1,871 matches
-
pictate, vînzătoarele de ziare Bertha & Mathilda, doctorul Noimann (numit cînd Paul, cînd Edward), membru al grupului de la ,Corso", trăind ,pustietatea bîntuită de pantofi și costume" ca pe o simfonie, doamna Lilith Noimann și copilul cu glas de adult, care scrie lozinci pe trotuar (,un mic monstru cu apucături nu tocmai curate") - acestea sînt personajele din Tălpi. Șotronul, aflate în interiorul sau, cum spune naratorul în alt loc, în conștiința lui Bikinski: sînt creațiile acestuia, reale și fantastice, pendulînd între lumea orașului și
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
second-hand, Secol, publicistica din Urechea de cîrpă, Apocalipsa de carton și prozele din Nevasta lui Hans, rămîne al umorului negru și al viziunilor expresioniste; altfel, o radiografie amară a epocii, un rezumat - ,cursul scurt" - al istoriei noastre contemporane, prin jocul lozincilor scrise în pătratele șotronului, prin jocul subversiv al literei (,Fiecare literă era un adevărat viespar. Era suficient să răscolești cu bățul pentru ca toată nebunia acumulată în ani lungi de privațiuni să înceapă să roiască în față. Bikinski știa ce înseamnă
Roman burlesc by Ioan Holban () [Corola-journal/Journalistic/11587_a_12912]
-
cuvintele celebre ale generalului De Gaulle: O țară mare nu-i iubita, o țară mare este detestata. Ideea europeanului se pare că îl mai liniștise oarecum... Era pe vremea războiului din Vietnam. Cu manifestațiile știute. Când m-a frapat o lozinca de-a lor, mazochistă, - de care am mai pomenit - și care circulă de obicei printre tineri: Am întâlnit inamicul, și el eram noi! I have met the enemy and it is uș! Ce să spun!... Văzând cu ochii mei realitatea
Agheasma anglo-saxonă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11607_a_12932]
-
să obțină, în sfârșit, aprobarea pentru construirea hidrocentralei. Dacă în orice altă țară, o asemenea construcție ar fi presupus un obișnuit proiect financiar de construcție, în U.R.S.S. el devine o luptă chinuitoare, pentru care e nevoie de susținerea Moscovei. Lozinca stalinistă "Cadrele hotărăsc totul", demonstrată prin exemplul eroului, a relevat falimentul economic, pe care doar un tip imbecilizat nu-l pricepe. Critica liberală i-a pus la colț repede și cu succes pe "poleitorii realității" încă la jumătatea anilor '50
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
a regimului de la București". în timp ce țăranul tradițional, Ilie Moromete, a devenit "un bătrîn care nu mai înțelege nimic", iluminarea vine din partea îndoctrinatului Niculae Moromete, "omul nou", care scoate din buzunar răspunsuri la toate întrebările, fiind o simplă "mașinărie de reprodus lozincile învățămîntului politico-ideologic". în acest roman figurează și o revoltă a țăranilor "de pe arie" împotriva împilării noilor ciocoi care sînt politrucii. Dar sub condeiul lui Preda, evenimentul apare minimalizat, deturnat într-un sens perfid de la conținutul său vădit anticomunist: "Maniera aleasă
O revizuire convingătoare by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11744_a_13069]
-
ușurele, ușurele... l Pe lîngă o trivialitate generalizată, limbajul public românesc devine pe zi ce trece și tot mai, acesta e cuvîntul, vai, rasist. Au fost luate deja primele măsuri, deocamdată în sport, contra clubului Steaua, care a permis suporterilor lozinci cu acest caracter, și a crainicului stadionului, Gabi Safta. Acesta nu e vinovat doar că l-a tratat de țigan pe Răzvan Lucescu. Asta e nimica toată și mai sună și ca răzbunare că a fost bătut pe Giulești de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/11781_a_13106]
-
