198 matches
-
prime ~nceputul e derule ânesc (8 a eliade Ră Albina ro Asachi ( pe Ion H 13 dio - Mer a poliției, m lintă mulț uncitori d ăjiți (ca, m le și financ ă de peșt ape nu ma tă azi, d Lohn, ser tiguri mic e așișderea ltură și ci operitoare primul te la 152 acșu d re chirilic ani încoac le ziare pres ază de prilie 182 dulescu, mânească 1 iunie 1 angiu car idianul, c ulți ani. imea pomi e
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
Mari intreprinderi ca Movas, Mecanica, Abrom, FUC, Moldosin, ș.a. care exportau produsele lor pe tot globul, au dispărut, falimentate mai mult intenț ionat. Foștii angajați, fie și-au schimbat meseria, fie au plecat la muncă în străinătate; azi Confecții..., în Lohn! Agricultura socialistă a dispărut. S-au ridicat câteva proprietăți cu acumulări masive de teren și prelucrare corespunzătoare dar marea majoritate a suprafețelor de teren nu sunt lucrate, domeniul agricol fiind absolut necompetitiv și neprofitabil. Pârloaga este "cultura națională" iar bălăria
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
puse. ACUM, merge prost comerțul pentru că rezerve serioase s-au dus pe apa sâmbetei (alegerile, din iunie) și oamenii se mărginesc la strictul necesar. Le-o fi mergând celor de la mare, sau de la munte, sau din străinătate. Producția staționează pentru că lohnul din județul Vaslui duce încet și sigur la faliment unități productive până mai ieri tare bune. Nu e greu de văzut că producția de CONFECȚII pleacă din România ( și mai ales din județul Vaslui) spre țări mai galbene sau mai
MERIDIANUL by Dumitru V. MARIN () [Corola-publishinghouse/Science/1703_a_2970]
-
suntem din nefericire în situația cea mai proastă. De pildă, spre noi sunt delocalizate încă industriile textile. Acestea sunt extrem de volatile, au capacități de producție migratorii, aflate în căutarea mâinii de lucru celei mai ieftine. În Ungaria, deja, confecțiile în Lohn nu mai există. Ce a rămas pentru moment? Centre de cercetare-dezvoltare ale unor companii foarte mari, cum ar fi Nokia, fabrici de automobile, echipamente industriale etc. Ungaria și-a pierdut avantajele fiscale intrând în Uniunea Europeană, nu mai poate face un
by Vasile Boari, Natalia Vlas, Radu Murea [Corola-publishinghouse/Science/1043_a_2551]
-
utilizate de România în vederea stimulării exporturilor pe parcursul procesului de tranziție spre o economie de piață modernă se remarcă: primele de export, subvențiile indirecte, regimul vamal de drawback, instrumentele financiar-bancare (EXIMBANK), facilitatea unor operațiuni de import temporar în scopul prelucrării în lohn și reexportul produselor rezultate, diminuarea listei mărfurilor contingentate la export, etc. Comparativ cu perioada regimului comunist, ajutorul bugetar s-a modificat foarte mult în ceea ce privește mijloacele de intervenție. Astfel, "subvențiile directe, cea mai importantă formă de acest tip în trecut, au
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
activități în concordanță cu interesele corporațiilor multinaționale. Reducerea consumului intern, ca urmare a scăderii puterii de cumpărare a populației, precum și pierderea unor importante piețe tradiționale de export au fost factorii determinanți care au condus la proliferarea sistemului de producție în lohn, în special în cadrul industriei de produse textile și încălțăminte 33. Principala motivație a extinderii aranjamentelor în lohn între UE și România a fost discrepanța dintre costul forței de muncă existentă între cele două regiuni, precum și accesul la o forță de
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
a populației, precum și pierderea unor importante piețe tradiționale de export au fost factorii determinanți care au condus la proliferarea sistemului de producție în lohn, în special în cadrul industriei de produse textile și încălțăminte 33. Principala motivație a extinderii aranjamentelor în lohn între UE și România a fost discrepanța dintre costul forței de muncă existentă între cele două regiuni, precum și accesul la o forță de muncă mediu calificată și în acest fel obținerea unui nivel de productivitate satisfăcător. Pe lângă efectele benefice pe
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
