154 matches
-
Acasa > Versuri > Frumusete > SĂ VINĂ, CRĂCIUNUL! Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 2183 din 22 decembrie 2016 Toate Articolele Autorului Să vină Crăciunul, prieteni! Lud, cald, melancolic... Îl simt... ( Cai, sănii și vremi troienite ) Copil... Vis din alb anotimp... Să vină, Crăciunul, prieteni! Colinde pe uliți de sat, Verzi cetini de brad în pridvoare, Arome de timp - unicat. Să vină, Crăciunul, prieteni! ( Dulci daruri, candoare
SĂ VINĂ, CRĂCIUNUL! de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2183 din 22 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371608_a_372937]
-
în Spania, sau în limba spaniolă, o cunoaștem, din nefericire, cu totul insuficient - , se vede asumată în fiecare vers al lui Dorcescu, sublimată în fiecare din cuvintele sale, și se leagă cu unele dintre marile procupări care, de la Mallarmé până la Luzi sau Bonnefoy, determină limbajul și lumea celei mai vii poezii europene a modernității. Nu va fi inutil să se atragă atenția asupra lui Dorcescu ca poet european, în ciuda faptului că împrejurările sociale și culturale ale țării sale, pe durata prea
POEZIE ŞI METAFIZICĂ de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1042 din 07 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/372342_a_373671]
-
Acasa > Poezie > Amprente > VIAȚA Autor: Mugurel Pușcaș Publicat în: Ediția nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului Trec anii? Doar clipele-n goană...:). Azi, puști lud iar mâine bătrân, (Azi liniște, mâine prigoană...) Gustând din al vieții festin. Trec anii-n iubire, vis, ură... Frenetic destin? Anodin!... Neras, cu o barbă mai sură, Întâmpini, calm, anii ce vin. Nimic nu-i lăsat la-ntâmplare... În linia
VIAŢA de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1853 din 27 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378032_a_379361]
-
-și cărarea, fantomatica rută. Noaptea-i trenă de stele...Trupul tău se coboară Peste plumb și mileniu, în cămașă de nuntă, O vioară-o să-ți cânte de alean si durere, Peste vremi nucleare, într-o lume căruntă. Noaptea-i ludă, de vară... Vei ghici sub cearceafuri Trupul meu însetat de trecutul din tine, Mi-ești atât de străină... Sunt o mie de veacuri De la ultima noastră izbăvire în bine. Vin imagini fugare, sânii tăi sunt de abur, Trupul meu nu
NOAPTEA UNUI MILENIU de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 1702 din 29 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/372233_a_373562]
-
în hibernal decor. Tu, roșu, delicat fir de lalea, Eu, bard, întroienit de vremi și nea, Vom hoinări fără de loc sau timp, Doi călători, în ăst ne-anotimp. Înlănțuiți, fierbinți, la ceas târziu... Vom resădi în noi, candid și viu, Lud ghiocel înfiripat din fulgi, Cald amalgam de ger cu clipe dulci. Tablou floral vom " ninge " prin poieni, Topind zăpada veșnicelor ierni, Cu-amorul nostru, jar de foc nestins, Doi elegiaci...Cu primăvara-n vis... ( 22.04.2017 ) Mugurel Pușcaș ( Liga
IARNĂ PE VECI ( II ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2304 din 22 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371732_a_373061]
-
tăcere. Sunt aspru ger sau cânt de lire, Pictat în flori, răsfrânt în șoapte, Pastel de umbre, vis, iubire, La ceas târziu, în miez de noapte. Sunt inorogul fără splina, Neostoit, prin haz sau pătimi, Clepsidra vieții mi-e osânda, Lud, amalgam de râs cu lacrimi. Plutind prin cer în legea firii, Eu sunt și Gândul și Puterea! Gust din izvorul nemuririi Stropi de divin, sorbind Ideea. Șlefuitor de vers și minte, Aed, rătăcitor că vântul, Pășesc vetust în Nouă Eră
AUTOPORTRET ( REVERIE... ) de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/371727_a_373056]
-
