63 matches
-
dintre soți, nu i-ar fi dat cu adevărat existență. Cu toții trăiau prin plăgile lor ce le serveau de nume, de însușiri și poate chiar de suflet. Buze de iepure, pielițe între degete, pântecul umflat de ciroză, hernii ombilicale cât lubenițele, lepră și scabie înnobilau trupurile roze, altfel purtând pecetea plicticoasei perfecțiuni. Îi priveam ore-n șir prin podeaua semiprețioasă, ce le punea o umbră verzuie, sticloasă, pe fețele ce ne căutau veșnic ochii. Iar apoi mica noastră procesiune se urnea
Orbitor by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295572_a_296901]
-
întorcea uruind în același loc, ca s-o văd eu pe fereastră parcată de-a latul. Mai era și treaba cu Fane din a șasea, care de obicei îmi trăgea palme peste ceafă și zicea că am capul ca o lubeniță, care după fiecare etapă ori meci din cupă mă alerga, mă prindea, îmi sucea mâinile la spate și-mi dădea bobârnace în urechi (și ce urechi clăpăuge!) până când mă ustura așa de tare că începeam să plâng și, când plângeam
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1982_a_3307]
-
măiestrie o gospodină surprinsă cu lingura în oală. Pe păretar scria: „Curat și bine aranjat faci din colibă un palat”. Deasupra patului era atârnat un tablou prezentând veridic „Răpirea din serai”. în sfârșit, un alt tablou având în centru o lubeniță proaspăt despicată, completa fondul plastic al încăperii. — Scuză, te rog, deranjul - spuse firesc, în slava veche, țigăncușa, aruncându-și mantia pe pat. „Nu-i nimic”, murmură Broanteș în gând. — Ia loc, te rog! Bei o cafea? - întrebă țigăncușa. „Aș bea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
aplatizezi de cum sari pârleazul și începi să faci primii pași pe el. Băiatul lui Sevgin dezgroapă de-aici pepeni cât tot trunchiul lui, ba chiar mai mari, fiindcă atunci când îi ia în brațe, nu mai vede decât verdele întunecat al lubeniței și cerul de deasupra. Sunt pepeni ca-n Texas, domnu’ Tudor, ce n-ai mai văzut, se entuziasmează prostește Țârțâc (am bănuiala vagă că el se referă la pepenii fabuloși din Arkansas, care nu i-au scăpat nici lui Henry
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
cu ouă de la Ciacova. Mă opresc pe Fucsik la familia Fodor, las trapistul, untul și lămâile. Se bucură mult și mă pupă. Teri îmi dă împrumut un borcan pătrățos din sticlă cu capac portocaliu, în care-mi îndeasă felii de lubeniță murată. Borcanul îmi rămâne la inimă atât de tare, încât atunci când, în 1992, Fodorii pleacă de tot în Germania, primul lucru pe care mi-l lasă el e. Dar atunci, în decembrie ’87, primesc o cutie de cacao, trei plicuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
păstreze greutatea la care au ajuns. Pe această listă regăsim: ananasul, ardeiul iute, brocoli, andivele, castraveții, căpșunile, ceapa, cicoarea, conopida, fasolea verde, grepfruitul, guliile, lămâia, merele, mango, morcovii, păpădia, piersicile, portocalele, sfecla, ridichea, spanacul, sparanghelul, țelina, varza verde, zmeura, usturoiul, lubenița/harbuzul. Foarte gustos și hrănitor este următorul desert, care se mănâncă, bineînțeles, pe stomacul gol. Eu l-am denumit „desert Gicu”. Se pasează o banană coaptă sau două, se adaugă nucă sfărâmată, o linguriță rasă de scorțișoară și miere după
Cărticică înspre… minte, trup şi suflet = mic tratat de bunăstare by Dan Alexandru Lupu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/545_a_749]
-
carnea lui, și amândoi erau o singură ființă, una cu patru mâini, patru picioare, două capete, și erau înlănțuiți într-un zâmbet. Sânii ei erau la fel de mici ca două smochine uscate în balans, iar ai lui erau cărnoși ca două lubenițe. Penisul bărbatului atârna scurt și gras în căușul aspru al mâinii ei. — Să nu slăbești, îi zise ea. Să nu slăbești niciodată. Rămâi gras. Rămâi Virgil. Cu constituția mea, nici nu prea am de ales, îi răspunse el. Glanda mea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1986_a_3311]
