2,406 matches
-
alte căi decât cele aeriene omenești. Din punct de vedere al legăturilor cu lumea, „sfinții de aici”, nu doar că proclamă, dar și dau dovadă de ’vrășmășie durabilă’ cu tot ce este durat pe baze laice și zidit după metode lumești și făcut de mâini omenești; așa că în fiecare zi proclamă înălțarea Ierusalimului și în fiecare zi se tem și luptă împotriva distrugerii lui și mai îngrozitoare decât au făcut-o asirienii, babilonienii, romanii, arabii, turcii, cruciații... și iar arabii, iar
BETLEEMUL IUDEII de ZAHARIA BONTE în ediţia nr. 110 din 20 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Pelerinaj_in_tara_sfanta_betleemul_iudeii.html [Corola-blog/BlogPost/341673_a_343002]
-
ori aspecte ale caracterului său diacronic sunt strâns unite iar ființa ei este teandrică, misiunea ei fiind una celestă. Ea nu este o instituție ca oricare alta. De aceea, ea nu se poate confunda cu interesele Statului care sunt pur lumești, pământești, limitate deci, la această existență terestră. Un conformism și o compatibilitate absolută cu aceste interese ar putea fi păgubitor pentru credibilitatea, imaginea și autoritatea ei în fața poporului, a lumii. Biserica nu are voie să se amestece în disputele politice
CÂTEVA PUNCTE DE VEDERE CU PRIVIRE LA RELAŢIA DINTRE STAT – BISERICĂ, ÎN ROMÂNIA, ÎN CADRUL DISCURSULUI SOCIAL – ISTORIC, CONTEMPORAN, PRECUM ŞI ÎN CONTEXTUL REVIZUIRII CONSTITUŢIEI... de STELIAN GOMB by http://confluente.ro/Cateva_puncte_de_vedere_cu_pr_stelian_gombos_1370257898.html [Corola-blog/BlogPost/346230_a_347559]
-
07 noiembrie 2015 Toate Articolele Autorului TEORIA SUPRASTRUCTURILOR. EXTRAS DIN MEMORIA PĂMÂNTULUI, ( modificată) Să nu ne credem așa de atotștiutori . Niciodată, omul nu va distruge planeta Pământ. Ea face parte din univers și se supune doar legilor universale, nu celor lumești. Cel mult, prin acțiunile sale, omul își poate distruge condițiile care i-au permis apariția , vremelnică, în această parte a spațiului și timpului universal. Și cum, spre rușinea noastră eternă, noi nici acum nu știm : cine suntem,cum și de unde
TEORIA SUPRESTRUCTURILOR (MODIFICATA) de ANGHEL ZAMFIR DAN în ediţia nr. 1772 din 07 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/anghel_zamfir_dan_1446884880.html [Corola-blog/BlogPost/382282_a_383611]
-
teme ale operei au apărut în relație cu slava omenească; am constatat acest lucru mai ales în cazul iubirii frățești și a polemicii împotriva necreștinilor. Altele au fost notate mai pe scurt, ca de exemplu familiaritatea dumnezeiască, detașarea de bunurile lumești și îndreptarea spre lumea de dincolo, fără a o uita pe cea a slavei adevărate, căreia îi suntem destinați după moarte, dar care, de pe acest pământ, îi iluminează pe copiii „filantropului” Dumnezeu. Referindu-ne la Teologia și spiritualitatea Sfântulului Ioan
PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 249 din 06 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_teologie_si_viata_spirituala_partea_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/356197_a_357526]
-
Va veni o vreme când până și pe zurgalăii căilor va fi scris: “Sfinți Domnului!” Orice oală din Ierusalim și din Iuda va fi închinata Domnului (Zah. 14:21,22). Până atunci, sfințirea presupune două mișcări fundamentale, despărțirea de aspectul “lumesc” al cotidianului păcătos și alipirea de Christos, prin ascultarea de îndemnurile Duhului Sfânt. De fapt, aceste două mișcări nu sunt separate, ci concomitente. Alipirea de Christos este singura cale sigură pentru deslipirea de lume. Nu singurătatea te face un sfânt