termen scurt, reprezentate de accesul la o tehnologie performantă, dezvoltarea competențelor manageriale, angajarea temporară a unei părți din forța de muncă disponibilă pe plan local, sporirea calității și a accesului pe piețe de desfacere protejate, exporturile realizate în sistem de lohn au un efect negativ asupra producției și consumului intern generând încasări mult diminuate în comparație cu exportul produselor realizate integral pe plan intern. De asemenea, pe măsura creșterii costului cu forța de muncă, există riscul ca firma externă parteneră să-și reorienteze
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
global"1. Schimburile comerciale ale României cu UE sunt dominate de specializările industriale tradiționale intensive în muncă 2 (industria textilă, de încălțăminte și industria lemnului), a căror producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, sau în materii prime (industria metalurgică de bază), care se bazează pe complementaritățile sectoriale existente. Ca și în majoritatea celorlalte țări din Europa Centrală și de Est și în România sectoarele economice intensive în capital, cercetare dezvoltare și capital uman
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
industriale competitive deja existente și în care țara noastră este specializată. Este cazul industriei de țesături, ale cărei activități au fost sacrificate, datorită faptului că procesele de producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, țara noastră importând temporar o mare cantitate de țesături pentru a le transforma în confecții și a le reexporta în aceleași țări din care au fost importate țesăturile respective. Pe termen mediu este deosebit de importantă stabilirea unor conexiuni competitive între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
industriale competitive deja existente și în care țara noastră este specializată. Este cazul industriei de țesături, ale cărei activități au fost sacrificate, datorită faptului că procesele de producție se desfășoară preponderent în cadrul unor acorduri de subcontractare, de obicei de tip lohn, țara noastră importând temporar o mare cantitate de țesături pentru a le transforma în confecții și a le reexporta în aceleași țări din care au fost importate țesăturile respective. Pe termen mediu este deosebit de importantă stabilirea unor conexiuni competitive între
[Corola-publishinghouse/Science/1480_a_2778]
-
investițiile străine directe, ca pondere într-o economie națională, ating un rol-limită sau un anumit prag, în funcție de marja de profitabilitate, după care se pot transfera în altă economie națională, unde posibilitățile de profit sunt mai mari (vezi investițiile de tip lohn din România, care în prezent au fost într-o anumită măsură realocate în alte țări în curs de dezvoltare pe criteriul profit searching - căutare de profit). Investițiile străine directe în România, dar și în alte țări, se împart în două
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
menționat și anterior, subcontractarea a înlocuit nevoia de ISD în sectoare precum industria textilă și de confecții, pielărie și încălțăminte sau mobilă. Peste două treimi din exporturile românești din industria textilă și de confecții sunt realizate în cadrul contractelor de tip lohn. Desigur, gradul de penetrare al ISD ar putea să nu fie cel mai bun instrument de analiză a impactului ISD într-o economie, deoarece o singură metodă de analiză nu poate lămuri comportamentul tuturor investitorilor străini. Literatura internațională recentă tinde
Corporațiile transnaționale și capitalismul global by Liviu Voinea () [Corola-publishinghouse/Science/1912_a_3237]
-
depistare a defectelor, în prezența factorilor perturbatori din mediul industrial Incepând din anul 1989 și până în prezent, sectorul textile-pielărie cunoaște modificări majore determinate de noile condiții politico-economice și sociale. Creșterea spectaculoasă a domeniului de confecții-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului lohn, firmele din UE preferând realizarea producției în România datorită costurilor salariale relativ scăzute combinată cu nivelul înalt al competențelor profesionale. Aderarea României la UE comportă însă implicații majore în domeniul producției textile, implicând modernizări și automatizări ale sistemelor de fabricație
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84097_a_85422]
-
