271 matches
-
om să conștientizeze măreția pe care o ignoră în sine." Au fost ironizate emfaza ministrului culturii și accentele lui de cruciat. Noi să începem prin a saluta ceea ce este admirabil. Malraux nu reducea arta la "artele frumoase" (nici cultura la loisir). Acestea din urmă țineau în Franța, până în 1959, de o subdirecție a Ministerului Educației Naționale. Arta ține de esențial, de acea parte de umanitate pe care Republica trebuie să o transmită fiecărui cetățean, acestuia revenindu-i să o fructifice. Cultura
by Régis Debray [Corola-publishinghouse/Science/1095_a_2603]
-
tradus voința de a crea o "osatură urbană" compusă din orașe cu o populație între 20 000 100 000 locuitori, care să "contracteze" cu statul renovarea clădirilor, înfrumusețarea străzilor, amenajarea spațiilor verzi, crearea de locuri de întâlnire socială, culturală, de loisir (așa s-a întâmplat în orașe ca: Angoulême, Saint-Omer etc.). Politica "orașelor noi" a marcat evoluția istoriei urbane franceze și a avut ca impact crearea de zone de urbanizat cu prioritate (1958), zone de amenajare deosebită (1962), scheme directoare de
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
aleși, în "reprezentanți", atunci când nu-i întreabă nimeni ce probleme sau nu reacționează nimeni atunci când e vorba de curățenia spațiilor publice, de iluminatul public, de liniștea publică, de amenajările urbane care pot facilita accesul la locul de muncă, de odihnă, loisir, educație, cultură. Pentru a suscita participarea, implicarea, autoritățile locale trebuie să aibă o bună imagine publică. Trebuie să existe raporturi de calitate între locuitori și autorități, între locuitori și instituții. Democrația poate și trebuie concepută ca o tranzacție socială permanentă
by Ion I. Ionescu [Corola-publishinghouse/Science/1064_a_2572]
-
al tehnicii specifice. Fig. nr. 102 și 103 - Joggingul acvatic mijloc de menținere a stării de bine Jogging de la A la Z II 125 Studierea surselor bibliografice și a opiniilor diferiților experți în activitățile destinate publicului larg pentru întreținere corporală, loisir și atingerea stării de bine (fitness) ne-a permis să evidențiem recomandarea pe care specialiștii o fac celor care practică benevol activități sportive: pentru a beneficia de efectele unei bune condiții fizice ar trebui să se combine ședințele de jogging
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
ca urmare a prezenței colesterolului (delimitat ca și concept general ca fiind un depozit de substanțe ce restricționează fluxul sangvin spre diferite părți ale corpului, “forțând” inima să pompeze mai greu sânge spre părțile astfel afectate). În activitatea sportivă (de loisir, de întreținere sau de performanță), cele mai folosite modalități de a măsura și evalua pulsul sunt fie cele realizate prin palparea arterelor carotidă și/sau radială, fie cu ajutorul funcțiilor diferitelor dispozitive „inteligente” sau aparte (portabile sau fixe). Din punct de
Jogging de la A la Z by Alexe Dan Iulian / Alexe Cristina Ioana () [Corola-publishinghouse/Science/1592_a_3067]
-
clienți. Avantajele dobândite de elev se materializează în măsura stăpânirii cunoștințelor teoretice, în abilitățile practice, în calitatea prestației profesorilor, dotarea bibliotecii și a laboratoarelor, profesionalismul personalului didactic auxiliar și nedidactic cu care elevul intră în contact, activitățile extracurriculare și de loisir realizate de școală, posibilitatea punerii în valoare și dezvoltării talentului nativ al elevului prin activitățile desfășurate în cadrul cercurilor aplicative sau a obiectelor opționale ș.a.. Imaginea școlii însăși constituie un avantaj de care se poate bucura un elev, atât timp cât, aceasta îl
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
patru ani ca noul colectiv să-și poată realiza o imagine favorabilă, iar școala să și recapete poziția meritată în rândul școlilor din oraș. Rezultatele obținute de elevi la evalările externe, la concursurile și olimpiadele școlare, activitățile extracurriculare și de loisir în acești patru ani au fost adevărate criterii de evaluare a școlii de către elevi și părinți. Nu trebuie neglijate însă și alte aspecte: Dotarea și calitatea dotării școlii reprezintă pentru clienți repere importante privind aprecierea ofertei școlii. Mulți părinți din