e soare, Focul arde-n cămin, jucăuș, Ne așteaptă cuminți blânde fiare, Apă bând din al mâinii căuș. Vom călca pe poteci ancestrale, Prin poieni, cu coroane de spini, Doi asceți, goi în vremi saturnale , Veșnic tandri și veșnic străini. Luzi, vom arde în noi ce-i povară, Extaziați, răbufni-vom spre cer, Îndulcind cazna trecerii vremii, Retrăind nopți de-amor și mister. Mugurel Puscas ( Liga Scriitorilor din România, Uniunea Scriitorilor Europeni din Moldova ) Referință Bibliografică: CÂND IUBIREA... Mugurel Pușcaș : Confluențe
CÂND IUBIREA... de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2289 din 07 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362187_a_363516]
-
punți. M-așteaptă munții codrilor sihaștri, M-așteaptă pușca atârnată-n cui, Cabana neștiută a iuibirii, În prag? Iubita mea și-a nimănui... Vechi călător să calc vremelnicia, Să redevin din nou învingător, Să-mi curgă peste plete reci cascade, Lud, iarba să-mi tresară sub picior. M-așteaptă fiarele fără odihnă, Să repetăm scenariul ancestral... Să-mi pun pe umeri blana aburindă, Fad, mirosind a sânge animal. Cu carnea-n tolbă împrăștiind căldură, Să plec înspre cabana mea de foc
CABANA IUBIRII de MUGUREL PUŞCAŞ în ediţia nr. 2302 din 20 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/362191_a_363520]
-
Scriind Viața patriarhului Nifon, Gavriil Protul, mai marele mănăstirilor de la Athos, a adunat (tot spre eternizare) semnele „faimei de protector” a lui Neagoe Basarab, (ctitor a toată Sfetagora”) de pe un teritoriu imens (citez după Letopisețul Cantacuzinesc, care a inclus hagiografia luzi Gavriil Protul). „Iar mănăstirea lui Hariton, care de obște să chiamă Cotlumuz, care au început a o zidi den temelie Radu-vodă, Neagoe-vodă o au săvărșit, și cu toate frumusețile și podoabele o au împodobit denlăuntru și denafară [...]. Așijderea făcu o
Văduvele sau despre istorie la feminin by Dan Horia Mazilu () [Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
traduse în românește, fișe de lectură „intenționând să ofere un fel de roman al lumii, așa cum se conturează el în oglinda unor mari prozatori și poeți, de la Dante la Thomas Pynchon, de la Malaparte la Pasolini, la Verissimo, Mishima și Mario Luzi”. SCRIERI: Pluralul românesc. Cartea cu prețul vieții, București, 2001; Pluralul românesc. Premiere de teatru și vernisaje în anii ‘90, București, 2001; Proza românească între milenii. Dicționar de autori, București, 2001; Poezia română între milenii. Dicționar de autori, Cluj-Napoca, 2002; Lumea
VASILE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290446_a_291775]
-
cultural. Pe de o parte, își dovedește buna cunoaștere a limbii și culturii italiene într-o sinteză asupra poeziei din secolul trecut - Poesia italiana del Novecento (1998) - și prin studiile consacrate unor poeți precum Giacomo Leopardi, Eugenio Montale sau Mario Luzi, în ultima secțiune din Mecanica formei (1999); totodată, traduce în românește numeroase volume din literatura și critica italiană și contribuie la popularizarea poeziei române în Italia. Pe de altă parte, profilul de italienist al autorului se întrevede și în celelalte
POPESCU-11. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288932_a_290261]
-
Dincolo de interpretare, Constanța, 2003; Lucio Klobas, Gândirea extremă, pref. Giuliano Gramigna, postfață Marin Mincu, Constanța, 1996; Alberto Moravia, Disprețul, Constanța, 1997; Gianni Vattimo, Pier Aldo Rovatti, Gândirea slabă, Constanța, 1998; Pier Paolo Pasolini, Petrol, pref. Giuseppe Zigaina, Constanța, 1999; Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2002. Repere bibliografice: Nicolae Manolescu, Județul sufletului cu trupul, RL, 1980, 9; Dinu Flămând, „Elegii vorbite”, VST, 1983, 14; Hristu Cândroveanu, „Elegii vorbite”, FLC, 1983, 28; Grete Tartler, Armonia disonanțelor, RL, 1985, 41; Nicolae Manolescu, Antiromantism, RL, 1987
PLOPEANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288855_a_290184]
-
Perieteanu, str. Lipscani 6 și Generalisimul Stalin nr. 23 Ploiești IMOBILE AVARIATE DE PE URMA CUTREMURULUI 177. Necunoscut, str. Aurel Vlaicu 98 178. Tausanu Lucia, str. Maior Sanatescu 54 179. Costiș Gheorghe, str. Monetăriei 4 180. Necunoscut, str. Monetăriei 12 181. V. Luda, str. Marasescu 9 182. Olga Leontescu, str. Marasescu 15 183. Necunoscut, str. Crișan 34 184. Cristea Stroe, str. Dafinului 18 185. Constantinescu Maria, str. F. C. Robescu 1 186. Stanciulescu Anton, Foișorului 47 187. Constantinescu Anghel, str. Laborator 38 188. Tudor
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
culturi. Numerele sunt dedicate, în mare parte, unor personalități ale vieții culturale contemporane, românești și italiene: Mircea Ivănescu, I. D. Sârbu, Nichita Stănescu, Tudor Arghezi, Eugen Ionescu, I. L. Caragiale, Ion Barbu, Marin Sorescu, Nicolae Breban, G. Călinescu, G. Bacovia, Mario Luzi, Paul Celan, Lorenzo Renzi, Umberto Eco, Pier Paolo Pasolini ș.a. Sunt incluse interviuri și texte critice despre fiecare personalitate evocată, traduceri din opera autorului, în italiană ori în română. Rețin atenția, în numărul 2-3/1993, și interpretările unor semiologi italieni
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
P. publică și poezie în română și în italiană. Se mai remarcă interviurile lui Marin Mincu cu Nichita Stănescu, Mircea Ivănescu, Umberto Eco, Gianni Vattimo. De asemenea, sunt publicate poeme ale lui Eugenio Montale, ale Gabriellei Sobrino, ale lui Mario Luzi sau Alfredo Giuliani, corespondența lui Emil Cioran cu Dieter Schlesak, traducerile lui Mircea Țuglea din Paul Celan ș.a. Alți colaboratori: Maria Corti, Gheorghe Grigurcu, Marian Victor Buciu, Monica Farnetti și mulți alții. Revista este ilustrată cu eleganță de artiști plastici
PARADIGMA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288685_a_290014]
-
romanticismo europeo, îngr. Sauro Albisani, Roma, 1990; Paul Celan, Scritti romeni, Udine, 1994; Umberto Eco, Pendulul lui Foucault, I-II, Constanța, 1991 (în colaborare cu Ștefania Mincu), Insula din ziua de ieri, Constanța, 1995 (în colaborare cu Ștefania Mincu); Mario Luzi, Poezii, Constanța, 2000. Repere bibliografice: Gheorghe Grigurcu, „Critice”, F, 1970, 7; Doinaș, Diogene, 249-250; Nicolae Manolescu, Cărți de poezie, RL, 1972, 50; Cândroveanu, Alfabet, 137-143; Nicolae Manolescu, Critica gongorică, RL, 1975, 18; Cornel Ungureanu, Legile meseriei, O, 1975, 12; Laurențiu
MINCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288152_a_289481]
-
La lingua del canario, pref. Pasquale Morabito, Reggio Calabria, 1974; ed. 2, pref. Giancarlo Vigorelli, Reggio Calabria, 1983; Bordel à merde, Paris, 1975; Global Vision of the Art, Strasbourg, 1976; Théâtre-art référéntiel, Strasbourg, 1976; Aqua Mater, ed. bilingvă, pref. Mario Luzi, Calabria, 1984; Symétries, pref. Jean-Claude Renard, Luxemburg, 1986; ed. (Simetrii, Constanța, 1991); Poeme retorice interzise. 1958-1968, București, 1991; Contestatory Visions, pref. Ronald Bogue, Atlanta, 1991; Robespierre, Turnu Severin, 1991; Magma, ed. bilingvă, italiano-engleză, Erreci, 1992; Chants de revolte, Paris, 1992
ASTALOS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285477_a_286806]
-
rostogolesc ca rîurile. El zice: "Mă voi sui, voi acoperi țara, voi nimici cetățile și pe locuitorii lor." 9. Suiți-vă, cai! Năpustiți-vă, cai! Să iasă vitejii, cei din Etiopia și din Put, care mînuiesc scutul, și cei din Lud, care mînuiesc și întind arcul. 10. Această zi este a Domnului, Dumnezeului oștirilor; este o zi de răzbunare, în care Se răzbună El pe vrăjmașii Săi. Sabia mănîncă, se satură și se îmbată cu sîngele lor. Căci Domnul, Dumnezeul oștirilor
