184 matches
-
665002 094645152 7483 IOANEI DOBRIȚĂ (n. 1957) Constantă, B-dul I. C. Brătianu nr. 88, bl. SR8B, sc. B, ap. 27 țel. 623111 647229 1788 IVAȘCU GHEORGHE (n. 1958) Constantă, Str. Pescarilor nr. 20, bl. BM8, ap. 9 țel. 546789 094362601 1792 LOPĂȚICA GHEORGHE (n. 1940) Constantă, Str. Suceava nr. 10, bl. U1, sc. A, ap. 3 țel. 652615 12723 MIHAI LILIANA (n. 1956) Constantă, B-dul Tomis nr. 221, bl. TS 11B, sc. A, ap. 13 țel. 644292 094304058 7495 MITĂ MARIANA (n.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/211858_a_213187]
-
ap. 9 țel. 656944 1660 IONIȚĂ NICULAI n.1927 Constantă, Al. Malinului nr. 9, bl. B6, ap. 9, sc. A țel. 630557 1788 IVAȘCU GHEORGHE n.1958 Constantă, Str. Pescarilor nr. 20, bl. BM8, ap. 9 țel. 546789; 094362601 1792 LOPĂȚICA GHEORGHE n.1940 Constantă, Str. Suceava nr. 10, bl. U1, sc. A, ap. 3 țel. 652615 1664 LUNGU ION n.1930 Constantă, Al. Heracleea nr. 7, bl. Z3, sc. A., ap. 6 țel. 646560 1793 LUNGU VIORICA n.1953 Constantă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/137072_a_138401]
-
corespund descrierii și condițiilor de calitate de mai jos: 1. mușchiuleț - marele, micul psoas și iliacul situat sub vertebrele dorsolombare; 2. spata cu rasol și ceafa - musculatură și vertebrele din regiunea cervicala, inclusiv atlasul și musculatură care îmbracă osul scapulum (lopățica) și osul humerus; este delimitata anterior de tăietura capului și posterior de linia care trece prin dreptul vertebrei a 5-a în direcție perpendiculara și paralelă cu coasta; piesă include rasolul anterior; 3. antricot cu cotlet - mușchiul din regiunea dorsala
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
și linia de separare a mușchiului de fleica; 4. pulpa cu rasol (jambon) - musculatură și suportul osos din regiunea bazinului, osul sacrum, 2 vertebre codale, femurul, rotula și rasolul din spate; 5. spata cu rasol - musculatură care îmbracă osul scapulum (lopățica) și osul humerus. Limită din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcția perpendiculara și paralelă cu coastele. Se detașează prin tăietura sub lopățica și deasupra coastelor, trecând prin mușchiul care leagă spata de antricot și piept
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
și rasolul din spate; 5. spata cu rasol - musculatură care îmbracă osul scapulum (lopățica) și osul humerus. Limită din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcția perpendiculara și paralelă cu coastele. Se detașează prin tăietura sub lopățica și deasupra coastelor, trecând prin mușchiul care leagă spata de antricot și piept; cuprinde și rasolul din fața; 6. garf - musculatură cu suportul osos (vertebre) din regiunea cervicala, dorsala și lombara, delimitandu-se anterior de tăietura capului (atlas), iar posterior de
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
cm de slănină; 11. pulpa fără os - provine din prelucrarea pulpei cu os descrise la pct. 10, la care se îndepărtează oasele, grăsimea moale, flaxurile și formațiunile vasculare de pe suprafețele prelucrate; 12. spata cu os - musculatură care îmbracă osul scapulum (lopățica) și osul humerus cu sau fără slănina și sorici. Limită din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcția perpendiculara și paralelă cu coastele. Se detașează prin tăietura sub lopățica și deasupra coastelor, trecând prin mușchiul care
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
cu os - musculatură care îmbracă osul scapulum (lopățica) și osul humerus cu sau fără slănina și sorici. Limită din spate a tăieturii trece în dreptul vertebrei a 5-a în direcția perpendiculara și paralelă cu coastele. Se detașează prin tăietura sub lopățica și deasupra coastelor, trecând prin mușchiul care leagă spata de antricot și piept. Limită de jos trece prin articulația humeroradiocubitala (cotul care o separă de rasol); 13. spata fără os - provine din prelucrarea spetei cu os descrise la pct. 12
EUR-Lex () [Corola-website/Law/146596_a_147925]
-
