101 matches
-
optime de lectură (organizarea locului de muncă) - asigurarea unei luminozități corespunzătoare din punct de vedere cantitativ și calitativ (cca 100 de lucși la suprafața mesei de lucru; concentrarea fluxului luminos direct pe text și caietul de note, din partea stângă; evitarea luminațiilor artificiale de calitate Îndoielnică; Înclinarea pupitrului; respectarea unei poziții corecte la masa de lucru și evitarea obosirii inutile a mușchilor oculari - mai ales a cititului culcat); asigurarea liniștii necesare În așa fel Încât să se asigure o bună concentrare a
Metode de învățămînt by Ioan Cerghit () [Corola-publishinghouse/Science/2051_a_3376]
-
India, În orașul Singapur. Lordul E..., care este avut cât șepte milionari, se Însurase cu fata unui nabab și, În noaptea nunții lui, el prefăcuse toate basinurile din grădina palatului său În vase de punci. Cine n-a văzut acea luminație fantastică, n-a văzut nimică!” (Opere, vol. IV, ed. cit., p. 211). 317. Clasificarea prin electuaries dispare după 1850 din farmacologie. 318. În original, English galangle. Probabil Maranta Galanga L., un stimulent aromatic cunoscut În medicina greco-arabă și importat din
[Corola-publishinghouse/Science/2270_a_3595]
-
Luați, nu vă fie rușine. Se mai întâmplă. Până se-așază mâncarea, oboseala, oameni suntem. Amestecarea de lichide... Tăceam. Nu-mi ardea de sporovăiala lui. Priveam absent derularea stâlpilor de lumină. Abia atunci am observat că ardeau toate becurile. O luminație în miez de noapte, cum de mult nu mai văzusem, nici pe Bulevard, nici pe străzile din preajma Foișorului de Foc, pe unde gonea acum Dacia neagră. M-a observat cum priveam luminile, parcă număram becurile. — Dispoziție generală. Luminație agiornale, toată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
becurile. O luminație în miez de noapte, cum de mult nu mai văzusem, nici pe Bulevard, nici pe străzile din preajma Foișorului de Foc, pe unde gonea acum Dacia neagră. M-a observat cum priveam luminile, parcă număram becurile. — Dispoziție generală. Luminație agiornale, toată noaptea, să vadă tovii pe unde se retrage. Ieși de la lumină și dai de beznă nu merge, într-o zi ca asta. Că, de... Să se-ntâmple, Doamne ferește, vreo chestie, să se prindă ăia de la șopârlița, că stă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
și-o sută de rom. Băiatul dispare, după vreo două minute îmi trântește pe tejghea fără chef comanda, romul într-un pahar de plastic, berea în sticlă, neceremonios. Cu mâinile ocupate mă retrag spre mesele din fund. Încă nedeprins cu luminația dinăuntru, în drumul meu aproape dau cu capul în pectoralii unui individ bine clădit, într-un maieu de culoare incertă care-i lasă libere brațele tatuate. - Ce, sunteți cu Zina? - De ce, e vreo problemă? - Mă, tu ești deștept de București
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
la rigolă, gol până la brâu, sorbind dintr-o sticlă de vin, atât de bine camuflat în întuneric, că era să dau peste el. În conul de lumină al felinarului, florăresele își stropesc marfa din gălețile uriașe, cu culorile denaturate de luminația electrică. Florăreasa mea Mihaela, atât de ochioasă, că globii rotunzi îi îngustează fruntea, se jură că noaptea face vânzări mai bune. Aluzia ei nu-i greu de înțeles, numai că eu plecasem de-acasă fără un bănuț în buzunare - ia
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mea de lucru, pe care mama o reamenajase sumar, făcând din ea dormitor - în sensul că pusese niște albituri peste salteaua în echilibru precar, ca o barcă pe râu. La un moment în noapte, sar din somn, invadat de o luminație ca la Auschwitz: Zina aprinsese toate cele opt brațe ale lampadarului din plafon. Sorry, chicotește, țopăind pe dușumea cu picioarele ei cărnoase acoperite numai până la genunchi. De data asta caută pe etajeră niște casete cu muzică. Mi-aduce un Bob
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
Nu bărbații mă sperie, perverșii! zice ea întorcându-se, ca o felină răsfățată de casă, pe burtă, de fapt aterizând pe saltea drept în pelvis, cu gambele-n lumânare și tălpile întoarse spre tavan, cu concavitatea plantelor desenată ostentativ în luminația albă. (Știam că în autobuzul hârbuit care a adus-o seara din Rahova domnește o faună mai sălbatică decât în trenurile regionale de pe vremuri. Un exhibiționist din ăștia de cartier începuse aseară să se frece de spatele, de fesele ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
