183 matches
-
iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și la Spitalul de Urgență
TÂRGUL ICONARILOR ŞI MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1358 din 19 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/366167_a_367496]
-
noaptea. Dacă mergeam la club, azi eram rupt la fotbal...Și sunt atacant!” Ninge...ninge ca-n poveste! Cum să-i spun lui „Sforăilă” că mi-a prins așa de bine...sforăitul lui? Înoată prin zăpadă până la portbagaj...își scoate lopățica...și, într-un balet hazliu, îmi arată cum se curăță o mașină în 2-3 minute. “Te iubesc! Acum se vede?” scrie pe zăpadă, așa cum scrisese unul cu vopsea pe asfalt și cineva pusese poza pe You Tube. Mor de râs
POVESTE DE IARNĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346651_a_347980]
-
iar 99 este numărul casei socrului său. Altă instalație se numește „Înălțarea.” Pe o țesătură de cânepă albă, cu dimensiunile de 2,5 metri lungime și 0,80 metri lățime a prins mai multe sculuri de cânepă împletite între spete, lopățele cu găuri, la capătul terminal suveici, cu diverse obiecte folosite la țesut. O altă instalație reprezintă un colier făcut din țevi și ghemulețe de tort. A mai realizat un mozaic de peste 100 de metri pătrați și la Spitalul de Urgență
TÂRGUL ICONARILOR ŞI AL MEŞTERILOR CRUCERI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2260 din 09 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/353378_a_354707]
-
a lui Burebista și să trimitem în toată țara semnalul: SUNTEM MULȚI, NE PASĂ ȘI NU MAI ACCEPTĂM CA UN GRUP DE INDIVIZI CU SUFLETE DE ALOGENI SĂ NE MAI BATJOCOREASCĂ ISTORIA! SPIRITUL DACIC RENAȘTE! Veniți cu saci menajeri, cu lopățici și cu mult entuziasm! Iată câteva informații pentru cei care vor veni alături de noi: în București ne vom întâlni la ora 14:00, în zona Piața Muncii, cu cei care consideră că nu se descurcă să ajungă singuri până la Argedava
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
Polei de colo până colo, iar roțile erau bine înfundate în zăpadă. Intru și dau drumul radiatorului și, între timp, îmi propun să-mi fac și eu încălzirea cu zăpada de la roată. Ce inspirată am fost când mi-am cumpărat lopățică de la Kauffland! Dar scoate-o dacă poți! Portbagajul mașinii, plin de polei, nu voia să se deschidă și pace. Îmi amintesc, într-o fracțiune de secundă, că sunt femeie și că Dumnezeu nu degeaba a lăsat bărbați pe pământ. Și
NUME DE COD `MAMAIA` de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 718 din 18 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/341440_a_342769]
-
făceau cu mâna ei și fratelui ei. Mira era mezina familiei, și avea asigurată paza de către primul născut. Era plină de nisip, dar tare mult îi plăcea să simtă firicelele acelea argintii pe piele. Colacul ei roșu stătea la umbră. Lopățelele și găletușa, alături de mingea colorată de plajă. Se uita, din când în când la castelele ridicate de fratele ei. Mai orna câte un turnuleț cu câte o scoică. Ar fi vrut să aibă și ea priceperea și talentul lui. Își
MAREA de MIRELA STANCU în ediţia nr. 2017 din 09 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381989_a_383318]
-
parc. - Nu merg, du-te tu. - Se va miră lumea când mă va vedea fără tine. O să zică: „Uite o bunica fără nepoțica”. Așa că, trebuie să vii cu „buni” a ta. - Bine Buni, vin, așteaptă să-mi iau găletușa și lopățica pentru nisip. Așa am ajuns să port un nou nume care mai apoi a devenit și adresa de email și treptat, chiar cei ce ma cunoșteau din tinerețe, au început să mi se adreseze cu noul meu pseudonim. Cand esti
INTERVIU CU SCRIITOAREA ELENA BUICĂ de GEORGE ROCA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345031_a_346360]
-
conștiinței, Leopold Bloom; verbele apar doar la forma infinitivală, astfel încît ambele persoane (întîi și a treia) și timpurile (prezent sau trecut) rămîn nedeterminate: Bomboane cu ananas, geleuri de lămîie, caramele moi. O vînzătoare lipicioasă toată de zahăr, împingînd cu lopățica bomboane cu cremă pentru un profesor de la școala fraților creștini. Vreo festivitate școlară. Are să-i doară burta. Cofetărie și patiserie, furnizor al curții regale. Dumnezeu. Să-l. Apere. Stă pe tronul lui, și suge la bomboane roșii pînă le face
Teoria narațiunii by Franz Karl Stanzel [Corola-publishinghouse/Science/1079_a_2587]
-
