74 matches
-
dreptul aberantă). ibid., p. 237. Chiar și la o simplă privire, personajele care populează banda desenată, mai cu seamă cea istorică, par afectate de deficiențe de vorbire, dacă nu și de sindromuri de retard mintal, exprimându-se în formule contorsionate, lozincarde, bombastice, vizibil artificiale, care în ciuda realizărilor artistice, nu o dată demne de apreciere, ori a scenariilor care se vor din răsputeri a fi luate în serios, provoacă derizoriul și amuzamentul involuntar. 892 Paul Cernat, Tinerețea Epocii de Aur, în idem, Explorări
Mit și bandă desenată by Gelu Teampău [Corola-publishinghouse/Science/1113_a_2621]
-
uimind pe toată lumea. Dimpotrivă, până atunci judecătorul Ștefan Pop avusese noroc numai de cazuri clare și putuse să aplice legea nestingherit și senin. Bineînțeles că avusese și el de judecat chiaburi sabotori și gestionari hoți. Nu lua în seamă frazele lozincarde ale procurorului, lui îi trebuiau dosare din care să rezulte clar vinovăția inculpatului. nu simple susțineri ale autorităților locale, preluate papagalicește de procuror. Or, faptele arătau că chiaburul cu pricina își predase toate cotele, își lucrase pământul, plătise impozitele... Bineînțeles
Cel mai iubit dintre pământeni by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295609_a_296938]
-
a intelectualului (Mingea). Cât despre Râpa dracului și Erupția, iată ce spune o informație privind situația filmelor artistice aflate în producție, datând din 27 noiembrie 1956 : „Rîpa dracului” (regizor Jean Mihail). [...] Calitatea materialului tras este slabă. Pornind de la un scenariu lozincard și neartistic (Dragoș Vicol), scenariu care n-ar fi trebuit să primească dreptul de a intra în producție, Jean Mihail a amplificat considerabil lipsurile scenariului printr-o regie lipsită de talent, surprinzător de plată. În ce privește Erupția, filmul ce va fi
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
legătură cu scenariul, pentru a „compensa” stridențele propagandistice. O altă modalitate de conviețuire cu propaganda inaugu rează scenaristul Titus Popovici, cel mai influent cineast al perioadei comuniste : în Valurile Dunării (regia Liviu Ciulei, 1960), el umanizează schema propagandistică, înlocuiește dialogurile lozincarde cu discuții între oameni vii, Partidul rămâne în spatele acțiunii, relațiile între protagoniști sunt mai puternice și mai realiste decât cadrul propagandistic general. Metoda Popovici va mai da naștere câtorva filme de propagandă realizate artistic : Setea (regia Mircea Drăgan, 1961), Străinul
Filmul surd în România mută: politică și propagandă în filmul românesc de ficţiune (1912-1989) by Cristian Tudor Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/599_a_1324]
-
îndrăzneli de sonoritate: „Lângă coapse bate marea/soarele se-nmoaie-n ea/ziua tremură pe margini/până unde poți vedea” (Baladă). Trei decenii mai târziu, la reintrarea în viața literară cu volumul Columne (1965), tematica poeziilor e infuzată de verbozitate lozincardă („secol nou”, „marea cotitură către soare”), peisajele apar dinamizate de noile realități industriale („Sar sălbăticiunile din vizuine/la lumina frunților roșii de uzine”), iar pastelurilor le ia locul evocarea entuziastă a marilor șantiere socialiste: „În vuietul betonului/se prăbușesc pustietățile
VRANCEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290651_a_291980]
-
aspectele sale controlabile instituțional: cenzura, instituție cu acte în regulă în cadrul aparatului cultural comunist, a putut interzice litera tipărită, a putut trece la index clasicii, înlocuindu-i cu autori de duzină, care au transformat poezia și proza în discurs propagandistic, lozincard sau în reportaj care falsifica grosolan realitatea. Dar cenzura nu a putut șterge cu totul memoria culturală și instinctul cultural și nu a putut înăbuși, oricât de dure i-au fost instrumentele de teroare, nostalgia după firesc. Așa încât, atunci când s-
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
vreo două trei întruniri prin sălile Iașiului, unde ni se vorbise cu înflăcărare despre asemenea posibilități. După copilăria mea zdruncinată, cu fapte și întâmplări trăite doar în suferințe, trebuia, parcă sosise clipa să sperăm într-un viitor mai bun, pare lozincard, cu limbă de lemn, ar zice un cârcotaș, dar așa era, parcă ne descătușam... Citeam în fata care stătea lângă mine propriile ei gânduri înmănuncheate cu cele ale mele: „Îmi place sufletul lui, și-mi place înfățișarea lui, figura lui
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
intelectual între el și aceștia, oameni rudimentari și cu instrucție sumară, incapabili de evoluție, cum s-au dovedit. Sunt însă des tule texte ale lui Crohmălniceanu, din acea perioadă, care nu se deosebesc prea mult de ale acestora: aceeași monotonie lozincardă, aceeași recurgere la citatele rituale, aceeași preocupare exclusivă pentru „concepție“ și „orientare“, atât că el, din când în când, mai și „greșește“, rătăcind drumul drept. A pune, de pildă, chestiunea calității literare în nuvelistică era un mod inexplicit de a