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
cauzele conflictului, ce-i nemulțumește pe oameni, are posibilitatea de a-și spune părerea în legătură cu situația existentă, putând influența în bine atitudinea celor aflați în conflict. În fazele inițiale ale acumulărilor de tensiuni, nu lipsite de importanță sunt activitățile de ,,loisir” organizate cu întreg colectivul de cadre didactice. Am avut ocazia, de multe ori, să observ că, după asemenea activități, participanții ,,s-au privit cu alți ochi”, au devenit mai buni, mai toleranți unii cu alții, au devenit parcă alți oameni
Managementul, marketingul educationl by Gheorghe Spiridon, Ana Mioara Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/1641_a_2943]
-
să nu atingă sensibilitatea adolescentului posedat de internet. Pe de altă parte, un sistem educațional care asigură promovarea - uneori cu note foarte mari - doar pe baza memorării manualului este inept și creator de mutanți cu chip uman. Dintre toate expresiile loisir-ului cultural, cea mai alarmant este scăderea interesului pentru lectură. Observația este valabilă atât pentru literatura de cultură generală, cât și pentru cea de specialitate. Cauzele sunt multiple și diferite: sărăcia, provocările economice ale tranziției, concurența televiziunii și, mai ales
Biblioteca - centru de documentare și informare by Valentina Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/390_a_1244]
-
reclame și publicitate În general etc.) duc la implicarea serviciilor În conținutul proceselor economice. Pe de altă parte, procesele socioculturale care duc la sporirea exigențelor comune față de produse, diferențierea stilurilor de viață pe noi criterii valorice, creșterea locului și rolului loisir-ului (activitățile socioculturale realizate În timpul liber), intervenția sistemului de valori În impunerea unor norme de calitate, toate acestea aduc pe prim-plan serviciile. Serviciile publice, cele privind direct relațiile publice, Încep să ocupe un loc central În exigențele umane, În
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
mult (prin sistemul formal al instituțiilor de Învățământ și prin rețeaua largă a educației continue), În rândul multor categorii sociodemografice (tineri, femei, unele grupuri minoritare etc.) s-au petrecut mutații importante pe planul orientărilor lor de valoare, a preocupărilor de loisir, Într-un cuvânt, cerințele socioculturale ale piețelor se modifică tot mai radical pe linia prevalării așa-numitelor „modele postindustriale de aspirații” - orientarea spre „sistemele de valori postmateriale”, toate impunând atenția centrală acordată omului. Evoluțiile tehnologice de până acum au modificat
Psihosociologia managerială by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/204_a_187]
-
sanitară, funcția economică, funcția pedagogico-educativă și morală, funcția de solidaritate familială. Schimbările survenite în ultima jumătate de veac, în sistemul familial, au avut ca efect preluarea de către instituții specializate (creșe, grădinițe, școli, servicii sociale, spitale, azile pentru bătrâni, grupuri de loisir) a unor funcții care aparțineau exclusiv grupului familial. Ca direcții de abordare teoretică a familiei se pot menționa teoria sistemică, teoria interacționistă, teoria funcționalistă și teoria utilitaristă. Teoria interacționistă promovează familia ca fiind o entitate a cărei membrii se află
Arta de a fi părinte by Mihaela Laura Sinescu () [Corola-publishinghouse/Science/290_a_1406]
-
căsătorie și alți factori structurali și axiologici au făcut, spre pildă, ca în societatea modernă „virginitatea” să nu mai aibă aceeași valoare. Tot așa cum, în epoca postmodernă, valorile de împlinire personală (o libertate mai mare în exercitarea profesiei, relațiile intime, loisir-ul etc.) primesc o pondere sporită în detrimentul celor strict materialiste (salariul mare, carieră de succes, consum ostentativ etc.), așa cum arată cercetările multinaționale efectuate de R. Inglehart (1999). Cu privire la schimbarea valorilor sociale (larg împărtășite), sunt de reținut trei idei mai semnificative