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85098_a_85885]
-
strînge toate neamurile și toate limbile; ele vor veni și vor vedea slava Mea. 19. Și voi pune un semn între ele și voi trimite la neamuri pe cei ce vor scăpa din Israel, la Tarsis, la Pul și la Lud, care trag cu arcul, la Tubal și la Iavan, în ostroavele depărtate, care n-au auzit vorbindu-se niciodată de Mine, și n-au văzut slava Mea, ei vor vesti slava Mea printre neamuri. 20. Vor aduce pe toți frații
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85106_a_85893]
-
din care au ieșit Filistenii și Caftorimii. 13. Canaan a născut pe Sidon, întîiul lui născut, și pe Het, 14. și pe Iebusiți, Amoriți, Ghirgasiți, 15. Heviți, Archiți, Siniți, 16. Arvadiți, Țemariți, Hamatiți. 17. Fiii lui Sem: Elam, Asur, Arpacșad, Lud și Aram, Uț, Hul, Gheter și Meșec. 18. Arpacșad a născut pe Șelah; și Șelah a născut pe Eber. 19. Lui Eber i sau născut doi fii: numele unuia era Peleg, pentru că pe vremea lui sa împărțit pămîntul, iar numele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85037_a_85824]
-
de apă opărită până la o înălțime de un metru, un metru și ceva. Bazinul nu este ornamentat, ba e chiar rudimentar, datând dintr-o epocă incertă, și evocă altarul rural al vreunei mici zeități locale. Numele tradițional este „Pârâul lui Lud“, dar e mai cunoscut sub denumirea de „Micul poznaș“. La celălalt capăt al Institutului, perpendiculară pe el, se găsește o construcție lungă de beton, în prezent cam jigărită și în paragină, ridicată prin anul 1920, în stil Bauhaus, și considerată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
din jurul orașului Ennistone. De astă-dată era vorba într-adevăr de un semn autentic, de o reală prevestire a apropierii uneia din acele „bizare perioade“. A urmat și un alt semn prevestitor, la care am fost eu însumi martor. Pârâul lui Lud, „Micul poznaș“, modestul izvor cald din Grădina Dianei, s-a însuflețit subit și a început să zvârle jeturi puternice de apă clocotită până la o înălțime de șapte metri (când am fost eu de față) și, ulterior, până la zece metri. Câteva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai îndepărtată de bazin, separate printr-un gard, se aflau ruinele romane, câteva ziduri joase și câteva gropi, foarte importante, fără îndoială, dar deloc pitorești. La un capăt al grădinii țâșnea micul izvor năbădăios, cunoscut sub numele de „Pârâul lui Lud“ sau „Micul Poznaș“, care pricinuise atâta tărăboi în trecut când își zvârlise jetul la mare înălțime, în aer. În locul unde țâșnea, apa izvorului era fierbinte, până la punctul de fierbere, dar jetul obișnuit nu era primejdios întrucât nu se ridica la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
George e aici? Nu știu. — Vreau să-l cunosc. Nu te sfătuiesc. S-ar zice că trăiești sub un regim de teroare. Ce-i asta? — Care asta? Chestia aia îngrădită. — Ăsta-i „Micul Poznaș“. — Cum? — Așa îi spunem. Pârâul lui Lud. E un izvor fierbinte. Din când în când face salturi. E clocotit. Nu mă impresionează. Unde-i adevăratul izvor cald? — Nu-l poți vedea. E pe undeva pe dedesubt. — Tu l-ai văzut? — Nu. — Cine-i fata aia? — Anthea Eastcote
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
intrigat de același zgomot. Anthea îl prinse în drum. — Hello! — Hello, Anthea, ce s-a întâmplat? — Să mergem să vedem. Tom o luă de mână și alergară împreună de-a lungul bazinului. O mică mulțime se adunase în jurul Pârâului lui Lud. Tom, făcându-și drum în față, văzu următoarea scenă bizară: Emmanuel Scarlett-Taylor, cu hainele ude leoarcă, țopăia înnebunit și neputincios în interiorul îngrăditurii ce înconjura izvorul. Se întâmplase un lucru simplu. Emma, tulburat de amintirea câinelui său, simțise o dorință subită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]