AMINTIRI CU SFINTI de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 11 din 11 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_cu_sfinti.html [Corola-blog/BlogPost/344892_a_346221]
-
pierderii-n tumult, Un fel de viață pe vecie, Eu nu te-ating, te- aștept să fii O dăruire în amurg, O plăsmuire-a celor vii În clipele ce nu se scurg, De ce aș mai vorbi în cânt, De ce atingerii lumești Să te predau facil în gând, Când noi suntem ceea ce ești? Păstrează clipa într-o doară, Pentru că nu există loc În care ce-ar urma s-apară Să nu se mai transforme-n foc, În fumul căruia spre cer Să
SUNTEM CEEA CE EȘTI de SILVANA ANDRADA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/silvana_andrada_1473113877.html [Corola-blog/BlogPost/381485_a_382814]
-
o uriașă piatră de moară, până la urmă, atârnând de firavul său gât asculptural. Postmodernitatea în sine nu este deloc interesată să țină cont de vreuna dintre multiplele direcții semantice ale adevărului, binelui și frumosului învederate de milenii în structura mentalului lumesc. Și asta pentru că a devenit destul de simplu și de convenabil ca aceasta să își golească de sensuri propria-i interioritate, în loc să se lase desăvârșită de ele, și să își întindă cu nerușinare, ca o menadă în extaz urlând continuu a
NOUA CONJUGARE A VERBULUI „A FI” LA TIMPUL PREZENT AL ANTIVALORII de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_albu_noua_conjugar_magdalena_albu_1389785006.html [Corola-blog/BlogPost/380921_a_382250]
-
aceasta, nu suntem lăsați numai la puterile noastre. Și iată de ce enigma ajunge un lucru foarte simplu: este, nici mai mult nici mai puțin, refuzul categoric de a iubi și de a primi lumea, după felul ei de-a fi, lumesc și păcătos, ci, dimpotrivă, întâlnirea cu lumea în lumina sfințitoare, primirea lumii prin Dumnezeu, descoperirea ei în lumina lui Dumnezeu. De ce acest refuz de a primi lumea, "după chipul lumii"? - se va zice. Fiindcă lumea a învățat să se iubească
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
predaniei răsăritene. Îl regăsim covârșitor ilustrat în acest lucrător poem al însingurarii care este imnul Heruvimilor din obșteasca noastră Sfântă Liturghie: Noi care închipuim cu taină pe Heruvimi și făcătoarei de viață Treimi cântare întreit sfântă aducem, toată grija cea lumească acum să o lepădăm, ca să primim pe împăratul tuturor înconjurat de cetele îngerești. Aliluia. Nu ne înșelăm asupra neînchipuitelor greutăți. A vorbi de însingurare unor făpturi ale lui Dumnezeu care nu sunt decât niște bieți oameni, vânați de toate ispitele
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Dacă să-mi dea glod sau soare, Că prea sus m-am avântat, Să te iubesc așa tare. M-a rușinat truda lor... (Domnul mă blagoslovească, Că nu-i om să nu greșească!...) Mă rugai îngerilor Să-mi lase viața lumească, Să te iubesc până mor. În schimb, Tatălui ceresc Îi fac smerit jurământ: Când mi-o lua duhu-n loc sfânt Și-o crește pe câmp trupesc Iarbă bătută de vânt, Veșnic să mă pocăiesc! Referință Bibliografică: PSEUDO-PSALM / Nicolaie Dincă : Confluențe
PSEUDO-PSALM de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2218 din 26 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1485456515.html [Corola-blog/BlogPost/384817_a_386146]
-
foarte importante, cu aceeași acuratețe, subliniind implicarea fiecărei părți. Și scenele de dragoste pură dintre Ahava și Jean sunt de o candoare înălțătoare și de un inefabil proprii firilor sensibile, departe de scenele romanțioase și vetuste care vizează doar plăceri lumești, oricare ar fi ele. Autoarea evocă drama Poloniei din septembrie 1939 când a fost „atacată și mutilată de germani din vest și de ruși din est”, și a fost efectiv „ștearsă de pe hartă și înghițită de cele două mari puteri