pe trecători de partea lor. Știau că își pun viața la bătaie. Pentru cineva care a luat parte la revolta din 21 e destul de bizar să scrie: "Pe postament se urcase o mulțime de indivizi care strigau de mama focului lozinci anticomuniste. În mintea mea mi-am zis uite alți curajoși. Aiurea. Apropiindu-mă i-am regăsit pe «băieții veseli» de pe Calea Victoriei. Erau inconfundabili." Și un alt eșantion: Cine a condus grupul, nu foarte numeros, pe strada Michelet, clar știa ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12920_a_14245]
-
un caracter extrasportiv. Este fenomenul negativ cel mai alarmant pentru mine, spectator înrăit, care a iubit ani buni atmosfera stadioanelor și a sălilor de sport și pe care le-a abandonat nemaisuportînd golănia tribunelor, prefacerea încurajărilor în înjurături și a lozincilor sportive în slogane triviale sau rasiste. E destul să urmărim o emisiune oarecare de sport sau să răsfoim gazetele ca să remarcăm că protagoniștii acestora nu sînt sportivii însiși, oamenii de pe teren, ci personaje din anturajul lor, patroni de club, sponsori
Sportul ca divertisment by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12995_a_14320]
-
misterul, în întregimea sa, persistă. Cum a fost posibil ca „o sectă leninistă marginală, alcătuită din vreo mie de oameni” să devină, aproape peste noapte, un partid de mase care s-a menținut la putere uzând de aceleași și aceleași lozinci ale unui marxism-leninism contondent, combinate când cu un internaționalism găunos, când cu naționalism deșănțat? Simpla invocare a ocupației sovietice nu motivează demența la care se ajunsese în anii ’80, adică mult după retragerea tancurilor lui Hrușciov din România. Dictaturile lui
Demonii (II) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12996_a_14321]
-
copilăriei au dispărut până la unul, în termeni ai zilelor noastre ca prea mari consumatori și prea mici producători: înghițeau pe nerăsuflate un bou, dar scoteau pe nări flăcări scurte, de redusă eficiență. A consuma puțin și a mult produce rămâne lozinca oricărei economii în suferință, tânjind a se chivernisi atâta măcar cât să fie poftită în spațiosul salon european, acolo unde laptele și mierea gâlgâie prin țevi strict presurizate, bancnotele niciodată îndoite și de o incredibilă prospețime foșnesc cu aceeași muzică
Un tăciune și-un cărbune by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/13019_a_14344]
-
într-o caniculă de 43 grade, congestionată de soarele care o bătea în cap și cu picioarele umflate în sandalele ieftine și tari, elevii selecționați după dosarul părinților, ale căror trupuri culcate, privite de sus, din tribuna oficială, vor desena lozinca pe care o vor urla megafoanele în tot stadionul Ceaușescu-eroism, România-comunism, Ceaușescu-eroism, România-comunism! Dar Letiția Arcan încă nu căpătase pe atunci conștiința că face parte dintr-o generație mai norocoasă decît precedenta. Și, firește, n-avea habar de ce o să urmeze
Coincidențe? by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/9383_a_10708]
-
Iisus Sfânt, Sfânt, Sfânt, Sfânt, acela care Un cent, pe lume, își dă sie, Și-și da muncita bogăție Lui, Dumnezeului cel mare De-aceea nu avem frăție Doar lupta pentru noi ciosvârte, Și roată Lumii se învârte Cu noi lozinci la temelie Și va veni și-o vreme, poate, Când tot Cezarii ne vor face Frăție și egalitate, Cu dumnezeu Satan, în pace Ca niște vite, dobitoace, Îi vom slavi atunci, prin munca, Pe cei ce pâinea ne-o aruncă
Editura Destine Literare by Liviu Florian Jianu () [Corola-journal/Science/76_a_319]
-
Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național. Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate - Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele