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
atitudinea opusă. Problemele controversate social - cum ar fi cele privind partidele politice și alegerile, pedeapsa cu moartea, avortul - produc atitudini de primul tip, iar opțiuni referitoare mai mult la spațiul intim al fiecărei persoane - gusturi de diverse feluri, preferințe de loisir etc. - se bazează, de regulă, pe atitudini unipolare. Dar, chiar și din unghiul de vedere al „nucleului dur” al atitudinilor care este componenta evaluativă, indivizii pot fi unipolari sau bipolari. Majoritatea atitudinilor sunt la nivel personal unipolare (ori ești de
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
că cea mai însemnată este însăși tehnologia, care, deși a produs și efecte nedorite (poluarea, de exemplu) asupra naturii ca mediu prielnic de viață, pe ansamblu a îmbunătățit existența grupului uman și a permis alocarea unui timp mai extins pentru loisir. O altă modalitate de a face față mediilor fizice neprielnice, practicată încă din zorii omenirii, și de fapt și la ființele protoumane, este mobilitatea teritorială, schimbarea unui teritoriu dezavantajant cu altul cu valoare umană mai mare. Bineînțeles că și aici
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
diferite grupuri și comunități, prin urmare luarea în considerare și mai pronunțat, pe de o parte, a vectorilor „locali”, pe de altă parte, a variabilelor macrosociale (condiții economice, raporturile de putere, sistem juridic, piața forței de muncă și migrația, ideologiile, loisir-ul, mas-media, discursurile și retoricile de tip parti-pris); c) variabilele de context tind să fie integrate în scheme descriptive și explicative cu cele de psihologie socială propriu-zise (stereotipii, prejudecăți, discriminări) potrivit logicii „circularității cauzale”, determinărilor reciproce. Nerenunțând la acuratețea experimentului
[Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
au deseori finalități materiale sau sociale: pariuri, jocuri, bătăi etc.), caracterul hedonist (căci nu poate fi asociat căutării bucuriei) sau caracterul personal (deoarece nu permite individului să se elibereze de plictisul cotidian). În lumina acestui inventar, timpul așteptării nu include loisirul, ci îl neagă. Dominat de nevoi nesatisfăcute, pătruns de plictiseala unei inacțiuni coercitive, este un timp al devalorizării vieții, al risipirii obligatorii, dar funcțional pentru instituție. Disociabili din perspectiva inițierii instituționale, acești timpi se intersectează și se confundă uneori. Timpul
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
moral, București, 1907. Diennet, Maurice, Le Petit Paradis, Éditions Robert Laffont, Paris, 1972. Douglas, Mary, Cum gîndesc instituțiile, Editura Polirom, Iași, 2002. Dragomirescu, Virgil, Psihosociologia comportamentului deviant, București, 1976. Dubet, François, La galère: jeunes en survie, Paris, 1987. Dumazedier, Joffre, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966. Dumitrescu, Dan, Dicționar de argou și termeni colocviali ai limbii române, Editura Teora, București, 2000. Durkheim, Émile, Formele elementare ale vieții religioase, Editura Polirom, Iași, 1995. Durkheim Émile, Regulile metodei sociologice, Editura Polirom
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Eysenck, Michael Eysenck, Descifrarea comportamentului uman, Editura Teora, București, 1998, p. 53. 37 Această clasificare a timpului am găsit-o la Pavel Cîmpeanu, România: coada pentru hrană. Un mod de viață, Editura Litera, București, 1994, p. 71. 38 Joffre Dumazedier, Loisir et culture, Éditions du Seuil, Paris, 1966, p. 16. 39 Max Weber, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, pp. 160-161. 40 Ibidem, p. 37. 41 Octav Bozînțan, Hanul păcătoșilor, Editura Muzeul Literaturii Române, București, 2001. 42 Ibidem
by BRUNO ŞTEFAN [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