Zâmbi cu un aer distrat, ca și cum abia atunci mă zărise în întuneric, și se îndepărtă spunând noapte bună, fără să se adreseze cuiva anume. În mijlocul aleii, lângă una dintre micile lămpi înșirate, se aplecă pentru a ridica de jos o lopățică din plastic, uitată de copii. Materialul din care era făcut halatul, foarte fin și mătăsos, îi desenă linia spatelui, șoldurile arcuite. Într-o imagine închipuită, m-am gândit deja la noaptea pe care urmau s-o petreacă împreună, la nopțile
Recviem pentru Est by Andreï Makine () [Corola-publishinghouse/Science/2348_a_3673]
-
scoli mai dimineață, ce minune îți apare: crezi că soarele răsare drept din mare... Mingea lui de foc, pe seară, parcă pleacă la culcare în adânc străfund de mare. Plaja-i plină de copii. Râs și chiot, mingi, umbrele, găletuși, lopățele și la fiecare pas vezi o pălărie mare și-un costum frumos de baie, un câmp cu floricele: e doamna învățătoare! Zice că-s mâna ei dreaptă și mă strigă "ciocolată". Eu păzesc pe cei mai mici, nu doar când
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
a găsit un pui de lup căzut într-o prăpastie. Era mic, abia făcea ochi și în cădere își rupse un picior. Tremura, scheuna, părea gata să moară. Decebal l-a dus în cetate, i-a legat piciorul rupt între lopățele și l-a adăpostit într-o șură. Când s-a vindecat, a crescut mai mare și mai voinic decât un câine ciobănesc. Era domesticit, blând cu cei buni și aprig cu cei răi. Avea părul sur, aspru, gât gros, picioare
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
ochiul: - Mănâncă, Mihaela, dă-i dracu’, au de toate, doar nu le faci economie. Hai, măi fată, lasă că răbdăm acasă. Am ieșit pe malul lacului. Oamenii își plimbau câinii. Din când în când, luau discret o punguță și o lopățică puse de municipalitate din loc în loc și strângeau căcărezele patrupezilor. Erau pungi frumoase. Mai să-ți vină să le iei acasă pentru cadouri de Crăciun. * * * Nu știu de ce, Elveția a rămas pentru mine țara-prototip pe care am admirat-o și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
așa cum ar putea să fie o Băneasă fără garduri, fără mega-viloaie, cu case normale, cu o pădure extrem de curată prin care de obicei își plimbă Jeff cei cinci câini, dar pe rând și în lesă, că ei curăță murdăria cu lopățica și punguța. Ieri am lucrat, la prânz am înotat, apoi am mers la bibliotecă unde au și revista AnALize, până la numărul cu umorul. Seara am fost la Nick (mănâncă tot mai puțin și mai greu). Merg cu Cristina, care continuă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2152_a_3477]
-
băietănaș slab și cu gâtul lung trăgea din când în când dintr-un maldăr uriaș mănunchiuri de stuf și le zvârlea pe foc. Moș Nastase și Niță Lepădatu se cinchiră la pământ. Un slujbaș al curții tăpșea mămăliga c-o lopățică, iar altul stătea c-un linguroi uriaș lângă cazanul cu fiertură de oaie. Oamenii ceilalți, cu străchinile, așteptau flămânzi, și nimeni nu băga în samă venirea străinului. Dar după ce se împărțiră feliile mari și sorbitura, după ce toți începură a mânca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2100_a_3425]
-
văzului și auzului. Apoi câinele s-a oprit să-și facă treaba lui de câine, cu picioarele îndoite. Nici o problemă pentru Shadow - nu ca mine, cu Morning Line, cu țigara, cafeaua, chinul obișnuit. — Bravo, spuse Martina. — Asta ce e? — O lopățică. A, da, am spus eu. Echipamentul complet - lopățica, fărașul și cutia pentru rahații de câine. Doamne, voi, americanii, sunteți culmea. Ei, hai, doar n-ai de gând să... fii serioasă. — Fac urât de tot aici când e vorba de așa ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
să-și facă treaba lui de câine, cu picioarele îndoite. Nici o problemă pentru Shadow - nu ca mine, cu Morning Line, cu țigara, cafeaua, chinul obișnuit. — Bravo, spuse Martina. — Asta ce e? — O lopățică. A, da, am spus eu. Echipamentul complet - lopățica, fărașul și cutia pentru rahații de câine. Doamne, voi, americanii, sunteți culmea. Ei, hai, doar n-ai de gând să... fii serioasă. — Fac urât de tot aici când e vorba de așa ceva, spuse ea. Oamenii țipă la tine. Un căcățel
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
niciodată rău nimănui. Nu, e foarte toxic, mai cu seamă că și copiii se joacă pe străzile astea. Rahatul de câine te poate îmbolnăvi. Ce nu te îmbolnăvește? Vreau să spun că, despre iei problema în amănunt, orice te îmbolnăvește. Lopățica și fărașul te pot îmbolnăvi. Probabil și copiii. Uite, spuse ea. Când am ajuns la colțul străzii cu stația de taxiuri de pe Eighth Avenue, Shadow s-a oprit. A scâncit. Și-a ațintit privirea spre nord, către raiul păcătos de pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
