343 matches
-
nouă legendă pentru aceste meleaguri în care trăiesc) Țin să fac mențiunea: Această poveste nu este culeasă din folclorul local, nu o găsiți editată nicăieri pentru că e scris de mine. Scriu aceasta, pentru cei care vor cit, ca să fie spre luare-aminte. Vor mai fi postate aici și altele fiindcă intenționez să scriu o carte cu asemenea povești. dacă vor deveni legende locale asta vor hotărî cititorii. Referință Bibliografică: Leura și Urmănaș / Leonid Iacob : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1646, Anul
LEURA ŞI URMĂNAŞ de LEONID IACOB în ediţia nr. 1646 din 04 iulie 2015 by http://confluente.ro/leonid_iacob_1435995517.html [Corola-blog/BlogPost/366507_a_367836]
-
aruncat unul o vorbă. și pe nesimțite am început să vorbim despre vremea de acasă, din Bărăgan, uitând de frumusețile acelei stațiuni. și-l văd pe unul dintre consăteni că se dă deoparte, scoate ceva din buzunar și privește cu luare-aminte. Ce-ai, nea cutare, acolo? - îl întreb. Nimic - zice - și-și ferește privirea. Dar tot am aflat: toți am aflat. Ce credeți că avea? Avea o cutie de chibrituri, pe care consăteanul meu o golise de bețe și o umpluse
Editura Destine Literare by Ion Andreiță () [Corola-journal/Journalistic/95_a_367]
-
Vorbirea cronicarului e dulce și cruntă, cuminte și plină de ascunzișuri ironice..." "„Dacă stăm bine să ne gândim, tonul literaturii române e dat de pe acum. Cronicarul (Grigore Ureche) e sfătos și ține să facă «nacazanie, adecă învățătură» către cititor, spre luare-aminte, vorbește în pilde și proverbe, are un limbaj pitoresc și bănuim că numai împrejurarea că a fost nevoit - făcând începătura să scrie despre fapte la care nu a fost martor ocular îl determină să nu vorbească și despre sine. Patima
Grigore Ureche () [Corola-website/Science/297577_a_298906]
-
și dau comenzile necesare la sisteme. În timpul zborului se fac periodic ajustări ale performanței motorului pentru a se menține un nivel optim al eficienței. Puterea maximă este necesara în situție de urgență când manșă se aduce la capătul cursei, cu luare-aminte că limitarea de sistem nu poate fi depășită. Piloții nu au posibilitate de a face override manual. Pe aeronavele cu motor combustie internă sistemul înlocuiește parțial sistemului electro-generator de aprindere (metodă veche magnetică și eliminarea carburatorului) înlocuită de A/F
FADEC () [Corola-website/Science/311517_a_312846]
-
mișcați de pierderea căpitanului lor. Direcția de scenă ar trebui să se cam gândească la îndreptarea acestor cusururi inveterate în teatrul românesc. Sfârșim, sperând că la locurile competente din teatrul românesc părerile criticei cinstite vor fi citite măcar cu aceeași luare-aminte cu care se citesc măgulirile și laudele banale, gratuite sau nu. [6 octombrie 1878] ["AFLĂM DIN TULCEA... "] Aflăm din Tulcea că autoritățile rusești de acolo au oprit în mod absolut pe locuitori de-a face vreo manifestație de bună primire
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
ar fi fost blestemați de mânia divină. (Sozomen, V, 7)”. (Casiodor, Istoria bisericească tripartită, cartea a VI-a, capitolul X, în PSB, vol. 75, p. 229) Apariția, existența și puterea ereziilor „Condiția vremurilor de acum mă obligă să vă atrag luarea-aminte că nu trebuie să ne mirăm de aceste erezii, nici fiindcă există, căci au fost prevestite (Cf. Mt. 7, 15 sq.; 24, 2; 2, 24), și nici fiindcă răstoarnă credința unora, căci aceasta este menirea lor: să se ispitească prin
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
Împărăția cerurilor omului care a semănat sămânță bună în țarina sa. Dar pe când dormeau oamenii a venit vrăjmașul și a semănat neghină. Vezi că ereziile au venit pentru că au dormit oamenii, pentru că au trândăvit, pentru că n-au fost cu mare luare-aminte la cele spuse? Dar, ca să nu spui: Pentru ce a îngăduit Hristos?, îți răspunde Pavel: Îngăduința asta nu te vatămă cu nimic! Dacă ești vrednic, te vei arăta și mai vrednic!” (Sf. Ioan Gură de Aur, La cuvântul apostolic ce
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
sfârșitul glorios al celui cu virtute religioasă, ci moartea din disperare. Unul ca aceștia poate fi ucis, dar nu poate fi încoronat. Mărturisește că e creștin, ca și diavolul care adesea minte că e Hristos, căci însuși Domnul ne atrage luarea-aminte și zice: Mulți vor veni în numele Meu spunând: Eu sunt Hristos, și pe mulți vor înșela (Mt. 24, 5). După cum el nu e Hristos, chiar dacă înșeală cu numele, la fel nu poate fi creștin cine nu rămâne în Evanghelia lui
Despre credinţa ortodoxă şi despre erezii by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/129_a_440]
-