alta dintre modalitățile lor specifice de apărare. Compensarea constrângerilor structurilor formale. Când oamenii sau grupurile nu-și pot satisface unele trebuințe în cadrul organizațiilor, vor încerca să obțină satisfacerea lor în afara cadrului organizațional. Ei vor practica o serie de activități de loisir (de timp liber) în care își vor regăsi echilibrul, grav afectat de structurile formale. Capacitățile și disponibilitățile neutilizate profesional se vor putea realiza prin practicarea unor hobby-uri, a unor pasiuni. O asemenea reacție informală de compensare poate fi extrem de
[Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
capitalului politic de către partide și politicieni. În sfârșit, vom putea afla dacă în cuprinsul pelerinajelor religioase din România actuală avem de-a face cu ceea ce sociologii religiilor din Occident numesc a fi "rentabilizarea sfințeniei ", "publicitatea extazului ", "soteriologia turistică" sau "mercantilizarea loisir-ului". Proiectul este important (și) pentru faptul că va demonstra științific existența/inexistența unei extraordinare prețuiri și a unei profunde devoțiuni pe care credincioșii creștini-ortodocși le au (încă) față de cultul sfinților. Cercetarea socioantropologică privind pelerinajul religios va evidenția măsura în
by NICU GAVRILUŢĂ [Corola-publishinghouse/Science/990_a_2498]
-
de administrare. (Elena Tîrziman) 8. Care sunt tipurile de colecții digitale? R: După modalitățile de constituire distingem: * Colecții de periodice științifice, baze de date, e-books destinate învățământului universitar și cercetării. * Colecții digitale care includ cărți electronice, presa de informare si loisir, muzică, video destinate lecturii publice. * Colecții patrimoniale, colecții de documente digitale realizate de către biblioteci pentru prezervare și valorificarea patrimoniului deținut. 9. Care sunt criteriile de selecție a achizițiilor pentru persoanele private de libertate? R: În achiziția fondului documentar pentru persoanelor
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
egale pentru a obține educația adecvată, abilități necesare * Atenție, respect, echitate Minorități lingvistice și culturale * Resurse în limbile lor materne * Resurse pentru instruire în formate și limbi accesibile * Toleranță, echitate * Respect față de cultură, istoria, tradiția lor * Oportunități recreaționale și de loisir 169. Care sunt cele „10 porunci” date de ALA (Asociația Bibliotecarilor din America) tinerilor bibliotecari? R: Cele Zece porunci ale tânarului bibliotecar (Ten graces for new librarians) sunt: 1. Inscrieți-vă la o listă de discuții! 2. Sunteți titrat, dar faceți
Biblioteconomie şi ştiinţa informării,Vol. 2 : Ştiinţa informării în întrebări şi răspunsuri by Nicoleta Marinescu () [Corola-publishinghouse/Science/521_a_1237]
-
19, INSEE, 1998. TOUSSAINT Yvon, Les Barons Empain, Fayard, Paris, 1990. VANDEMEULEBROUCKE Martine, VANESSE Marc, Paroles d'argent. Les riches en Belgique, enquêtes et témoignages, Luc Pire, "Grandes enquêtes", Bruxelles, 1996. VEBLEN Thorstein [ed.I: 1899], Théorie de la classe de loisir, Gallimard, "Bibliothèque des sciences humaines", Paris, 1970. VIDALENC JEAN [ed. a 5-a 1983], La Restauration (1814-1830), PUF, "Que sais-je?", Paris, 1966. WAGNER Anne-Catherine, Les Nouvelles Elites de la mondialisation. Une immigration dorée en France, PUF, "Sciences sociales et Sociétés", Paris
by Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot [Corola-publishinghouse/Science/1066_a_2574]
-
Greenwich, Conn.: JAI Press, 1996 Drivonikou G. V. et. all, Further evidence that Whorfian effects are stronger in the right visual field than the left, Proceedings of the National Academy of the Sciences USA. 104 (3), 2007. Dumazedier, J., ș.a., Loisir et culture, Le Seuil, Paris, 1966. Dumont, Louis, L'individu et les cultures, Communications, nr. 43, martie 1986. Durkheim, Émile, Diviziunea muncii sociale, Editura Antet, București, 2008. Durkheim, Émile, Note sur la notion de civilization, L'Annee sociologique, vol. XII
by Constantin Crăiţoiu [Corola-publishinghouse/Science/1063_a_2571]