încă de felul acesta, Mini se despăgubea, având păreri despre fapte, lucruri și oameni. Din parfait-ul glace își tăiase o felie așa de mare, dată fiind înălțimea impunătoare a formei, că rămăsese în urmă de ceilalți, deși luptase harnic cu lopățica fină de argint, la înghițirea cremei delicioase și răcoritoare. Apăruseră fragi mărunți de tot și, prin fereastra scundă cu obloane de stejar, căutase să ghicească, undeva, păduricea odihnitoare. Fragii de pădure păreau lui Mini cea mai frumoasă floare a pădurei
Fecioarele despletite by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295608_a_296937]
-
alături, să-l încurajez în încercările lui de a mă ajuta, să-l învăț, pe măsura puterilor lui de înțelegere și efort, treburi ușoare dintre cele mai diverse. Îi procurasem uneltejucării pe care el le folosea din ce în ce mai bine: gălețică, greblă, lopățică, măturică, făraș, hârleț, sapă, stropitoare etc. Cred că abia împlinise 5 ani când m-a ajutat prima dată la tăiatul și legatul viei și la curățatul pomilor. Îi ceream să ridice o coardă, să țină alta pe care urma să
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
Înțelegeți, mă?” se interesă Vieru, Încercând să prindă uităturile celorlalți doi căutători. „Zi mai departe!” răspunse unul dintre ei. Locotenentul găsise pe firul apei În jos o pâlnie uriașă de bombă americană. O adâncise cât putuse de mult cu o lopățică soldățească, cărase cele opt hoituri și le așezase, dimpreună cu atașul și toate lucrurile militarilor, pe fundul gropii și apoi o astupase. Motocicleta („Țundap, tăticule, nu jucărie!” găsise Vieru de cuviință s-o preamărească) o luase și, ca să nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
în nisip. Începu să rupă plicul și scrisoarea bucăți bucățele, tot mai mici, micuțe, minime, pulbere, pulbere. Adună totul cu grijă, se apucă, răbdător, să îngroape mica grămăjoară de foste cuvinte sub mormântul de nisip, îndesând, iarăși și iarăși, cu lopățica și găleata de copil, până nu mai putea fi găsită vreo urmă. Mai contemplă o clipă mormântul. Se ridică, în cele din urmă, mulțumit. O fracțiune de așteptare, apoi izbucni trilul nebun, râsul năvalnic, voios, de nestăvilit. Grădina celestă se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
aici În ceea ce privește satisfacerea necesităților sale excretorii. Pe cealaltă, ca să spunem așa complementară, o rezolvă În mod disciplinat În curtea casei unde locuiește, de aceea violoncelistul nu trebuie să umble În urma lui adunându-i excrementele Într-o punguță de plastic cu ajutorul lopățelei special desemnate În acest scop. Ar fi un exemplu notabil de rezultat al unei bune educații canine dacă nu ar fi vorba de Împrejurarea extraordinară de a fi fost ideea animalului Însuși, care este de părere că un muzician, un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2327_a_3652]
-
făcute! Nimic nu mai cade. Ruleta se învîrti, bila norocului alergă zăpăcită printre numere până ce osteni. ― Șapte! Ieșise! Ieșise! Chiar 7, numărul destinului meu. Nu m-am mirat deloc. M-aș fi mirat dacă nu ieșea. Crupierul îmi întinse cu lopățica o grămadă de fise. ― Faceți jocurile, domnilor. Am pontat a doua oară, tot pe 7. Puteam să-l schimb? Nu, în ruptul capului! De rândul acesta admiteam că voi pierde, dar ce importanță avea? ― Șapte! Iată, ieșise a doua oară
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
pe Fran să se îndrepte în scaun și să se oprească din scris. Probabil că era vreun localnic furios care suna să se plângă de faptul că vagabonzii îi blocau calea de acces sau că proprietarii de câini nu foloseau lopățele corespunzătoare. Ziarul primea o mulțime de astfel de apeluri, deși, din fericire, majoritatea nu ajungeau direct la Fran. — Într-adevăr. — Redactorul-șef al ziarului Citizen? — Da. — Atunci am o poveste trăsnet pentru dumneavoastră. O companie de familie fondată acum optzeci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
ochii peste cap. Nici patru ani n-are și deja e obsedat de televizor. Ca adolescent, cum o să mai fie? — Distrage-i atenția cu un castel de nisip uriaș, zic eu rînjind. La magazinul de cadouri se vînd găletușe și lopățele. Cam la o sută de lire bucata, clatină el din cap. — Dar sînt pentru iubitul tău fiu, precizez eu. Haide, cumpără-i o găletușă și o lopățică și du-l pe plajă. Dan Îl ridică pe Tom și-l așază
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]