se găsesc semnăturile fraților din primul și din cel de-al doilea cerc, dar nu și din al treilea! Portughezii și englezii sunt acolo, dar unde sunt francezii? Deci așa, cele două manifeste rozacruceene făceau aluzie, dacă le citeai cu luare-aminte, la faptul că englezii Îi pierduseră pe francezi. Iar după cele stabilite de noi, englezii erau singurii care știau unde ar fi putut să-i găsească pe francezi, iar francezii singurii care știau unde să-i găsească pe nemți. Dar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2111_a_3436]
-
pornit? - Să fie vreo șase ceasuri. - Sate jefuite? - Nimic. Au dat năvală asupra caselor căpitanului, au scotocit tot, au plecat degrabă. Nu cred că se vor opri până dincolo de Nistru. - Nici un oștean moldovean nu trece Nistrul! ridică vocea voievodul, spre luare-aminte a tuturor. Avem destul a ne apăra aici, că vrăjmași sunt destui... Pe unde au trecut hotarul? - Soroca. Vad mic, fără cetate de pază. - Soroca! Soroca! Am ridicat ziduri la Hotin și la Tighina... Am Întărit Hârlăul și Cetatea Sucevei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2302_a_3627]
-
împietrită față cu tendințele de progres ale iaponejilor, totuși grija esclusivă pe care confrații din Iași păreau a o fi conceput pentru țări cât se poate de depărtate, când binele e atât de aproape, era un problem psicologic demn de luare-aminte. Întâi ni se păru că, după tonul atât de amar cu care organul ieșan criticase actele guvernului Brătianu, îl apucase dezgustul deplin de cele ce se petrec în țară, încît căuta un refugiu în zone mai depărtate, presupuse mai fericite
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
vine de-a vorbi de ea, fiind partea cea mai delicată a vieții statului nostru, observăm că, deși țara e acuma de-a dreptul răspunzătoare de faptele guvernanților ei, deși datoria noastră a tuturora e de-a fi mai cu luare-aminte și mai prevăzători decât oricând, guvernul, prin înclinațiuni accentuate pe cari le manifesta odinioară într-o parte, încît a făcut să se crează în încheiarea unui tractat de alianță formală, astăzi într-altă parte, încît iar se vorbește de-o
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
IERI... "] Am dat în numărul de ieri relația pe care a primit-o "Gazeta generală de Augsburg" despre cestiunea dunăreană. După acea relație, una dintre considerațiile de politică exterioară care fac ca ministerul Brătianu să fie foarte cumpătat și cu luare-aminte este că Austro-Ungaria și Germania ar voi să tragă foloase din poziția în care România se află față cu Rusia, dar nu se arată înclinate dea da României pentru concesiunile ei un echivalent oarecare, afară, de niște asigurări superficiale, pe când
Opere 11 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295589_a_296918]
-
mâinile În mecanism. Dante se uită În jur. Într-un colț, tăcut, stătea Amid. Era adâncit În rugăciune, Închinat pe covoraș. Poetul se așeză pe un cufăr lângă bancul de lucru, Încrucișându-și mâinile sub bărbie și observându-l cu luare-aminte. Știa despre obișnuința maurilor de a se Îndrepta către Mecca, dar vederea acestuia, prosternat cum să găsea În fața unui zid și adâncit Într-o litanie de neînțeles, În loc să Îi deștepte pioșenia religioasă, Îi stârni râsul. Pesemne că sclavul Îl auzise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
Întunecați, despletiți pe umeri, Îi Încadrau chipul. I se păru ochii Îi căpătaseră o ușoară luminiscență, sub razele mituitoare ale lumânării. Pentru o clipă, dulcea fantasmă a Amarei se suprapuse peste acele trăsături aspre, ascunzându-le. Pietra Îi studia cu luare-aminte Înfățișarea febrilă. Apoi explodă În râsul ei vulgar. - Care va să zică, ai Încercat cu femeia aceea? Și cu ea? Râse din nou, batjocoritoare. - Și ți-a plăcut, ia zi? - Pleacă! murmură Dante cu silă. - N-ai vrea o femeie adevărată, ca s-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
lui Frederic, dar vastă cât o mie de ceruri, unde sufletele fericiților ar fi Înotat, scăldându-se Într-o eternă purificare? Îndepărtă cupa, Îngrozit de blasfemie, așezând-o brusc pe masă. Atunci, un sunet metalic curmă tăcerea. O privi cu luare-aminte. Lumina lumânării Îi decupa clar conturul. Meandrele și curbele de pe piciorul pocalului, cu traseul lor simetric, desenau pe fundal conturul a două chipuri omenești opuse. Umbra omului cu două fețe despre care vorbise Marcello. A noua umbră... Asta ce Însemna
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
