94 matches
-
Loew, punîndu-și În valoare vocea de tribunal. Joan Își termină băutura. — Cum se face că voi doi vă cunoașteți? Chiar așa de bine cooperează poliția cu biroul procuraturii? Jack abia se abținu să nu rîdă: eu sînt băiatul care adună lovelele pentru jidan. — Rezolvăm cazuri Împreună. Eu vin cu dovezile, iar Ellis Îi pune sub acuzare pe băieții răi. Un chelner Își făcu apariția. Joan comandă un punci Islander. Jack ceru o cafea. Loew spuse: — Un martini Beefeater. Karen puse palma
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
restul lumii - adică să nu afle Karen. De un an Întreg era eroul ei. Cumva, povestea devenise chiar reală. A Încetat să le mai trimită bani orfanilor Scoggins, Încheind conturile la limita de patruzeci de bătrîne, căci avea nevoie de lovele pentru a-i face curte lui Karen, cînd era cu ea, se simțea extrem de departe de Malibu Rendezvous. Joan Morrow Loew tot ostilă rămăsese. Welton și hoașca lui Îl acceptau În silă, iar Karen Îl iubea atît de mult, Încît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2036_a_3361]
-
Fraser, fotograful și doamna Alexander tocmai ieșeau pe ușa care ducea spre clădirea Învecinată. Fetele Începură să rîdă din nou, după ce ușa se Închise. Winnie strigă cu vocea ei foanfă: — Ce ți-a dat, Duncan? Adresa lui? Îți dau cinci lovele pe ea! — Eu Îți dau șase! spuse fata de lîngă ea. Împreună cu altă fată Încercară să-i smulgă hîrtia. El le dădu la o parte și rîse - ușurat că aleseseră să ia toată această problemă așa, și nu altfel. Len
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
grea pe brațul lui Reggie, dar refuza să-i vorbească. — Ești bine? repeta el necontenit. OK? Bravo, fetițo. Apoi, după ce se depărtară o sută de metri, explodă. — Ce căcănar! Cristoase, ce-a dat peste noi! Toată chestia aia cu zece lovele În plus. Știa că ne-a prins la-nghesuială. Cristoase, ce jidan afurisit! Trebuia să mă mențin pe poziție mai cu forță. Pentru două ace... — Taci odată! spuse ea În cele din urmă, nemaiputînd să suporte. — Nu, dar pe bune
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2284_a_3609]
-
de leșin se face iarăși luni dimineață. Iarăși luni. Telefonul mă smulge dintr-un somn năucitor. E Gus. Vrea să o ia devreme din loc. Da, Îi place să acumuleze cât mai mult În timpul iernii, așa Încât să fie plin de lovele când vremea se schimbă și se poate juca golf. Sunt câteva mesaje pe robot de la cei care au citit articolul din Mail. — Sunt Chrissie. Felicitări Bruce, dacă știi la ce mă refer. Dă-mi un telefon. Chrissie. — Bravo Bruce... cred
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
unele mai noi din est. Citeam În ziarul de duminică despre un oarecare puțoi ramolit care lucra la Compania Electrică și care și-a schimbat rabla de mașină cu una nouă a-ntâia. Nici nu-i vorba neapărat de multe lovele, un inel de la Ratner’s și un bilet de avion, uneori sunt suficiente. Bineînțeles, ea dispare Înainte ca inelul să se facă praf, dar până atunci ți-ai făcut treaba cu ea. Pipița asta cu Părintele Jack știe cum stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Vântul Îmi Înțeapă buzele crăpate și cred că una dintre ghete Începe să se ude pe dinăuntru. Înclin din cap când vreo două pizde disponibile Își croiesc drum de-a lungul străzii. Par destul de tinere, dar poate că le impresionează lovelele. Nu strică să mă bag. — Ok fetelor! urlu eu. Se răsucesc. Una nu-i deloc nasoală. Încă o dată, a lu Bladesey nu-mi place. Nu-i rău, zice cea care arată bine cu o prudență sfidătoare și veselă. Sunt instant
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Ar fi trebuit să-mi Închipui. E vestit pentru asta. Întotdeauna când vine vremea să i se reînnoiască contractul, În Evening News se relatează despre diferite aiureli, gesturi dramatice și impasuri. Ticălosu nu se mișcă Încedeloc când vine vorba de lovele. Îmi pare rău că nu ți le pot da pe gratis Bruce, da asta contravine scopului, dacă mă-nțelegi. — Mmm, bine Tom, tușesc eu, stai să-mi iau carnetul de cecuri. Puțoiu. Mâzgălesc un cec, iar el Îmi toarnă verzi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