Mâine, 26 iunie, Ziua Drapelului Național al României [Corola-blog/BlogPost/93821_a_95113]
-
dublu al țărilor capitaliste vis-à-vis de ,,apărarea Rusiei’’ (p. 212), diferența dintre o Românie care începea să fie gâtuită de comunism și dictatură și țările din Occidentul european cu relațiile complicate și contorsionate dintre oameni, precum și America împreună cu Canada, unde lozinca tuturor este ,,Vivre et laisser vivre’’ (p. 217). ,,O artă a scrisului care combină în permanență o acțiune incitantă susținută de o ironie acerbă, o observație minuțioasă a lucrurilor, personajelor și întâmplărilor-evenimentelor, fără a fi plictisitoare sau prea detaliată, Omul
Dan Ghițescu – omul care vine din est [Corola-blog/BlogPost/93861_a_95153]
-
Neagoe, Ion Petrescu, Miron Manega au scris deja, în publicațiile lor, pe bloguri ori pe site-ul nostru, despre aservirea față de interese economico-politice a presei din România, despre embargo-ul practicat de televiziunile din România, în cazul Roșiei Montane, pentru că lozincile din piață le ating stăpânii politici sau contractele de publicitate. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România nu poate rămâne indiferență față de orizontalizarea valorilor și manipularea grosolană pentru a obtine senzaționalul cu orice preț. Conducerea trustului “Intact” a atins culmea manipulării în
Ordin de zi pe Trustul “Intact”: Minciună şi manipulare! [Corola-blog/BlogPost/94012_a_95304]
-
înfățișată ca forma cea mai perfectă a muncii omenești...”. Valorizarea muncii, implicată în ideea artei ca muncă, se încadra în filozofia politică liberală a lui Tudor Vianu 1). ( Afirmația că numai socialismului îi este proprie prețuirea muncii este o simplă lozincă a „socialismului real”). Într-acestea, preocuparea pentru soarta muncitorului industrial modern adaugă o notă democratică specifică filozofiei sociale a lui Vianu. El a descris în mod adecvat alienarea muncitorului modern ca „o ființă al cărei centru de viață nu coincide
Tudor Vianu - în apărarea Esteticii by Petru Vaida () [Corola-journal/Imaginative/12932_a_14257]
-
citeam literatură „de vacanță”, fumam pe coridor, reluam lectura, apăruse nu de mult „Luceafărul” cu periodicitate bilunară, unde descoperisem cu surpriză nume de scriitori ca Velea și D.R. Popescu, ce aduceau un aer proaspăt în presa noastră literară pângărită de lozinci bătute în cuiele proletcultismului, la Titu coboram și cumpăram țigări - o gară mare, mohorâtă, peronul gol, acoperit cu resturi de mâncare, hârtii semințe, flegme, sticle goale, pe urmă împiegatul, un șuierat prelung, urcam, în două ore mă aflam în vechea
Viața la țară by Constantin Mateescu () [Corola-journal/Imaginative/13194_a_14519]
-
capetelor trecătorilor, de pe un trotuar pe altul, alternau cu steagurile sovietice roșii, fluturînd în vînt. Acestea erau imaginile obișnuite, practic, pe fiecare stradă din oraș, la fel ca si afișele și stindardele de tot felul, care repetau, pînă la sațietate lozincile de propagandă ale noului nostru paradis. Pe arterele principale, muzica obligatorie urlă de dimineață pînă seara. Mi-am dat seama, cu groază, cît de imuni devenisem la această vulgaritate atotstapinitoare. La început, fusese de nesuportat. Acum se părea că ne
Pia Pillat - Zbor spre libertate by Mariana Neț () [Corola-journal/Imaginative/13746_a_15071]
-
servească nici o cauză. În realitate servește burghezia care tocmai asta dorește, ca el să nu servească nici o cauză". Preda vede cum trăiau scriitorii care nu se înregimentau politic, pomenește cazul Hortensiei Papadat-Bengescu. Călinescu, pe care îl vizitează, îi vorbește în lozinci; criticul nu-și deconspiră opiniile în prezența unui scriitor considerat al vremurilor noi, din prudență probabil. Ce-i rămâne unui scriitor încă neafirmat de făcut? De altfel Preda nu avea simpatii politice. "Carol al II-lea desființase partidele, foarte bine
