622 matches
-
Articolul 40 Condițiile în care Banca Națională a României efectuează cu participanții eligibili operațiuni de piață monetară ale Băncii Naționale a României, precum și condițiile în care acordă acestora facilități permanente, respectiv modul de garantare a facilității de creditare (creditelor lombard) și de acceptare a depozitelor overnight constituite în cadrul facilității de depozit sunt prevăzute în prezentul regulament, reglementările emise de Banca Națională a României și/sau în contractele încheiate cu participanții eligibili. ... 4. Articolul 41 se modifică și va avea următorul
REGULAMENT nr. 7 din 25 iunie 2024 () [Corola-llms4eu/Law/284729]
-
bătut-o la cap pe ardeleanca mea cu Pavia, care nu vroia să mergem, invocând programul aglomerat, încât rămân total surprins când o aud: „Hai, la Pavia!”. Când tocmai mă resemnasem. Eram atras de faptul că Pavia fusese capitala Regatului lombarzilor între 572 și 774. Plus Domul, care rivalizează cu cel din Milano. Îmi comunică, amabil, dl. Google. Motivul deciziei intempestive? Era cam devreme când ajunsesem la hotel și cum până la căderea serii mai era căteva ore bune, urcăm în reggio
TABLETA DE WEEKEND (127): JURNAL DE VACANŢĂ: VENEŢIA-PAVIA-TORINO de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1690 din 17 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/373552_a_374881]
-
p. 13. 2 Raymond Abellio, Dans une âme et un corps: Journal 1971, Paris, Gallimard, 1973, p. 107. 3 Raymond Abellio, La structure absolue, Paris, Gallimard 1970. 4 Raymond Abellio, "Fondements d'esthétique: "Structure absolue" et double dialectique", in Jean-Pierre Lombard (dir.), Raymond Abellio, L'Herne, Paris, Collection "Cahier de l'Herne", 1979, p. 149. 5 Raymond Abellio, Visages immobiles, Paris, Gallimard, 1983, p. 20. 6 Raymond Abellio, Approches de la nouvelle gnose, op. cit., p. 28. 7 Raymond Abellio, "Fondements d'esthétique
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
28. 7 Raymond Abellio, "Fondements d'esthétique: "Structure absolue" et double dialectique", op. cit., p. 152. 8 Solange de Mailly-Nesle, L'être cosmique, Paris, Flammarion, 1985, p. 123. 9 Raymond Abellio, "Fondements d'éthique (Fragments, 1950-1977): enseignement, exemple, influence", in Jean-Pierre Lombard (dir.), op. cit., p. 135. 10 Jean-Pierre Lombard (dir.), Raymond Abellio, op. cit., p. 394. 11 Raymond Abellio, "Journal de Suisse, janvier-septembre 1951 (extraits)", in Jean-Pierre Lombard, op. cit., p. 353. 12 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, Paris, Gallimard, 1989, p. 76
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
Structure absolue" et double dialectique", op. cit., p. 152. 8 Solange de Mailly-Nesle, L'être cosmique, Paris, Flammarion, 1985, p. 123. 9 Raymond Abellio, "Fondements d'éthique (Fragments, 1950-1977): enseignement, exemple, influence", in Jean-Pierre Lombard (dir.), op. cit., p. 135. 10 Jean-Pierre Lombard (dir.), Raymond Abellio, op. cit., p. 394. 11 Raymond Abellio, "Journal de Suisse, janvier-septembre 1951 (extraits)", in Jean-Pierre Lombard, op. cit., p. 353. 12 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, Paris, Gallimard, 1989, p. 76. 13 Jean Largeault, La logique, Paris, PUF
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