Amintiri și portrete literare - ed. a 3-a by Gabriel Dimisianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1345_a_2700]
-
Temperament polemic prin excelență, Răzvan Codrescu pare a se afla (nu de azi, de ieri) în răspăr cu mulți dintre eminescologii actuali, mai ales cu "caracuda papagalilor de serviciu", cum îi numește pe aceia care practică o "adorare sterilă și lozincardă a lui Eminescu", dar și cu cei care se exersează în "contestarea curentă", ambele atitudini considerându-le a fi la fel de păguboase: "expresia grotescă a unei neînțelegeri generalizate, îndărătul căreia stă o criză a spiritului receptor, generată la rândul ei de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
fie atenți sau dându-le tot felul de explicații, și nici cu țipete. Era prea târziu și în această privință. Căci pentru ei vorba obișnuită, spusă indiferent pe ce ton, nu era un mijloc de comunicare. Transei provocate de gargara lozincardă nu-i mai corespundea decât bățul. Acești copii căutau să mă silească să le satisfac nevoia de bătaie. și se simțeau abandonați, suspendați într-un vid isteric, deoarece nu-și încasau de la mine cuvenita porție de bătaie. Plânsetele lor sub
Regele se-nclină și ucide by Herta Muller () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2149_a_3474]
-
democratic În lupta Împotriva ațâțătorilor la război, pentru desăvârșirea operei de reconstrucție a țării și de Întărire a Republicii Populare Române, pentru dezvoltarea liberă a populației evreești Înfrățită cu celelalte populații conlocuitoare”. Prin citirea acestui pasaj se poate remarca stilul lozincard care, vreme de câteva decenii va otrăvi sufletele românilor. În document se mai cerea ca „De Îndată (subl. În orig.)” să fie contactat „...Consiliul Județean sau comunal al FDP, care coordonează Întreaga activitate din actuala campanie electorală”. De asemenea, ștabii
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
victorios și la realizarea vestitelor planuri cincinale În patru ani...pe jumătate, după cum suna o glumă din epocă, numai bună pentru arestarea colportorilor. În „Raportul de activitate a CDE Huși pe luna august 1949” am găsit, printre alte găunoșenii lozincarde, și referiri la ceea ce am spus taman cu câteva rânduri mai sus, toate grupate la punctul al II-lea. Iată conținutul: „Acțiunile elementelor sioniste naționaliste. Până În prezent, cu toată vigilența noastră, n’am reușit să constatăm acțiuni organizate sau individuale
Momente istorice bârlădene, huşene şi vasluiene by Paul Z ahariuc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1744_a_92269]
-
ceară nimeni, medicul care făcea exces la controale ginecologice forțate și care chema procuratura la fundul femeilor, chiar și atunci când procurorii dădeau semne că sunt obosiți, profesorul care preda documente de partid în loc de lecții, diriginții care dresau copii obedienți și lozincarzi, directorii care închideau curentul iarna, de bâjbâiau copiii la ore și șefii de la partid care ne spuneau că temperatura ideală în clase era de 12-14°C iarna, privind cum ieșeau degetele vinete ale copiilor din mănușile tăiate ca să poată scrie
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
aceste condiții, există două categorii evident suferinde: feudalii de toate tipurile și nevoiașii privilegiați învățați necompetitiv la pomana „baronilor” de partid și de stat. Din prima categorie se recrutează și „guriștii” integrării europene, căci un alt reflex ubicuu este traiul lozincard, învățat cu sârg în socializarea timpurie a șefilor de azi, moștenire transmisă mai tinerilor șmecherași și beizadele din proximitatea ctitorilor repartiției după nevoi. Este drept însă că limbajul nevoilor s-a dus pe apa sâmbetei marxiste și a fost înlocuit
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
noastră profesională era o variabilă complet neglijabilă. Între altele, această valoare nici măcar nu mai conta prea mult în economia de comandă. Pe scurt, pentru oameni cu aspirații și eforturi mediocre, pentru indolenți, pentru cei slab calificați și leneși, pentru cei lozincarzi și goi de conținut comunismul era bun, tocmai fiindcă ei erau norma și ceilalți devianța. Din aceste categorii de oameni și din copiii lor crescuți în cultul și în nostalgia „epocii de aur” a omogenizării sociale s-au recrutat mulți
Dincolo de îngeri și draci: etica în politica românească by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Memoirs/1964_a_3289]
-
care îl datora acestora ca elev. Nu el a fost totuși „plasticianul” școlii, ci „domnul” Podane, elev cu două clase în urma sa, care umplea laboratorul de biologie cu planșe și cu gazete de perete propria clasă. La modă era propaganda lozincardă prin pavoazarea până în tavan a pereților. Îndeaproape era urmat de un coleg de clasă al lui Labiș, Vasile Roman (Țâlică), care, atunci când a ajuns în ultimele clase, obține de la directorul Ilioaia o cameră separată, în clădirea școlii, unde putea picta