-
Și-i mângâi părul lung și-o cert, dacă-i vreuna de-a băut sodă: "Ce-ai făcut, mă, proasto? Ce-ai făcut?" Și mă gândesc că-n carnea aia n-a intrat vlaga bărbatului, că pântecele ăla cât o lubeniță n-o să mai rodească. Și-n ochii ăia n-or să mai curgă lacrimi și n-or să mai vază minunea lumii ăsteia. Câtă frumusețe strânge cucoana asta, moartea!... Pe ea ar fi trebuit s-o ia Dumnezeu întîi. Că
Groapa by Eugen Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295563_a_296892]
-
dintre cei născuți acolo, care-și acopereau cu cenușă vulcanică teritoriile, iar aceasta absorbea umezeala, o transmitea solului și slujea totodată drept izolator Între pămîntul de-acum umed și arșița zilei. Obținea astfel, aproape fără apă, recolte acceptabile de roșii, lubenițe, ceapă și pepeni galbeni, care Împreună cu plantațiile de cartofi minusculi, tipic andini, și cu cîteva livezi Îi Îngăduiau să supraviețuiască În singurătate fără să ducă lipsă de nimic. Frugal, aproape ascetic, dur ca acele stînci și obișnuit cu lipsurile Încă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2009_a_3334]
-
întregime cu păr cărunt, sârmos, strâns într-un coc cu ajutorul unor spelci; cu picioarele puțin curbate în formă de paranteze, scurte și subțiri ca două meleștee, pe care se proptea un corp format numai dintr-un gheb de mărimea unei lubenițe și de care atârnau două mâini lungi ce aproape că atingeau pământul. Aceasta era cunoscută și apreciată, nu numai de persoanele naive de prin împrejurimi sau anumite mahalale, dar și de unele doamne mai cu ștaif din carterele selecte ale
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
o avere frumușică - încât lumea nici nu se uimi prea tare când berarul Ciuc îl tocmi pentru fata lui... Au început să se coacă viile și peste tot se aud strigătele celor cu pepeni. Eu mănânc harbuji, tanti Clemanza spintecă lubeniță, iar tanti Mizi, mai stăpânită, se îmbată de parfumul turkestanilor. Pâinea o coacem în casă. Miercuri, 13 septembrie Globul de aur al toamnei și-a risipit pârguitele-i țăndări peste livadă și țarină. Apoi s-au iscat niște ploi și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2363_a_3688]
-
slave aflate în limba română, pe care o reproducem. De exemplu: beznă, ceață, crivăț, moină, negură, pâclă; păsări: lebădă, liliac, coțofană, lișiță, scatiu, stigleț; pescuit: somn, morun, nisetru; pădure și pomi: crâng, huceag, jneapăn, mălin, molid; vegetale: știr, sfeclă, morcov, lubeniță, ciupercă, lobodă, țelină, hrean; flori: mac, odoleană, busuioc, măgheran; îmbrăcăminte: opincă, nojiță, cușmă, șubă, cojoc, țundră, suman. Caracterizări sufletești: iubire, dragoste, sfială, grijă, năcaz, greșeală, vină, milă, ciudă, șagă, gând, grai; acțiuni: a zări, a clipi, a lovi, a răni
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
premisă raportarea la anumite repere de tip spațial și anume, apartenența locutorului la o anumită regiune 54. Regionalismele sunt reperabile, cu precădere: * la nivel fonetic/ fonologic: șî, di pi, du pe, mătușe, ușe etc. (regionalisme fonetice); * la nivel lexical-semantic: harbuz, lubeniță, popușoi, cucuruz etc. (același referent este denumit, în regiuni diferite, cu unități lexicale diferite regionalisme lexicale); * la nivel morfologic: ei or fost, căși (case) (regionalisme morfologice); * la nivel sintactic: ei a făcut (ei au făcut) regionalism sintactic. Atunci când sunt folosite
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]