1 care a bătut mingea de trei on până să poată fugi la „țilul” la care se fuge la o distanță de circa 30 de pași. In apropierea „țilului de fugă” se fixează locul celui ce lovește mingea cu o lopățică - „lopiscă”. Mingea este aruncată de la mică distanță de către un adversar. Cel care bate mingea trebuie s-o nimerească de trei ori la rând, azvârlind-o la mare distanță pentru a putea fugi repede la „țilul de fugă” și a se
Zece Hotare, Bihor () [Corola-website/Science/300883_a_302212]
-
înrăutățit considerabil. Aici este ploaie și furtună cu piatră. Abia reușesc să ajung la timp să mă adăpostesc la Cabana Babele. Spre seară vremea s-a mai ameliorat. Se lasă amurgul, eu mă găsesc la Sfinx. Am cu mine o lopățică cu care vreau să construiesc un mic șanț în care să îngrop pietrele din jurul altarului vechi. Este din ce în ce mai întuneric și cerul încă acoperit de nori. Sunt totuși hotărât ca în această noapte să fac lucrarea chiar dacă va trebui să stau
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
Dar este o muncă laborioasă și de lungă durată, spune un băiat. O voi termina până dimineața. Vă ajutăm noi, spune o fată. Lucrul este împărțit pe echipe. Unii dau pietrele la o parte, alții se rânduiesc la săpatul cu lopățica și scoaterea pământului, ceilalți așează pietrele în șanț. Acum lucrarea avansează rapid astfel că este terminată înainte de ora zece. Sunt semne că furtuna va reveni. Fundația din pietre este acoperită acum cu pământ, cei șase tineri și cu mine formăm
Editura Destine Literare by Octavian Sărbătoare () [Corola-journal/Journalistic/85_a_469]
-
cu nasturi și așezate cruciș pe umeri. Deși ceangăii poartă în mod obișnuit cizme, de data aceasta ei sunt încălțați cu opinci, la călcâi având „pintin”, iar la glezne clopoței. Mai demult, ei purtau toporiști, mai la urmă însă o lopățică de mărimea maiului. Jucătorii sunt conduși de un „vătaf” și au în ceată două personaje caraghioase, mute, numite „cuca”. Acești cuci purtau mai demult săbii de lemn, astăzi ei au însă un bici. O veche descriere a boriței, narată de
Etnografia Țării Bârsei () [Corola-website/Science/306260_a_307589]
-
trei dinți ce se introducea prin gaura din perete într-o gaură specială din lemnul masiv prins vertical în ușorul drept. Lemnul vertical funcționa ca o cutie de broască. În el se păstrează și azi dăltuiturile în care au stat lopățelele de lemn ce blocau și deblocau fușteiul. În foaia ușii se văd urmele de la un mâner cu zăvor pe interior, ce era folosit pentru închiderea și deschiderea ușii când ușa nu era încuiată. Foaia ușii se mișca în două țâțâni
Biserica de lemn din Sârbi Susani () [Corola-website/Science/309176_a_310505]
-
aduse, cum era obiceiul în acea vreme, cinci suluri pentru fiecare carte a Torei (Pentateuh). Elemente ale scărilor se păstraseră intacte. Pe una din coloanele de pe platformă se deslușesc elemente decorative - o menora - candelabrul evreiesc cu șapte ramuri,sub ea lopățica pentru tămâie, o frunză și un fruct de chitră „lulav”, caracteristic pentru cultul iudaic, de asemenea pe o altă față a coloanei - motive viticole.Pe un relief s-a descoperit imaginea unei Menora așezată pe un tripod, și având de
Umm al-Kanatir () [Corola-website/Science/328085_a_329414]
-
deslipi la prima grimasă, arătam și mai rău, ca o fantomă, sau ca un vampir. Pe urmă îmi veni altă idee: ceva care se putea lipi foarte bine era fondul de ten. Desfăcui o sticluță și începui să dau cu lopățica aceea înșurubată în dop. Era perfect. Nu se mai cunoștea nimic. Puteam să merg și la cursuri și să mă întîlnesc după aceea și cu Ion Micu. Revenii în hol foarte vesel și spusei: "Ei, domnilor, spectacolul s-a încheiat
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
să le dea înstelaților rămași pe dinafară o bună întrebuințare. De pildă, la rețeaua de autostrăzi cu care am putea cuceri Europa mai repede decât cu vitejii ce se amăgesc că apără și azi cetățile lui Decebal jucându-se cu lopățica de-a valul lui Traian.