ULTIMA MEA CARTE de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/cristea_aurora_1420145378.html [Corola-blog/BlogPost/368119_a_369448]
-
Și timpul cum mă-ntoarnă La freamăt de pământ, Aud cum glasu-n goarnă Mă cheamă spre cuvânt, Cum amintiri și vârste Ce-n ani s-au împlinit Ne schimbă-n acatiste Păcatu-n gând râvnit ... Uitând cum e visarea În cele prea lumești, Mai vezi doar alinarea Din lacrimi îngerești. Iar zborul înspre stele Mi-e măsurat în ani, Lumina dintre ele E șoaptă de profani. Și toate-acestea-n firea Ce stai de o citește, Gândești că-s strălucirea Ce poate izvorăște Și-n
DIALOGURI LIRICE RALUCA NICOLETA BOCU ŞI ROMEO TARHON de ROMEO TARHON în ediţia nr. 569 din 22 iulie 2012 by http://confluente.ro/Dialoguri_lirice_raluca_nicoleta_bocu_s_romeo_tarhon_1343019065.html [Corola-blog/BlogPost/340454_a_341783]
-
să spun că înțeleg durerea care îi încerca, considerând că vor fi un sprijin moral pe cei apropiați tânărului. Mergeam alături de unchiul tânărului pe malul mării și ne rugăm să găsim trupul tanarlui , pentru a i-se putea face cele lumești, conform obiceiului pentru cei decedați ... Am parcurs de câteva ori țărmul mării în lungul plajei din curtea sanatoriului..La um moment dat cam în dreptul locului unde avusese loc dramă ... la cca. 3 m de mal, un val ce venea spre
DESTIN DE FEMEIE.OANA-DRAMA de DAN PETRESCU în ediţia nr. 741 din 10 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Destin_de_femeieoana_drama_dan_petrescu_1357808429.html [Corola-blog/BlogPost/343671_a_345000]
-
sfânt al zilelor noastre, care spunea că mulți sfinți ar fi dorit să trăiască în vremurile noastre ca să se nevoiască. La ce credeți că făcea referire Cuviosul Paisie? - Tocmai la starea pe care am descris-o, că a intrat duhul lumesc în Biserică, că ni se vorbește despre împărtășanie ca despre un pericol pentru viața noastră. „Vă împărtășiți și o să vă îndrăciți” - auzi astfel de expresii de la preoți. „Să nu se împărtășească așa des să nu se îndrăcească”. Și astfel de
INTERVIU CU PĂRINTELE IEROMONAH SAVATIE BAŞTOVOI P. A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_parintele_ieromonah_savatie_bastovoi_p_a_ii_a_.html [Corola-blog/BlogPost/355414_a_356743]
-
spre pierzanie din pricina momelilor plăcerii, ci, prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
prin răbdare, culege nădejdea mântuirii, iar la alegerea uneia din cele două căi n-a pășit pe calea care duce la păcat”. Credința conduce la împărtășirea slavei autentice. Cei care se încred în puterea lumească proprie (fie inteligență, fie autoritate lumească temporară, fie bogăție) își construiesc o slavă îngropată în țărână. „Sfinții, avându-și viețuirea în ceruri și punându-și faptele lor bune în vistieriile cele veșnice, au slava lor în ceruri; slava oamenilor pământești, însă, și a celor care trăiesc
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
străină, pentru că de pe pământ și de pe lucrurile cele pământești, ca de pe vârful Libanului, se ridică și se îngâmfă. Domnul nu sfărâmă pe toți cedrii, ci pe cedrii Libanului, pentru că Libanul era locul idolatriei”. Despre trufia înțelepciunii de tip eretic Înțelepciunea lumească exersată în mod autonom, detașată de experiența vie a Bisericii generează o încredere de sine care conduce la o cunoștință amăgitoare. Încrederea în puterea logicii autonome a minții care iscodește taina fără cuviință produce o gândire de tip eretic. Această
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