Claire Îmi aruncă o privire dezaprobatoare. O să și-o tragă ea nici vorbă. La limită am timp de una mică pe bancheta din spate a Volvo-ului. Îi propun asta, dar mă anunță că rămâne la Hector să mai câștige niște lovele de la noul ei tătic cu bani. Se iau de braț și Își zâmbesc unul altuia mulțumiți de ei. Puțoii. Mă duc acasă În Volvo, oprindu-mă la Crawford’s pentru niște mâncare la pachet. Voiam să am nădragii ăia noi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
ȘI MOR N PULA MEA! Fiincă așa ie. Nu pot să respir În mașina asta de rahat. Cocaina aia Împuțită mă arde pe sinuși, pe bronhii. Tușesc și tremur, iar mirosul parfumului ei e insuportabil. Probabil că stă prost cu lovelele dacă se zgârcește așa. O slujbă patetică sub acoperire. Pute ca Într-o cămăruță a unei curve din cartierul roșu Într-o sâmbătă seară la apogeul sezonului turistic În Amsterdam, mașina asta de rahat. Ăsta nu-i Hogmanay... ăsta-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2026_a_3351]
-
la roletă chiar și dă cel dă pă urmă firfiric. Mandezu ieram dat În mă-sa: curgea sudoarea pă gagii doar să mă ginească jucând, și În mai puțin dă douăjdă minuți m-am curățat d-un pol dă bătrâne, lovele dân aur, nu glumă. Să vezi și să nu crezi unde sărisem: mă leferisem dă nu mai aveam nici baremi un firfiric de-o sârmă pârlită la Buenos Aires. Da mi-am scos tupeu la aer pă terasă. Vreți, oare, matale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
a zis că avea decât juma dă marafet; io mă râdeam doar la gându că duminică, la crăpatu dă ziuă, după ce-i lua mai Întâi geamandănașu, Zarlenga avea să-l zvârle cu nud cu tot În ulicioară, fincă n-avea lovele dă Închiriat crivatu. Ca toate cele omenești, Noul Imparțial are purcoi dă metehne, da tre să proclamez sus și tare pă bune că, despre partea deciuplinei, e mai mult ocnă decât alta. Încă iera ziurelu cu noaptea În țeastă, că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
ea de la o pătăranie vulgară (obișnuită, dacă vreți), d-alea cu ginitoru care inima lui nu-și iese dân minți și știe cum s-o ia. Limardo trecuse dân debaraua mare la cotețile dă 0,60; nu plătea peșin În lovele, și d-aia Îl punea să țină registrele. Lu mandea, care am somnu ușor, afacerea mi-a puțit a gambitu lu fonfu, ca să se bage În aministrație și dă acolo să bage geana statistic la tot ce mișca acilea. Cică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
am evacuat la răscrucea cu Rodríguez Peña și foarte natural am defilat prin față la șpițeria Achinelli și p-ormă am ancorat În fine În Quintana. Să găsesc grosso modo număru dă la casă a fost decât chestie de palpitat lovele. Nici una, nici alta, cu autoritatea care i-o da bronzu dă la nasturi, portaru nu se Învoia să se șueteze cu mine pă teren dă frățească igalitate; da țoalile mele și-a făcut efectu: celtu a aceptat să urc cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
dă doi-trei atomi, ci dă două bătrâne jumate dă pesos. Plata, plata, s-a zis. — Nu pot, don Urbistondo, a răspuns. N-am parai. — Cum să n-ai, dac-ai avut data trecută? i-am răspuns cu prima poștă. Scoate lovelele dân salteaua care tre să fie ca cornu abundenței. Pă jumate dificultos la vorbit, mi-a răspuns târziu: — Marafeții nu iera ai mei. I-am scos din casa dă la firmă. L-am privit cu uimire și scârbă. — Stau, adicălea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
Ai stat acasă cu nebunu’ ăla de băiat toate serile, pân-a apărut Santa. Adevărat? Acu’, ascultă ce-ți spune Santa, drăguțo. Doar nu vrai s-o sfârșești singură cu Ignatius ăla pe cap. Bătrânu’ ăsta pare să aibă niscaiva lovele. Se-mbracă bine. Te știe de undeva. Te place. Santa o privi pe doamna Reilly drept în ochi. Bătrânu’ ăsta ț-ar putea plăti datoria. — Zău? Doamna Reilly nu se gândise până atunci la aceasta. Bătrânul deveni brusc mai atrăgător
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2311_a_3636]
-
expeditorului, fiindcă se ascundea și nu voia să îi dea ăia de la închisoare de urme. Așa că Marty mă sună la sora mea acum vreo cinci zile - poate chiar pe treizeci sau treizeci și unu. Zice că suflă din trombon pe lovele de nimic și că nu-i place, că s-a vindecat de prafuri, c-o să se abțină de la ele și c-o să facă șmecherii - spargeri. Zice că tocmai s-a combinat iar cu un partener mai vechi și că vor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