depistare a defectelor, în prezența factorilor perturbatori din mediul industrial Incepând din anul 1989 și până în prezent, sectorul textile-pielărie cunoaște modificări majore determinate de noile condiții politico-economice și sociale. Creșterea spectaculoasă a domeniului de confecții-îmbrăcăminte se explică prin aplicarea sistemului lohn, firmele din UE preferând realizarea producției în România datorită costurilor salariale relativ scăzute combinată cu nivelul înalt al competențelor profesionale. Aderarea României la UE comportă însă implicații majore în domeniul producției textile, implicând modernizări și automatizări ale sistemelor de fabricație
Sisteme video by Codrin Donciu () [Corola-publishinghouse/Science/84096_a_85421]
-
sunt fie de genul masculin, fie de genul neutru. Cele de genul masculin se încadrează în tipul flexionar Ø-i: ausländer, ausländeri; führer, führeri. Cele de genul neutru formează pluralul cu desinența -e: hochparter, hochpartere; pickhammer/picamăr, pickhammere/picamăre. Substantivele lohn și müsli nu pot fi încadrate, deoarece au doar o formă. 4.1.6. Latinismele Latinismele de genul feminin nu pot fi încadrate deoarece au doar o formă: angor, angor pectoris, captatio benevolentiae, laudatio. Singurul substantiv masculin se încadrează în
[Corola-publishinghouse/Science/85008_a_85794]
-
prelucrării, conservării, condiționării și pregătirii lor pentru consum și comercializare; ... b) prestări servicii în domeniul comerțului exterior și asistență tehnică privind operarea navelor cu produse agroalimentare; c) operațiuni de intermediere, barter, licitații, cooperare, prestări servicii, depozit, compensații, aport valutar, licențe, lohn, know-how, consulting, leasing, swith de tip aller retour, consignații, activități hoteliere, prestații turistice, precum și alte operațiuni comerciale; ... d) prestații de transport a mărfurilor prin mijloace proprii sau închiriate; ... e) efectuarea de prestări de servicii portuare privind încărcare/descărcare de nave
HOTĂRÎRE nr. 1293 din 13 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale pe acţiuni "Agroexport siloz port Constanta S.A.". In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107411_a_108740]
-
Corporation" din S.U.A. Capitalul social subscris este de 25.000 $ U.S. Articolul 2 Obiectul de activitate al societății comerciale cuprinde: - import/export de produse industriale și bunuri de larg consum și comercializarea acestora; - operațiuni speciale de comerț internațional (switch, leasing, lohn, know-how, licitație, cooperare, reprezentanta, barter, consignație etc.); - prestări de servicii legate de obiectul de activitate al societății, reclamă și publicitate. Articolul 3 Societatea va funcționa ca persoană juridică română, în conformitate cu statutul acesteia și cu reglementările în vigoare în România. PRIM-
HOTĂRÎRE nr. 1312 din 14 decembrie 1990 privind constituirea Societăţii Comerciale cu capital integral străin "Flory Financial" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107424_a_108753]
-
Societatea Comercială "Flory Financial" - S.R.L. va avea ca obiect de activitate: - import-export și comercializare de bunuri de larg consum și industriale indigene și din străinătate, cu excepția celor interzise de legislația română; - operațiuni speciale de comerț internațional (switch, consulting, leasing, intermediere, lohn, depozit, magazine, know-how, licitații, cooperare, gaj, ipotecă, barter); - prestări servicii legate de obiectul de activitate al societății; - consignație și reprezentanta. Toate aceste operațiuni se vor efectua cu plata în lei și/sau valută prin rețeaua proprie de comercializare și depozite
HOTĂRÎRE nr. 1312 din 14 decembrie 1990 privind constituirea Societăţii Comerciale cu capital integral străin "Flory Financial" - S.R.L.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107424_a_108753]
-
veterinar, vitamine, biostimulatori etc.; - producerea și prelucrarea de marfuri agroalimentare, de ambalaje pentru acestea, creșterea și îngrășarea de animale vii în unități proprii sau închiriate (fabrici, ferme, secții, ateliere); - transportul de marfuri cu mijloace proprii sau închiriate; - antrepozitare, prelucrări în lohn, vînzări în comision și consignație, inclusiv în en gros și cu amănuntul; - efectuarea de operațiuni bancare sau financiare prin intermediul unor bănci sau agenții de schimb; - cooperarea economică internațională în sectorul industriei alimentare, agriculturii sau altor sectoare; - importul de utilaje, instalații