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
devine figura de marcă a noii poezii ieșene care, din talentele atrase de centrul universitar, începeau să se înfiripe în jurul revistei Iașul Nou, poetul abia împlinea șaisprezece ani. În vreme ce emulii lui Labiș se căzneau cu subtilități prozodice înghesuite în canoane lozincarde, poetul căuta formula care să-l exprime și care venea spre dânsul ca valurile din ocean, cu o expresivitate din ce în ce mai bogată. Nimeni însă nu avea anvergura sa, nici măcar la București unde va fi înconjurat de valori pe care urma să
Muzeul păpuşilor de ceară by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91828_a_93567]
-
Însă un decalaj imens. La români predomină ierarhia cu multe niveluri, cu dezavantajul că, din cauza proliferării canceriforme a informațiilor, salariații direct afectați de măsurile adoptate știu foarte puțin despre intenția echipei manageriale. Aceasta conduce la o practică marcată de formule lozincarde sau de conotațiile abstracte impuse de o ceremonie de roluri formale ce cultivă iluzia participării. Raționalitatea și creativitatea au fost Întotdeauna considerate caracteristici opuse, firmele fiind mai mult preocupate de raționalitate. Raționalul se interesează de fapte, iar faptele privesc trecutul
Strategiile competitive ale firmei by Ioan Ciobanu, Ruxandra Ciulu () [Corola-publishinghouse/Science/2241_a_3566]
-
comportare de cincuatenar veșnic îndrăgostit, a ajuns în grațiile puterii comuniste, pentru care imaginează și alcătuiește planuri de noi construcții. Dar toate relațiile lui cu noua societate „muncitorească” și această societate însăși stau sub semnul politizării forțate, a unui limbaj lozincard, mai exact, al schematismului, care face ca aproape totul să sune fals. Scrinul negru este cel mai slab roman al lui C. Cel ce a scris în registru poematic Cartea nunții n-a încetat niciodată să scrie versuri, cultivând o
CALINESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286041_a_287370]
-
efort de obiectivare; adept al democrației, înțelegea situația din țară; deși membru al unui partid care participa la guvernare, nu-și ascundea teama față de comunizarea accentuată, inclusiv față de tendința PCR de a distruge/scinda PSD-ul); Lothar Rădăceanu, membru PSD (lozincard, falsificând brutal reliatățile); Jumanca și Brătfăleanu, socialiști (se situau pe linia democratică; sugestiv, Jumanca l-a elogiat pe Maniu cu mult bun-simț, chiar dacă ei erau în partide diferite); Iordăchescu, Romulus Dan, Leopold Filderman, Dimitriu-Pop, membri ai PSD (fără orizont, dogmatici
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
Tudor Vianu. "Le cunosc și pregătirea și posibilitățile și dimensiunile umane. Ei bine, când îi citesc punându-vă notă la purtare, pipăindu-vă pulsul ideologic, verificându-vă... principialitatea etc. etc., am precis sentimentul ." Prietenul Perpessicius era dezgustat de limbajul stereotip, lozincard ("cultura noastră", obsesivul "scumpei noastre patrii") și supărat pe cenzură care-i amputase un articol din care fusese eliminat chiar numele lui Tudor Vianu. Se hotărăște să nu mai scrie: "M-am vindecat definitiv de scris și de lucrat într-
Institutia Tudor Vianu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/18167_a_19492]
-
(n. 12 ianuarie 1914 ) este un critic literar român, reprezentant al realismului socialist. A fost secretar al Uniunii Scriitorilor din R.P.R. Atunci când A.E. Baconsky și alți scriitori încercau să combată caracterul propagandistic și lozincard al literaturii ,proletcultiste”, în calitatea sa de secretar al Uniunii Scriitorilor, a afirmat că lozinca ",e un lucru sfânt, ordinul de luptă a Partidului nostru, iar scriitorii sunt propagandiști și trebuie să învețe a utiliza cu mândrie și cu măiestrie
Traian Șelmaru () [Corola-website/Science/311934_a_313263]
-
-se sub directa și atenta supraveghere a cenzurii. Totuși, ea a criticat opinia tinerilor cinefili că genul istoric ar fi fost integral compromis nu doar politic, ci și estetic. Potrivit Elenei Saulea, „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori. Căci nu este deloc verosimil ca pe vremea marelui domnitor să fi circulat astfel de texte ale independenței sau neatârnării, ale suveranității grandilocvente și alte infuzii de naționalism, sărace în conținut afectiv tocmai prin recurgerea la o
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]
-
datorat, potrivit profesoarei Elena Saulea, generozității sale tematice: participarea semnificativă a țării, respectiv a Moldovei, la „o ordine spirituală superioară, singura realitate ce rezistă în istoria frământată a neamului”. Deși consideră că „pelicula are un conținut narativ univoc, pregnant declamativ, lozincard, fastidios pentru spectatori”, ea remarcă prezența unor secvențe memorabile, precum cea a bătăliei de la Vaslui în care forțele supranaturale par a-i ajuta pe muritori așa cum zeii se implică în Războiul Troian.
Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 () [Corola-website/Science/326971_a_328300]