inutilă, ca Întotdeauna când faptele oamenilor vor să maimuțărească Natura, adăugă sarcastic. Dante ajunsese În fața lui. Le porunci, printr-un semn, celor doi călugări să stea locului. Carul se opri lângă sarcofag. Astrologul ridică o margine a perdelei, scrutând cu luare-aminte. Privirea sa zăbovi pe chipul senin al lui Arrigo, apoi pe lada de la picioarele lui. Pe urmă se Întoarse către poet. - Așadar, era În mâna dumitale. Ar fi trebuit s-o știu, zise el, arătând spre sacul cu mecanismul. Eram
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
califului. Un om care fusese un tâlhar, În prima parte a vieții, mutilat de securea gâdelui. Pentru el, artizanii au făurit această mână, spre a-și putea Îndeplini misiunea. Își apropiase cele două vârfuri de față și le privea cu luare-aminte, ca și când abia acum descoperea cât erau de ciudate. - O altă creație a acelor demoni, a căror ingeniozitate se pare că o prețuiești atât de mult, pentru a-i orbi pe condamnați dintr-o singură lovitură. Vezi cum distanța dintre cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1915_a_3240]
-
actor la rampă, în ținută de stradă, spune în două vorbe conflictul piesei și apoi vă invită să ieșiți din sală că acolo trebuie să se țină o ședință? Profesorul se întoarce mai bine spre Lazăr și-l privește cu luare-aminte: Nu înțeleg de ce-mi spui toate astea? Oare?! se miră Lazăr, ridicîndu-se de pe scaun. Vă mulțumesc pentru îngăduință, doamnă înclină el privirea spre femeie. Oricum, surîde profesorului stînd aici și crăpînd încet, vom avea timp să medităm la cele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Înțelege că nu se poate concentra, gîndurile fiindu-i încă la mansarda blocului Yanis "ce-o mai fi acolo?, că prea e păzită clădirea" -, așa că își hotărăște, măcar, să se uite în jur, cu calm, păstrînd aerul că ascultă cu luare-aminte totul. Consider ca foarte reușită metafora ceaunului, pe care, însă, aș fi dorit s-o regăsesc în actul trei, legată, mai precis-zis, implicată în finalul spectacolului spune unul dintre invitați, despre care Mihai știe doar că lucrează la Cultură. Final
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1493_a_2791]
-
Lumina Ta cea Negrăită și Neamurgită, și de partea stării de stânga să mă izbăvesc, și în partea de-a dreapta, cu aleșii și cu sfinții Tăi, să mă învrednicesc. Amin! Nu este nevoie să zici jur, dar gândește-te cu luare-aminte, concentrează-te la ceea ce spui și rostește cuvintele din inimă și cu credință, îl povățuiește Îngerul. Rezultatul va veni de la sine. Vei resimți asta! Daa... Când babaca Galileu s-a ridicat, de pe locul unde abjurase, a și dat-o la-ntors
Apocalipsa după Sile by Dinu D. Nica [Corola-publishinghouse/Imaginative/889_a_2397]
-
În vacanță și că, În afară de truda pe care o depun eu ca să vă luminez, nici un alt profesor nu-și bate capul să țină lecții. De astăzi nu va mai suna nimeni clopoțelul; prin urmare, stați cuminți În bănci, ascultați cu luare-aminte, iar la sfârșit veniți să vă semnez carnetele cu ore În folosul comunității. S-a hotărât, la nivel de școală și de comună, să nu se renunțe la sistemul ăsta cu orele de muncă ale elevilor pe timpul vacanței. Au fost
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
Închipuie totul. Mâinile zbârcite, cu degete Încovoiate și strâmbate de boală, izbuteau să dea chip În aluatul ce se lăsa strivit ori mângâiat nu numai lucrurilor, dar și Întâmplărilor. Mai Întâi făcea lucrurile. Cine avea răgaz să se uite cu luare-aminte la fața rumenită a Ploconului găsea acolo meșteșugite cu migală: Soarele, Luna, stelele, norii; apa Dunării, leneșă lângă maluri, cu anafoare fioroase pe mijloc; pe apă - corăbioare cu pânze, pești cu solzi săpați trudnic În aluat; fire de trestie și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
mine?” - și-i arătă fața de guzgan, fără să se vădească Înspăimântat, ci mai degrabă cu Încântarea celui căruia i se adeveriseră vorbe ce nu fuseseră crezute. Mitu Păcătosul și Necredinciosul se Întoarse către el cu tot cu Ied, Îl cercetă cu luare-aminte, clătină din cap cu bunătate și Îngăduință, apoi urlă la rându-i: „Da, da! Să fii sănătos și s-auzim numai de bine!”. * * * Aș Începe cu o Înjurătură pentru cine Îmi desface și-mi citește scrisorile fără să-mi ceară
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]
-
și săpăturile după comori. Luni Întregi după Întâmplarea cu giganticul os, În locul cu pricina și-n Împrejurimi o grămadă de oameni de la oraș au căutat, săpat, răscolit, cernut. Copiii mare lucru nu Înțelegeau, dar se țineau deoparte și priveau cu luare-aminte la bucuria pe care căutătorii o strigau În gura mare când dădeau peste vreun amărât de ciob de oală din lut. Apoi Începură și ei să facă săpături cam pe unde babele și moșii satului Îi păcăleau că ar fi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]