calea spre avere și putere este să te prinzi de asta. Când Îți faci o antrepriză nouă, redescrii fenomenele și creezi un sentiment că mergem Într-o direcție. Dacă oamenii vor ca lucrurile să fie numite sau renumite, poți face lovele devenind taxonomist. Da, clar intenționez să Încerc ideea asta a lui Wallace. — Pică prost acum. Chiar Îi trebuie un avion? — Nu-mi dau seama dacă este esențial, dar pare a avea o chestie cu pilotatul. Asta e faza la el
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2119_a_3444]
-
chiar slăbănogi la prima vedere, Margaret a băgat de seamă că nu arătau chiar ca niște copii. Le-a aproximat vârsta la repezeală, paisprezece sau cincisprezece ani. Destul ca să fie primejdioși. — Hei! Olandeză? Englezoaică? Americancă? Dă-ne și nouă ceva lovele, dolari! Vorbeau cu accentul aspru al birmanezilor sau al sasakilor; băieții ăștia erau din insulele mai Îndepărtate, nu din Java. A continuat să privească drept Înainte. — N-am nici un ban la mine. Dac-aș avea, v-aș da ceva, dar
Map of the Invisible World by Tash AW () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1382_a_2891]
-
el să-și vadă chipul pe prima pagină și să se fălească prin sat că despre el se spune că-i stahanovist, spărgător de norme în zootehnia cooperatistă, fruntaș în întrecerea socialistă, grăjdarul‑minune dichisit cu tinichele și căptușit cu lovele... Ce mai, un Gheo pe cinste, un Gheo și jumătate, fost lipit pământului din cauza bogătanilor hrăperți. Și-apoi, câte un hartan se va mai putea dosi pentru acasă, că doar carnea de cal abatorizat îi mai bună decât cea de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
parlamentul lu’ europa, dacă Îl lasă ăștia să iasă pe la vamă din decorul național? Ia să vezi tu cum se duce el acolo, În aplauzele celor cu anteriele, că e rost de donații babane și Dumnezeu cică are nevoie de lovele... Ce-o face cu ele, n-am de unde să știu, e vreun mister spiritual și financiar totodată... O ști ăla cu codu lu’ davinci, dan braun, că el le știe pe toate ca un om mare... Mai citește și tu
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
robespier. Cică atunci când vezi un bancher că sare pe fereastră, sari după elacolo sunt banii. Nu e bună? Adică dacă-l vezi pe isărescu că se duce să se sinucidă financiar, tu trebuie să fii după el ca să-i scoți lovelele din buzunare! Bună interpretarea asta, mai ai frați pe-acasă? Cel interpelat Își trece mâna prin păr, mângâie halba rece și suspină: Stăm prost, acesta este adevărul. Italia - imperiu, vorba aceea, sau fost imperiu, nu contează - se sufocă. Spania - tot
De-ale chefliilor (proză umoristică) by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/781_a_1580]
-
vreau foarte mult să-l văd pe Wayne. Așa că, foarte cinică, am folosit disperarea lui Daryl în beneficiul meu. Daryl avea bani de droguri, dar nu avea de unde să le obțină. Eu știam de unde să le obțin, dar nu aveam lovelele cu care să fac achiziția. Aveam nevoie unul de celălalt. I-am dat un telefon lui Wayne, după care și eu și Daryl ne-am așezat și am așteptat. Ba eu chiar am reușit să mă și binedispun. Un pic
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2281_a_3606]
-
aici? - M-a jefuit un tip chiar la dispecerat înainte să mă cazez, n-am mai avut nici unde să dorm până mâine, când trebuie să plec. - Cum dracu’? (Încep să-i povestesc toată istoria.) Asta-nseamnă că n-ai lovele, murmură gânditoare, după ce m-a ascultat cu o răbdare profesională. Dar întâmplarea asta îmi spune că n-ai fost la femei. Dac-ai fi fost măcar o dată, sigur erai mai treaz la minte. Știi ce? Pentru tine pot să fac
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
de tot, se uita la fel de întrebător. Își trece pe după urechi vârfurile firelor de păr, ude după baie, pe care pân-atunci le mestecase în dinți.) - Las’că le facem noi și pe-alea, până săptămâna viitoare! hotărăște scurt Ilie. Ceva lovele ai, fată? - Am... Zece milioane-ajung? - Ajung dacă n-o să mai cheltui din ei, răspunde Ilie, după ce și-a lăsat un răgaz serios de gândire, dând iarăși pe gât un pahar de vin, pe urmă aprinzându-și o țigară și trăgând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]