apucat, la costum mov lucios, cămașă de mătase roz-pal, cravată gri, tuns proaspăt ca un ginerică, s-a lipit de bar, cu un zâmbet care-i strâmbă fața. Într-un scaun stil sever, ca de strană, în colțul ocolit de luminație, Portia aproape a adormit, cu sânii și globii ochilor în bolurile de salată de fructe. N-o mai invită nimeni la dans, dar nici n-o să plece prin urgia de afară. Basarab a apărut după douăsprezece noaptea, „la spartul nunții
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
mie care în ziua de chenzină îmi culegeam, la orele mici din noapte când mă deșteptam din primul somn, bancnotele foșnitoare din nenumărate buzunare sau din revistele care nu mai părăsesc geanta mea. Tot pe întuneric (impropriu spus - doar fără luminația electrică de interior), le puneam în plicul uzual din bar, de unde transfer la rezervă câte-o hârtie de cinci sute. „Rezerva“ care crește greu, ca la frig, ar fi trebuit să conțină, dac-aș fi fost eu cu adevărat un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
îl punea, ca de obicei, în dificultate. Nu-i mai rămânea decât o singură soluție: să rumege fraza valetului, până când va reuși să-i prindă sensul. ― Acum aș putea să mă retrag, monsieur le comte? Sau doriți cumva... mai multă luminație... În politețea lui, în felul în care pusese accentul pe ultimul cuvânt, consulul descifră o undă de ironie. Valetul îi citise deja nepriceperea. ― Ce luminație, pentru numele lui Dumnezeu! țipă el exasperat, țâșnind ca din pușcă pe ușă. De câte ori vrei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
sensul. ― Acum aș putea să mă retrag, monsieur le comte? Sau doriți cumva... mai multă luminație... În politețea lui, în felul în care pusese accentul pe ultimul cuvânt, consulul descifră o undă de ironie. Valetul îi citise deja nepriceperea. ― Ce luminație, pentru numele lui Dumnezeu! țipă el exasperat, țâșnind ca din pușcă pe ușă. De câte ori vrei să-ți mai spun că mă grăbesc? După ce aruncă voalul și mantila din nurci siberiene, femeia privi mulțumită în jur. Hotărât lucru, aici se afla
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
siberiene și rochia aia nemaipomenită fac o grămadă de franci. Afurisită muiere! Credeam că ne vom înțelege bine, chiar foarte bine, și, când colo, ea cică: am toată libertatea de acțiune...” În acel moment, chiar în acel moment se petrecu „luminația” și Ledoulx sări ca ars. În sfârșit, pricepuse chestia cu ouăle pe care i-o spusese, ceva mai devreme, valetul Julien. „Merde! Cum naiba face de le nimerește?” Nu găsi răspunsul imediat și, înciudat, se prăbuși cu spatele întors spre
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
Ce tot vorbești de fulgere și ploaie, Toadere? Dacă ar fulgera s-ar auzi și tunând. Da’ nu se aude nici musca. Când am intrat eu în casă nu era nici un semn de ploaie. Ia deschide ochii, să vezi ce luminație îi afară. Maranda a întors fața către fereastră și a deschis ochii. Aista-i foc, Toadere! Aista nu-i fulger. Arde ceva încolo spre gârlă... Spre Șărpărie... Ei arde. Ce să ardă? Aista-i fulger, Marandă. Unde ai văzut tu
Cercetaşul Toaibă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/502_a_1063]
-
aibă voie și putere...a merge...pe la toate sfintele mănăstiri,...și pre la schituri și pre la biserici domnești și să iea sama foarte pre amăruntul...pentru odoare, și veșminte, și bucate și de alte câte vor hi date de luminații repaosați domni și de alți ctitori, că aicea domniia mea întâlnescu precum... multă scădere, și lipsă s-au făcut sfintelor monastiri... Și veniturile ce avea sfintele monastiri...într aceste cumplite vremi...era supt stăpânirea a streini, și ce au voit
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
bani. Sări drept în picioare. Ieși în noapte. Îngrijorat. Desnădăjduit. Unde-i? Unde-i ea, și unde-i sacul cu bani? Unde, lume sfântă, unde sunteți, voi, oare? Unde? Drept răspuns, parcă a izbucnit, pe cerul nopții, un trăsnet. O luminație teribilă, turbată, brăzdând în feluri și chipuri diferite, cerul , urmată de o rupere de nori, ca un sfârșit de omenire, cu valuri după valuri, de ape, izbite cu putere, de furtună. îl luă cu și mai mult frig, cu și
Blândeţea by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/672_a_1240]
-
cunoscut, așa că doamna casei anunță: — Începe valsul! Doamnele aleg. 6 Bucureștenii aveau o zi rea. Ninsese, până la sfârșitul anului mai erau 12 zile, până la sfârșitul zilei 12 ore. Pe marile bulevarde, unde roțile avansau mai încet decât picioarele, era aprinsă luminația festivă, la care puțină lume mai ridica ochii. Picături albăstrii lunecau a plâns în plasa de beculețe atârnată deasupra șirurilor de roți fără început și fără sfârșit. Undeva, îngropat în rând, era, ca o mică pată galbenă, vechiul automobil al
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