Portretul artistului la tinerețe by George Geacăr () [Corola-journal/Imaginative/13798_a_15123]
-
să cîștigăm. Scriitorul nu poate trăi din scrisul lui. Îl atacă și pe Eugen Barbu, "care publică mai mult decît scrie" și care i-a zis odată că breasla trebuie lichidată. Ileana Mălăncioiu mai spune că nu vrea "să scrie lozinci". "Muncitorul e dus la manifestație după ce-și termină lucrul, pe cînd scriitorul e silit să scrie lozinci în timpul lucrului lui..." Ultimul căruia i se dă cuvîntul, la insistențele lui Jebeleanu și ale altora, este Leonid Dimov (cu o barbă
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
mult decît scrie" și care i-a zis odată că breasla trebuie lichidată. Ileana Mălăncioiu mai spune că nu vrea "să scrie lozinci". "Muncitorul e dus la manifestație după ce-și termină lucrul, pe cînd scriitorul e silit să scrie lozinci în timpul lucrului lui..." Ultimul căruia i se dă cuvîntul, la insistențele lui Jebeleanu și ale altora, este Leonid Dimov (cu o barbă lungă, de Dumnezeu) Nu spune mare lucru, dar e nostim și pledează pentru cultivarea limbii române. Discuțiile se
Din viața literară- alte secvențe inedite - by Petre Solomon () [Corola-journal/Imaginative/14202_a_15527]
-
de înjurături fiind prea sărac față de posibilitățile unui ardelean respectabil și bine dotat cu produsul în cauză, nu mă afectează moralmente. În orice caz, din tot testamentul părinților mei, cel mai mult m-a preocupat fierul de plug de pe vremea lozincii: "tovarăși, să facem fiare de plug din săbii", fiind curios să știu din a cui sabie era făcut plugul meu... Câțiva ani m-am tot întrebat: - O fi din sabia lui Macedon sau din baioneta lui Iancu? Până la urmă, după
Starea mea de mediocritate by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Imaginative/14574_a_15899]
-
peste 6000 de polițiști. Dar am fost siderat să aflu că: Ce avem aici? O contravenție (protestul fără autorizație) și o infracțiune (manifestarea disprețului pentru emblemele sau semnele de care se folosesc autoritățile - e vorba de aruncarea chipiurilor, nu de lozinci). Vineri, mii de polițiști au încălcat cu bună știință legea. Nici în ruptul capului nu pricep cum poate cineva jubila la o astfel de știre. Oricât de tare l-ai uri pe Traian Băsescu, ăsta nu e o veste bună
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
Mi se pare incredibil că Victor Ponta, care a fost procuror, s-a putut solidariza cu polițiștii infractori. Cât despre limbajul folosit de polițiști, vă dați seama în ce marasm social am ajuns? Cred că Bucureștiul nu a mai auzit lozinci atât de violențe și de vulgare din anii ’90. Sigur că cea mai mare responsabilitate pentru faptul că am ajuns aici o poartă guvernanții, dar mi se pare o nebunie să încurajezi astfel de manifestări, indiferent ce miza politică urmărești
Prietenii duşmanilor Preşedintelui by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82576_a_83901]
-
3. promovarea "literaturii de partid"; 4. critica "rămășițelor burgheze". în fine, un accent puternic se pune pe lupta de clasă, ca armă de luptă, ca principal instrument de analiză "literară". Cum se vede, ideile erau mereu cam aceleași, de fapt, lozinci propagandistice debitate cât mai des, cu patos "revoluționar", până la saturație. Marele "îndrumător" era cel mai agresiv proletcultist, Nicolae Moraru, care decreta: Nu există o neutralitate a omului de artă". "Poetul, literatul este ideolog". El cerea urgenta revizuire a literaturii interbelice
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]