p. 123. 9 Raymond Abellio, "Fondements d'éthique (Fragments, 1950-1977): enseignement, exemple, influence", in Jean-Pierre Lombard (dir.), op. cit., p. 135. 10 Jean-Pierre Lombard (dir.), Raymond Abellio, op. cit., p. 394. 11 Raymond Abellio, "Journal de Suisse, janvier-septembre 1951 (extraits)", in Jean-Pierre Lombard, op. cit., p. 353. 12 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, Paris, Gallimard, 1989, p. 76. 13 Jean Largeault, La logique, Paris, PUF, "Que sais-je ?", no 225, 1993, p. 94. 14 Solange de Mailly-Nesle, L'être cosmique, op. cit., p. 123. 15
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
le monde, Monaco, Rocher, "Transdisciplinarité", 2002, a 2-a ediție, pp. 227-230. 20 Raymond Abellio, Manifeste de la nouvelle gnose, op. cit., pp. 227, 248. 21 Ibid., p. 44. 22 Ibid., p. 47. 23 Pierre Schaeffer, "Un quaternion pour Abellio", in Jean-Pierre Lombard, op. cit., p. 228. 24 Raymond Abellio, La structure absolue, op. cit., pp. 46-47. 25 Anthony Bonner, Doctor Illuminatus: A Ramon Lull Reader, Princeton, Princeton University Press, 1993, pp. 298-308; Joscelyn Godwin, Athanasius Kircher: Un homme de la Renaissance à la quête du
[Corola-publishinghouse/Science/1461_a_2759]
-
și îl vizitează pe Păgâno care trăia în penitenta, ca pustnic într-o peșteră, pentru a-și ispăși păcatele (Mă quando un suon terrible). Păgâno își declară disponibilitatea de a conduce cruciații în orașul necredincioșilor. Cand realizează că aceștia sunt lombarzi, Păgâno se înarmează pentru a participa la luptă. Tabloul 3. În harem, Sofia îi spune Giseldei că Acciano și Oronte au fost uciși: tânără deplânge faptul că un Dumnezeu nedrept a permis acest război. Arvino ajunge la timp pentru a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Engleză) 1985 (S) Maazel Teatro alla Scală di Milano Domingo, Ricciarelli, Diaz EMI Classics Film regizat de Franco Zefirelli care a eliminat o parte din muzică operei dar a folosit pentru coloana sonoră a filmului înregistrarea EMI Martie 1991 (L) Lombard Orch. Național de Bordeaux Aquitaine Giacomini, M. Price, Manuguerra Forlane Aprilie 1991 (L) Solti Chicago Sym. Pavarotti, Te Kanawa, Nucci London/Decca 14 Mai 1991 (L) Kuhn Tokyo Phil. Murgu, Guleghina, Bruson Koch Schwann 1993 (S) Chung Opéra Bastille Domingo
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pentru o perioadă de maxim 15 zile, În limita unui plafon aprobat, prin licitarea dobânzilor la Împrumut; c) Împrumuturi speciale - respectiv, Împrumuturi acordate În mod excepțional (extraordinar) de Banca Centrală băncilor comerciale aflate În dificultate (lipsă de lichiditate); d) Împrumutul lombard sau overdraft - respectiv, Împrumuturi pentru descoperire de cont, acordate de Banca Centrală băncilor comerciale care, În timpul unei zile bancare, au de efectuat plăți care depășesc disponibilul lor din contul curent deschis la Banca Centrală. Împrumutul lombard se acordă la o
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
de lichiditate); d) Împrumutul lombard sau overdraft - respectiv, Împrumuturi pentru descoperire de cont, acordate de Banca Centrală băncilor comerciale care, În timpul unei zile bancare, au de efectuat plăți care depășesc disponibilul lor din contul curent deschis la Banca Centrală. Împrumutul lombard se acordă la o rată a dobânzii stabilită de Banca Centrală, iar suma Împrumutată nu poate depăși 75% din fondurile proprii ale băncii comerciale (În cazul României). 5) Operațiunile de pensiune interbancare - reprezintă credite acordate, În cazul valorilor mobiliare sau
Marketing financiar-monetar by Lefter CHIRICĂ () [Corola-publishinghouse/Science/235_a_185]
-
