observa istoricul Andrei Busuioceanu. În perioada fanariotă - o perioadă de declin pentru scrierea istoriei - domnia lui Constantin Brâncoveanu nu a fost tratată; nici în perioada pașoptistă, care
Constantin Brâncoveanu () [Corola-website/Science/297382_a_298711]
-
primit patru degete mai mult decât cel anterior, a lui Șerban vodă. Într-o scrisoare din 1853 se arată că mărimea stânjenului lui Constantin Brâncoveanu "„se află determinată încă din 1838 de către o comisie ce a fost atunci orânduită de Logofeția Dreptății, după ale căreia cercetări s-a găsit că stânjenul lui Constantin vodă este de 2020 milimetri, adică mai mare decât a lui Șerban vodă cu 58 milimetri și după această alegere de atunci s-a și consacrat aflata măsură
Stânjen () [Corola-website/Science/319653_a_320982]
-
uncheșului Haralambie (haiducia) fusese anterior singura forță de rezistență folosită de Sadoveanu împotriva nedreptății sociale. Personajul din "Nada Florilor" s-a opus scoaterii forțate la clacă și s-a refugiat în munți ca un haiduc după ce i-a amenințat pe logofeții domnești. El îl învață pe Iliuță datinile străbune și împotrivirea față de nedreptate. Tinichigiul Alecuț și tovarășii săi socialiști nu mai fug din calea nedreptății, ci încearcă de-a dreptul să lupte împotriva ei, urmărind să răstoarne orânduirea capitalistă și să
Nada Florilor () [Corola-website/Science/335312_a_336641]