61 matches
-
scrie non-ficțiune, stărui Eleanor. — Te referi la antologiile alea? Alea-nseamnă numai muncă de decupaj și de pus cap la cap niște texte. — Au totuși niște studii introductive. Da, au niște studii introductive, o îngâna Șam. Ce Dumnezeu, Ellie?! Adrian Ludlow a fost cândva cea mai mare speranță a românului englez! — Da, numai că ăsta a fost demult, zise Eleanor, ca și cum ar fi închis un sertar deschis din greșeală. Șam, nu-mi face nici o plăcere să-l vorbesc pe Adrian pe la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
timp dacă dumneavoastră o sa fiti cel care o să-mi pună mie întrebări. — Am toată ziua la dispoziție, spuse Adrian cu un zâmbet nevinovat. În regulă, conveni Fanny. Și eu am toată ziua la dispoziție. Dar cum rămâne treaba cu doamna Ludlow? — Se intoarce abia diseară. — Înțeleg, zise Fanny. Apropo, totul a decurs bine cu Freddy? Fotograful, adaugă ea, văzând nedumerirea de pe chipul lui Adrian. — A, da. Cred că da... Și totuși e ciudată meseria asta de fotograf, nu-i așa? — Ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
n-am. Fanny scoase din geantă o veche ediție Penguin a Adăpostului, cu copertele soioase și paginile îngălbenite de vreme, si i-o înmâna lui Adrian. Pe pagina de gardă el scrise Lui Fanny Tarrant, cu urări de bine. Adrian Ludlow. — La vremea respectivă erați la o școală cu internat? o întreba în timp ce scria dedicația. — Cum de-ați ghicit? — Ați folosit expresia „tema de studiu“ în locul „temei de casă“, spuse el, înapoindu-i cartea lui Fanny, care aruncă o privire scurtă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
aș riscă să fiu demascat în suplimentul duminical al lui Sentinel drept un obsedat sexual, nu? — Știți, mi-ar fi de-ajuns și această propunere ca să fac tămbălău, îl preveni ea. — Da, v-ar fi de-ajuns, recunoscu el. „Adrian Ludlow m-a invitat să vizitez sauna aflată pe proprietatea lui pe tonul firesc cu care îi oferi unui musafir un pahar cu băutură. M-a asigurat că n-o să am nevoie de costum de baie. Mi-am cerut scuze și-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
articolul. De-aia m-am sculat cu noaptea-n cap. Aștept să sosească ziarele de duminică. — De unde știi c-o să apară-n ziarul de azi? — A fost anunțat în suplimentul duminical de săptămâna trecută: „Fanny Tarrant ia urma lui Adrian Ludlow și-i descoperă adăpostul“. Sună bine, isi dădu Șam cu părerea. S-ar putea să iasă o chestie drăguță. — Ba n-o să iasă, zise Eleanor. — De unde știi? — E-o poveste lungă. Am s-o scurtez cât pot. Stai jos. — N-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
spuse Fanny. — Am crezut ca-n următoarele două săptămâni o să dai naibii ziarele, zise el. — E ca si cum as trage o ultimă țigară înainte de a mă lasă de fumat, stărui față. — Ce-ți apare? — Jurnalul meu și un interviu cu Adrian Ludlow. — Adrian și mai cum? — Da, ofta Fanny. Mă tem că, deschizând ziarul de azi, o grămadă de lume o sa se-ntrebe „Adrian și mai cum?“ — Atunci de ce ai mai bătut capul cu el? — A scris o carte care cândva a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
intervievat. Experiență m-a învățat că foarte puțini ar refuza invitația directă de a vorbi despre ei înșiși. Și, bagă de seamă, adaugă ea, până acum n-a trebuit să mă mai dezbrac niciodată ca să obțin o poveste interesantă. — Ah, Ludlow e tipul cu sauna? — Da. — Mie-mi pare un boșorog libidinos, spuse Creighton. — Ba nu, a fost chiar drăgălaș! îi lua apărarea Fanny. Și cât se poate de pașnic. Dar sper că i-ai dat țeapă, zise el. — Bag de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1918_a_3243]
-
Atunci care e numărul de la sucursală? Și cum îl cheamă pe manager? Sunt sigur că am format numărul de telefon de la banca mea, deci nu înțeleg cum de... —Apelul dumneavoastră a fost transferat. La care sucursală ați sunat, domnule Thornton? —Ludlow Street, Victoria. —O clipă, vă rog. Un clic și apoi revenisem la un Für Elise electronic, bătând darabana cu degetele pe birou în tentativa de a-mi risipi enervarea și de a mă împiedica să închid. Surprinzător de repede, vocea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
clipă, vă rog. Un clic și apoi revenisem la un Für Elise electronic, bătând darabana cu degetele pe birou în tentativa de a-mi risipi enervarea și de a mă împiedica să închid. Surprinzător de repede, vocea reveni. —Sucursala de pe Ludlow Street s-a închis de ceva vreme, domnule Thornton. —Serios? Ce chestie - habar n-aveam. Deci cum pot să-l găsesc pe domnul Benson? Și cine e el? — Ți-am spus. Managerul. —Al cui? —Managerul băncii mele. Sucursala Ludlow Street
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
de pe Ludlow Street s-a închis de ceva vreme, domnule Thornton. —Serios? Ce chestie - habar n-aveam. Deci cum pot să-l găsesc pe domnul Benson? Și cine e el? — Ți-am spus. Managerul. —Al cui? —Managerul băncii mele. Sucursala Ludlow Street. Făceam efortul suprem să nu-mi pierd cumpătul. Ah, da, desigur. Sucursala Ludlow Street s-a-nchis. — Da, știu. Mi-ai spus. Dar aș vrea să vorbesc cu el, înțelegi, pentru că trebuie să verific câteva detalii ale contului meu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]
-
habar n-aveam. Deci cum pot să-l găsesc pe domnul Benson? Și cine e el? — Ți-am spus. Managerul. —Al cui? —Managerul băncii mele. Sucursala Ludlow Street. Făceam efortul suprem să nu-mi pierd cumpătul. Ah, da, desigur. Sucursala Ludlow Street s-a-nchis. — Da, știu. Mi-ai spus. Dar aș vrea să vorbesc cu el, înțelegi, pentru că trebuie să verific câteva detalii ale contului meu. Ai idee cum pot să dau de el? — Am să încerc să aflu, domnule
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2259_a_3584]