prin el, iar din semețiile cu care se osândește ne învățăm vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
vădit de la Apostolul care zice < > (1 Tim. 3:6)”. Opțiunea Sfântului Vasile cel Mare pentru adevărul credinței Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere pentru ceea ce
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
Un criteriu esențial îl reprezintă discernământul. Este nevoie de cultivarea discernământului, de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
de exersarea unei minți capabile să selecteze ceea ce este potrivit cu învățătura creștină. În încheiere vom susține că Sfântul Vasile cel Mare a asumat principiul selectivității în relația dintre înțelepciunea lumească și credință. El s-a ostenit serios cu deprinderea înțelepciunii lumești, dar nu din motive de curiozitate, ci determinat fiind de înaintarea pe calea virtuților. Sfântul Vasile cel Mare era preocupat de aflarea adevărului mărturisitor. Așadar, fiind însetat profund de adevărul mântuitor al existenței, Sfântul Vasile cel Mare optează în cunoaștere
DESPRE RELAŢIA DINTRE RAŢIUNE ŞI CREDINŢĂ ÎN TEOLOGIA SFÂNTULUI VASILE CEL MARE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1817 din 22 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1450768115.html [Corola-blog/BlogPost/366342_a_367671]
-
și sufletul își află altă stare. Ce ai mai vrea când iată,amintirea se-nghesuie-n răspunsul la întrebare? Tu ține-ți visul,păstrează-l ca pe o taină a evadărilor ce au fost trăite apoi,de-mbraci o prea lumească haină să speri că vor fi altele împlinite. de Dorel Dănoiu Referință Bibliografică: Păstrează visul / Dorel Dănoiu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1959, Anul VI, 12 mai 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Dorel Dănoiu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea
PĂSTREAZĂ VISUL de DOREL DĂNOIU în ediţia nr. 1959 din 12 mai 2016 by http://confluente.ro/dorel_danoiu_1463038229.html [Corola-blog/BlogPost/382183_a_383512]
-
c-ar mai putea să fie [22] Și iată că trec veacuri și că Cetatea-ntinsă începe iar în lume ca hoitul să duhnească se-aud într-însa viermii hohotindu-i prin găuri și cosmosul se umple de-o substanță lumească [23] Și din adâncuri pare un nechezat că vine și ochii ies pe ziduri privind în zarea-adâncă însă nimeni nu vede Calul Troian să vină adânc se-aud în lume doar viermii cum mănâncă [24] E-o așteptare albă ca și cum
POEME PROFETICE de ŞTEFAN DUMITRESCU în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/stefan_dumitrescu_1457672031.html [Corola-blog/BlogPost/368475_a_369804]
-
Acasa > Poezie > Imagini > UN RAI LUMESC Autor: Ovidiu Oana Pârâu Publicat în: Ediția nr. 1647 din 05 iulie 2015 Toate Articolele Autorului Era tot parcul un palat, Luxurianțe tropicale, Ce străjuiau într-un regat De pajiști cu sclipiri florale. Podelele-s de iarbă verde Având intarsii
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]
-
n-are prinț sau împărat, Doar soarele strălucitor Îi face traiul mai bogat. El, cu alaiul lui de nori, Aduce seve și lumină Pentru supușii iubitori Și poartă numele: grădină. *** Ciclul "Vara" Volum "Surori metrese timpului" Referință Bibliografică: Un rai lumesc / Ovidiu Oana Pârâu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1647, Anul V, 05 iulie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ovidiu Oana Pârâu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
UN RAI LUMESC de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1647 din 05 iulie 2015 by http://confluente.ro/ovidiu_oana_parau_1436075747.html [Corola-blog/BlogPost/377154_a_378483]