La umăr arm' (ageddon)! (Pamflet de Anul Nou) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15601_a_16926]
-
carte. Eu n-avusesem parte. A citit și s-a negrit la față. Apoi a oftat iarăși și-a dejugat boii, trântind jugul de pământ cu ciudă, încât am crezut că se desface și se preface într-un braț de lopățele și surcele. Ce-i, măi omule? Ce te-a apucat? De ce te înfurii, de ce te răzbuni pe un lucru care nu ți-a făcut nimic și care îți mai și trebuie?... Ducă-se toate la dracu-n praznic! Că mie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1522_a_2820]
-
scos din flăcări cu un clește lung. Sticla incandescentă se Întinse fluidă peste suprafață, răspândind În jur mici scânteieri fierbinți. Fără să-i pese de căldură, maestrul Începu să o finiseze cu niște clești din bronz, ajutându-se cu o lopățică din același material. Din câteva lovituri hotărâte, Îi imprimă o formă dreptunghiulară, lungă cam de un picior. - Iată Încă un geam pentru ferestrele nobililor, messer Alighieri. Acum, nici un cetățean Înstărit al acestui oraș nu le mai vrea acoperite cu pânze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Întîmpla nimic. La fel ca În seara precedentă, merse mai la vale de intersecție și așteptă pînă cînd se lăsă Întunericul. Iar plantarea propriu-zisă a caltrop-ului nu-i luă mai mult de cîteva minute. Nu trebui decît să sape cu lopățica o scobitură, chiar În urma lăsată de roata cisternei pe drumul care ducea spre pădure, să pună acolo caltrop-ul, apoi să-l camufleze cu pietriș și niscai praf, avînd grijă să arunce resturile de pămînt cît mai departe, pe cîmp. După
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
Înțelegeți, mă?” se interesă Vieru, Încercând să prindă uităturile celorlalți doi căutători. „Zi mai departe!” răspunse unul dintre ei. Locotenentul găsise pe firul apei În jos o pâlnie uriașă de bombă americană. O adâncise cât putuse de mult cu o lopățică soldățească, cărase cele opt hoituri și le așezase, dimpreună cu atașul și toate lucrurile militarilor, pe fundul gropii și apoi o astupase. Motocicleta („Țundap, tăticule, nu jucărie!” găsise Vieru de cuviință s-o preamărească) o luase și, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Costel. Cei mai prestigioși meșteri populari din Oltenești sunt: Solomon Ioniță realizează împletituri din răchită și salcie, în primul rând coșuri; Drosul Costică, același meșteșug; Apostol Radu prelucrează lemn de tei, salcie, arțar, plop, obținând cozi de unelte agricole, linguri, lopățele, furci de tors; Perju Emil face mături din sorg (popular se spune „mălae”); Geles Renocica realizează, din lână și bumbac, cuverturi, lenicere, fețe de plapumă, covorașe și traverse; Moșneagu Vasile face împletituri, dar și tablouri din paie de grâu, culese
Creativitatea artistică la copilul cu dizabilități by Cleopatra Ravaru () [Corola-publishinghouse/Science/688_a_1327]
-