descoperirea Americii, (ce alt "déjà vu" mai pregnant decît Indiile lui Columb?). Primul text tipărit? Cel pe care creștinătatea îl recopiază, îl iluminează și îl comentează de zece secole: Biblia. Apoi? Tradiționalele Artes moriendi și Vita Christi. Sentențele lui Pierre Lombard. Scot, Sfîntul Toma, Boethius, Părinții Bisericii. Pe scurt, toată literatura medievală, cu cele două principii obturante: scolastica și devoțiunea. Pentru început fiindcă trebuie epuizate stocurile și fiindcă aceste manuscrise sînt în așteptare, disponibile și verificate. Apoi fiindcă cititorii sînt clerici
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
precedat analiza, Victor Hugo l-a promovat pe Walter Benjamin. Revenirea la cei inspirați înseamnă întoarcerea la surse. În 1831, Victor Hugo scrie Notre-Dame de Paris, care se desfășoară în jurul lui 1480. Claude Frollo, arhidiaconul catedralei, pronunță, răsfoind un Pierre Lombard nou-nouț, editat la Nürnberg, și contemplînd catedrala, o propoziție enigmatică: "Cartea va ucide edificiul." Urmează o celebră meditație profetică, anacronică (căci știm că toți acei Frollo reali au suspinat de bucurie văzînd tiparnițele) și nebunesc de înțeleaptă. Imaginați-vă un
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
263, 266, 272 nota 1, 275, 284, 296, 300, 312, 322, 361 Leroi-Gourhan, André 47, 67, 82, 87, 206 nota 1, 229 Leroux, Pierre 264, 281 Lévi-Strauss, Claude 381 Lévy-Bruhl, Lucien 288 Lévy-Leblond, Jean-Marc 55 Licurg 268 Liebknecht, Wilhelm 300 Lombard, Pierre 209, 368 Loisy, Alfred 153 Loschack, Danièle 309 nota 1 Loyola vezi Ignațiu de Loyola Lucrețiu 283 Ludovic al XIV-lea 364 Ludovic al XVI-lea 172 Ludovic-Filip 271 Lumière, Auguste și Louis 107, 255 Lüsebrink, Hans Jürgen 182
Curs de mediologie generală by Régis Debray () [Corola-publishinghouse/Science/1031_a_2539]
-
sfinte. Altfel spus, eretic este acela care nu recunoaște autoritatea clerului, a preoților, a episcopilor, a papei. Filosofia, dispărută odată cu creștinarea Imperiului, reapare în secolul al XII-lea o perioadă înfloritoare în cursul căreia îi vedem oficiind pe Abelard, Pierre Lombard, Alain din Lille, Moise Maimonide, Averroes. Textele lui Aristotel ajung în Occident odată cu arabii, iar lectura Metafizicii, a Politicii și a Eticii nicomahice permite reflecției să se emancipeze cât de cât de ortodoxia impusă de religie. Oamenii încep să îndrăznească
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
Plotin și asceza, și materia, tradus de Ficino, și trupul, - Plutarh - Porfir, - Pitagora, - Seneca, - Socrate, - Varro, - Filosofi gnostici licențioși - Vezi intrarea Gnosticism II. Evul Mediu Abălard, Averroes, Bacon, R., Boețiu, Bonaventura îsfântul) Dante, și Epicur, Duns Scot, Lille de Alain, Lombard, Pierre, Maimonide, M., Marsilio din Padova, Occam William, Scot Erigene,J., Frați și Surori ale Spiritului Liber vezi intrarea Spiritului Liber II. Renașterea Bruno, G., ars pe rug, Calvin, Luther, Și Erasmus, - Vanini,J-C. persecutat Filosofi creștini epicurieni Erasmus anticlerical
O contraistorie a filosofiei. Volumul 2. by Michel Onfray [Corola-publishinghouse/Science/2094_a_3419]
-
dificultate. SCRIERI: La Prononciation du roumain, Uppsala, 1935; Le Verbe roumain, I-II, Lund, 1954-1955; La Langue roumaine, Paris, 1974; Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Uppsala, 1935; Le Verbe roumain, I-II, Lund, 1954-1955; La Langue roumaine, Paris, 1974; Dictionnaire morphologique de la langue roumaine (în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