-mpărat, s-o iee-acela. 336 {EminescuOpVI 337} Și l-o adus, deși fata ar fi vrut mai degrabă după CĂLIN - NEBUNUL; dar, dă, cu ăstălalt era potrivită. Ș-o făcut o nuntă strașnică de-o ținut v-o trei săptămâni, luminații, lăutari, ce nu era? Și de-acolo o zis CĂLIN - NEBUNUL: - De-acu mă duc să-mi găsesc pe-a mea. Cât plângea ei și stăruia, da n-a putut să-l potrivească ca să rămâie. Ș-o pornit. Când a
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
carte sau două. Vor să facă și un film.Generalul i-a ridicat monumentul și straturile alea cu flori. Acum doi ani le-au dezvelit. A dat o petrecere atunci... Două camioane de cârnați și bere a-mpărțit. Și muzică, cu luminație! N-o asculta. O urmărea doar, gândindu-se cum o fi arătat atunci, puștoaică, în docar lângă taică-su. O și vedea, slăbuță, firavă, cu ochii ei mari, ochi bouleni cum îi plăcea s-o necăjească, strângându-l speriată de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2143_a_3468]
-
decât toți dintre ei, a prins a se preface, că, ceva, de neînțeles, se petrece cu el. Ce, anume? Oare, ce, oameni buni? De ce-s aprinse atâtea lumini, aici, la casa lui și a părinților săi? Oare, ce-i cu luminația asta, strălucitoare și suspectă? De ce-s și atâtea persoane, pe aici? Oare ce fac ele, și de ce-s, parcă, așa de speriate și de alarmate? De ce, oare, oameni buni? Dan a intrat În camera, În care, o luminozitate extraordinară, făcea
Vieți răscolite by Constantin Slavic () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91621_a_92849]
-
specifică în tulburările de gândire la schizofrenie. 4) Incoerența ideo-verbală asistăm la o întrerupere a legăturilor logice sau asociative a fluxului ideativ. Gândirea se manifestă incongruent și o găsim în unele forme de demențe sau schizofrenie. 5) Mentismul este o luminație intelectuală forțată, ideile se succed în mintea bolnavului fără a putea fi controlate. 6) Stereotipiileconstau în repetarea la intervale scurte a unor expresii care perturbă fluiditatea normală a cursului ideativ. Apar destul de frecvent în tulburările obsesiv-fobice, în schizofrenie, epilepsie, stări
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
următoarele: Din sat până la mănăstire de - amândouă părțile șoselei, pe lângă arborii naturali erau împlîntate în pământ cetine de brad în două șiruri paralele. Ici și cole în direcția {EminescuOpIX 495} acestor aleie artificiale erau așezate lampioane mari și mici pentru luminație. La mijlocul drumului, considerat din sat până la mănăstire, se înălța un impozant arc de triumf, construit din crengi de brad și decorat cu o mulțime de flamuri. Pe frontispiciul arcului se cetea cuvintele: Memoriei lui Ștefan cel Mare, mântuitorul neamului. De
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
de esprimat bine prin cuvinte acea impresiune înălțătoare ce te pătrundea la auzirea acelor vuiete. Sunetele clopotelor împreunate cu trăzniturile bubuitoare ale săcălușelor parcurau munții departe - departe, și mult în urmă auzeai clocotind ecourile repețite. Mai adauge la aceste splendida luminație din mănăstire și strălucitoarele focuri aprinse pe piscurile de primprejur: ș-o fericită iluzie te răpește și te transpoartă în timpurile când viteazul pe care-l celebrăm după patru secole sta cu fierul în mână, ca un zid de apărare
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
cauza presei muzicale Păpușa este cartea de vizită a măgarului Și proasta creștere e intrarea la vite Păpușa noastră moartă și veselă Materialul pestriț din mase PIANISTA (face mișcări de dans cu compozitorul): Șuvițe roșii sărbătorești tăiate ca la nebuni luminații difuze smoc vopsit strălucitor un punct de vedere drapat grinzi grele pentru înfulecat dar delectarea psihică duce dorul la așa ceva... să fie reținut îndelung COMPOZITORUL (o împinge brusc pe pianistă departe de el): Sincronizarea presei muzicale Măgarul strivit Ne căcăm
by Werner Schwab [Corola-publishinghouse/Science/1078_a_2586]
-
revoluționari. Dotați cu aptitudini oratorice, plini de impetuozitate, antrenează oamenii. Valoare dominantă: acțiunea. ● Sentimentalii. ambițioși ce rămân mereu În stadiul de aspirație. Meditativi, introvertiți, schizotimi. Adesea melancolici și nemulțumiți de ei Înșiși; timizi, vulnerabili, scrupuloși; Își alimentează viața interioară prin luminația trecutului. Nu știu prea bine să intre În relații cu oamenii, și cad ușor În mizantropie. Neabili, se resemnează dinainte cu ceea ce puteau totuși să evite. Individualiști, au un sentiment viu al naturii. Valoare dominantă: intimitatea. ● Nervoșii cu dispoziție variabilă
Medicina si psihologie cuantica by Valentin AMBĂRUŞ, Mariana FLORIA, () [Corola-publishinghouse/Science/1642_a_2904]