HOTĂRÎRE nr. 1320 din 21 decembrie 1990 privind înfiinţarea Societăţii comerciale "PRODEXPORT" - S.A.. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107429_a_108758]
-
service și asistență tehnică și furnizare de specialiști; - administrare, întreținere, reparații de clădiri și instalații; - prestare de servicii pentru societăți comerciale și persoane particulare; - alte operațiuni comerciale, inclusiv investiții de capital în România sau străinătate, operațiuni de transport, compensații, barter, lohn, design, leasing și de cooperare în nume propriu sau prin intermediere; - societatea poate întreprinde alte acte și fapte de comerț, operațiuni publicitare, financiare, mobiliare sau imobiliare și să desfășoare activități de orice natură pentru realizarea directă sau indirectă a obiectului
HOTĂRÎRE nr. 701 din 10 octombrie 1991 privind organizarea unor centre de inginerie tehnologică şi proiectare din subordinea Ministerului Industriei, ca societăţi comerciale pe acţiuni. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/108028_a_109357]
-
asis- tentă tehnică; - import de piese de schimb și materiale pentru între- ținerea și repararea mij- loacelor de transport fe- roviar, naval, auto și co- municatii; - alte activități de comerț exterior, servicii, asis- tentă tehnică, consulting, operațiuni de switch, alerretour, lohn, consig- nații, know-how, licitații, barter, cooperare, gaj, ipotecă, magazine; - activitate internă și externă de prestații, întreținere, exploatare, reparare și aprovizionare cu piese de schimb pentru parcul de utilaje de construcții și mijloace de transport des- tinate a lucra în străinătate
HOTĂRÎRE nr. 93 din 4 februarie 1991 privind înfiinţarea unor societăţi comerciale pe acţiuni în domeniul activităţilor de construcţii-montaj, industrie şi servicii din tranSporturi. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107643_a_108972]
-
reprezintă interesele statului în consiliul de administrație al regiei. Articolul 2 Regia autonomă a imprimeriilor are ca obiect de activitate: executarea de tipărituri și alte lucrări poligrafice; editarea și comercializarea de tipărituri și produse poligrafice; exportul de tipărituri în sistem lohn și alte tipărituri; importul de mașini, piese de schimb și materiale poligrafice, aprovizionarea cu hîrtie, cerneluri și cu alte materiale tehnologice din țară și din import; cercetări și proiectări în domeniul tehnologiei poligrafice; prestarea de servicii de specialitate în țară
HOTĂRÎRE nr. 170 din 7 martie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome a imprimeriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107707_a_109036]
-
170/7.03.1991. Capitolul 2 Obiectul de activitate Articolul 4 Obiectul de activitate al Regiei autonome a imprimeriilor îl constituie: executarea de tipărituri și lucrări poligrafice; editarea și comercializarea de tipărituri și produse poligrafice; exportul de tipărituri în sistem lohn și alte tipărituri; aprovizionarea cu hîrtie, cerneluri și cu alte materiale tehnologice din țară și din import; cercetări și proiectări în domeniul tehnologiei poligrafice; prestarea de servicii de specialitate în țară și în străinătate; pregătirea forței de muncă necesare prin
HOTĂRÎRE nr. 170 din 7 martie 1991 privind înfiinţarea Regiei autonome a imprimeriilor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/107707_a_109036]
-
clienți, încasează produse (sub forma plății în natură), pe care le valorifica ulterior la terți, în vederea determinării gradului de utilizare a mijloacelor fixe, nu vor lua în calcul veniturile facturate din vânzarea produselor respective (cont 707). Veniturile aferente activității de lohn vor fi recalculate în lei pe baza prețurilor pieței interne. **) Vma= V+Vmai-Vmae, în care: Vmai sau Vmae= Vi(e) x Ț/12 în care: Vma = valoarea medie anuală a mijloacelor fixe de bază existente la sfârșitul anului de înființare
NORMA Nr. 15776 din 12 februarie 1996 privind balanţa imobilizarilor necorporale, corporale şi financiare, determinarea gradului de utilizare a mijloacelor fixe deţinute de agenţii economici, necesar stabilirii valorii amortizarii incluse în cheltuielile de exploatare pe anul 1995. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/116760_a_118089]