în colaborare cu Const. Gâdei), București, 1981. Repere bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui Alf Lombard, JL, 1996, 5-8; Rusu, Membrii Academiei, 302. Gh.B. LÖRINCZI László (21.I.1919
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
bibliografice: Mélanges de philologie offerts à Alf Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui Alf Lombard, JL, 1996, 5-8; Rusu, Membrii Academiei, 302. Gh.B. LÖRINCZI László (21.I.1919, Țeline, j. Sibiu), traducător. După ce învață la Colegiul
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
Lombard, Lund, 1969; D. Macrea, Alf Lombard, în Limbă și lingvistică română, București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui Alf Lombard, JL, 1996, 5-8; Rusu, Membrii Academiei, 302. Gh.B. LÖRINCZI László (21.I.1919, Țeline, j. Sibiu), traducător. După ce învață la Colegiul Reformat din Cluj luându-și bacalaureatul în
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
București, 1973, 62-65; Gh. Bulgăr, Un savant romanist, exeget al limbii române: Alf Lombard, „Comunicările Hyperion”, 1993, 9-19; Marius Sala, Alf Lombard, LR, 1996, 1-6; Florica Dimitrescu, Alf Lombard, RL, 1996, 12; Alexandra Roceric, Un gând la plecarea lui Alf Lombard, JL, 1996, 5-8; Rusu, Membrii Academiei, 302. Gh.B. LÖRINCZI László (21.I.1919, Țeline, j. Sibiu), traducător. După ce învață la Colegiul Reformat din Cluj luându-și bacalaureatul în 1937, urmează cursurile Facultății de Drept a Universității din același oraș, obținând
LOMBARD. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287848_a_289177]
-
1916-1968), pref. edit., București, 1973; Corespondența lui G. Călinescu cu Al. Rosetti (1935-1951), pref. edit., postfață Vasile Nicolescu, București, 1977; Din călătoriile lui Don Miguel. Corespondență Ion Barbu - Alexandru Rosetti, îngr. Simona Cioculescu, București, 1995; Corespondența (1934-1990): Al. Rosetti - Alf Lombard, I-II, îngr. Nicolae Mocanu, Ioana Anghel și H. Hoffmann, Clu-Napoca, 2000-2002. Repere bibliografice: Călinescu, Cronici, I, 299-302, II, 9-12; Călinescu, Ulysse, 320-323, 360-366; Perpessicius, Opere, V, 240-244; VIII, 147-153, 179-182, 282-285, IX, 95-99, X, 85-89, XI, 370-374, 463-467; Streinu
ROSETTI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289380_a_290709]
-
Lorca, Juan Ramón Jiménez. Alt segment important include studii cu caracter științific, domeniile fiind folclorul, lingvistica, estetica, istoria, medicina, științele exacte, filosofia etc., ilustrate de nume precum Ștefan Pașca, Emil Petrovici, Gh. Bulgăr, Al. Graur, Gavril Istrate, Henri Jacquier, Alf Lombard, Dimitrie Macrea, Ion Pătruț, Romulus Todoran, Nae Antonescu, Romul Munteanu, Tudor Vianu, Nicolae Balotă, Al. Dima, Achim Mihu, Marian Papahagi, Petru Comarnescu, Mircea Țoca, Andrei Pleșu, Modest Morariu, N. Carandino, Doina Modola, Valentin Silvestru, Pavel Apostol, Mircea Malița, Tudor Cătineanu
STEAUA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289896_a_291225]
-
o durată de șase ani de către adunarea generală. Este semnificativ că în ultimele luni ale anului 1956 au fost desemnați să facă parte din S. de F.R., ca membri de onoare, Dumitru Găzdaru, N. I. Herescu, Jean Boutière, Ernst Gamillscheg, Alf Lombard, Basil Munteanu, Mario Roques, G. D. Serra, Carlo Tagliavini, iar ca membri activi - Mariano Baffi, Victor Buescu, Eugen Coșeriu, Petre Ciureanu, Ioan Guția, Gino Lupi, Aureliu Răuță, Mario Ruffini, Emil Turdeanu, Roșa Del Conte, Alphonse Juilland, N. A. Gheorghiu, Pierre Gherman
SOCIETATEA DE FILOLOGIE ROMANA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289748_a_291077]