același etimon, cu sufix, însemnînd „tîrgul cerealelor“). Oricum, forma romînească, cu s, este anterioară formelor maghiară (Burcza) și germană (Burzenland), acestea fiind adaptări ale celei romînești (ca în sabie > săs. tsabien, magh. sîmbră > magh. czimbora). Apelativul romînesc regional bîrsă, bîrță („lopățica dintre grindeiul și plazul plugului“) nu este plauzibil onomasiologic drept bază a unui toponim de o asemenea răspîndire. Toponimul a fost dedus și din alb. vertse, „scîn durică“ < lat. vertia, din sl. brdce, brdco, „vîrf ascuțit“ (iar în limbile neoslave
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
continuă pe perioada aplicării. Prepararea suspensiilor - se cântărește produsul, în conformitate cu doza de aplicat și volumul rezervorului; - se introduce într-un vas smălțuit sau de plastic și se adaugă apă în volum de 3-4 ori mai mare; - se amestecă cu o lopățică de lemn până la obținerea unei paste omogene, numită “suspensia mamă”, la care se adaugă 5-10 l apă și se introduce în rezervorul mașinii; - în timpul umplerii rezervorului cu apă, se amestecă omogen și energic, prin dispozitivele existente în mașina de stropit
COMBATEREA INTEGRATĂ A AGENŢILOR PATOGENI by ISABELA ILIŞESCU () [Corola-publishinghouse/Science/91491_a_93091]
-
12 °C vara. Scopul malaxării este de a lega bobul de unt într-o masă compactă, de repartizare uniformă a apei în masa untului și de îndepărtare a excesului de apă. Eficacitatea malaxării se evidențiază prin apăsarea untului cu o lopățică din lemn (la începutul malaxării, prin apăsare rezultă numeroase picături de apă cu aspect tulbure și lăptos, dar după un anumit interval de timp, aceste picături sunt tot mai rare și cu aspect normal; malaxarea se consideră încheiată când nu
Controlul şi expertiza calităţii laptelui şi a produselor lactate by Marius Giorigi Usturoi () [Corola-publishinghouse/Science/682_a_1311]
-
mm. 4 Plegaderus caesus Herbst Corpul oval-scurtat, maroniu sau negru, cu antenele și picioarele maroniu roșcate, de nuanță deschisă. Elitrele lățite după umeri, dorsal puternic convexe. Suprafața elitrelor mată, prevăzută cu o punctuație grosieră. Vârfurile tibiilor anterioare în formă de lopățică. Sub scoarța esențelor de foioase. l=1,2-1,7 mm. 5 Plegaderus dissectus Erichson Oval-alungit, maroniu-închis sau maroniuroșcat. Antenele și picioarele au o culoare mai deschisă. Marginile laterale ale elitrelor sunt puternic lățite. În resturi vegetale și sub scoarța esențelor
Coleoptera Romaniae by Paul Gîdei () [Corola-publishinghouse/Science/706_a_1343]
-
Zâmbi cu un aer distrat, ca și cum abia atunci mă zărise în întuneric, și se îndepărtă spunând noapte bună, fără să se adreseze cuiva anume. În mijlocul aleii, lângă una dintre micile lămpi înșirate, se aplecă pentru a ridica de jos o lopățică din plastic, uitată de copii. Materialul din care era făcut halatul, foarte fin și mătăsos, îi desenă linia spatelui, șoldurile arcuite. Într-o imagine închipuită, m-am gândit deja la noaptea pe care urmau s-o petreacă împreună, la nopțile
[Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]