2,817 matches
-
cuvintele sînt mai scurte... TATA : Firește... Dar oamenii le lungesc... Le lungesc și atunci sensul lor se prescurtează. De exemplu : VATĂ-FARMACIE. Observi că e mai lung? Adineauri, VATĂ era mai scurt și acum FARMACIE e mai lung... Ciudat, nu?... Se lungesc și se golesc..." (Gellu Naum, fragment din Poate Eleonora) Exact în același timp, Poate Eleonora, Insula, Ceasornicăria Taus, Nepotul lui Rameau sînt cele cinci piese de teatru ale lui Gellu Naum, niciodată aduse împreună pînă la volumul publicat anul trecut
"E un joc monoton... Dar e bine ca e monoton..." by Cătălin D. Constantin () [Corola-journal/Journalistic/12374_a_13699]
-
o iarbă cu gust de rădăcină amăruie dă într-o parte alonje vegetale și, foarte aproape, începe deja să aibă rigor de cărbune. Viața lor și moartea noastră otrăvesc, deopotrivă, același suc înțepător, stors din smicele de măr dulce și lungit cu ape de leac. Încă trei volume, apoi, Oglinda femeii (1986), Lumină din lumină (1993) și Cuvinte nou născute (2002), sînt despre cheful de-a migra și de-a ,trece" al elementelor. Despre dansul de funigei suflați în vîntul de
Șal cu ciucuri by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11495_a_12820]
-
fie la fel de discretă ca o muscă de pe perete, zice Richard Leacock, unul dintre promotorii cinemaului direct. Pe multe dintre elementele aferente acestei specii le veți recunoaște în film: camera e mișcată mereu, chiar dacă remarci asta doar pe la colțuri, cadrele sunt lungi, ajungând chiar pe la șapte minute, montajul e minimal, iar ordinea cronologică e respectată strict. Nu e o practică prea liberă, așa că, în era regizorilor ,clipangii", combinația de lungmetraj și cinema direct reprezintă un plus de inedit, dar și unul de
Extaz și agonie by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11546_a_12871]
-
unor lumi îndepărtate se făceau auzite, mari păsări de apă aproape atingeau catargele cu aripile, dar niciodată complet, apoi mase de negură năvăleau pe cer, luna plină poposea într-un golf al oceanului de nori, iar o umbră mare se lungea peste punte: Olandezul Zburător trecea deasupra ei în plină cursă... Trenul de noapte apăru în cele din urmă. Micuții mateloți de pe Mediterana își strânseră în grabă bagajele, iar acum rămaserăm complet singuri în sala goală, în care un chelner bătrân
Carl J. Burckhardt: Contele Hermann Keyserling by Mihnea Moroianu () [Corola-journal/Journalistic/11615_a_12940]
-
piesei, fiind o inserție inutilă. Se pare că autorul a vrut să-și etaleze cunoștințele referitoare la "masoneria" dueliștilor. De altfel, într-o notă de subsol, Camil Petrescu deplînge faptul că, la premiera din 12 mai 1922, "ca să nu se lungească spectacolul, tabloul nu a fost reprezentat pe scena Teatrului Național".33 Poate că acest episod a fost exclus și din unele ediții de teatru camilpetrescian, o dată ce G. Călinescu greșește, notînd că Andrei Pietraru "fusese pe cale de a se bate în
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
Natalia își dovedea interesul față de el era la fel de bun ca oricare altul. Esențialul nu era oare că ea îl accepta, pe când el se temuse de o mișcare de repulsie sau, cel puțin, de un dispreț frigid? Văzând-o că se lungește pe pat și-i desface brațele, Vasia își spuse că era mai dispusă decât crezuse el să-i primească mângâierile. De teamă să n-o rănească cu bruschețea sa, a vrut să verifice dorința care-l stăpânea. Dar, când a
Henri Troyat - Etajul bufonilor by Sanda Mihăescu-Cîrsteanu () [Corola-journal/Journalistic/11660_a_12985]
-
cu lunetă, când deunăzi, la Uniune, la o lansare reușită de carte a prietenului nostru Liviu Georgescu, te-am întrebat ce mai faci, ce mai scrii? Nu ne dai o pagină de versuri? Ce motiv ai avea, Marian Drăghici, să lungești această pauză, pe care n-o înțeleg, și să nu cedezi invitației? Felicitări, colega, pentru răspunsurile pe care le dai corespondenților, din mesajele cărora transcrii fără risipă, de dragul cititorului curios, exact partea cu pricina care l-a mânat pe fiecare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12866_a_14191]
-
felul de gropi și denivelări ale străzilor, terenuri murdare, construcții neprotejate, tencuiala care cade de pe clădirile vechi totul parcă făcut cu intenția de a nu se putea curați mecanic orașul, să facă față mizeriei. Am văzut destule femei cu fuste « lunge » care maturau în scârba străzile, cu maturi de nuiele că pe vremea lui Mavrocordat, dar se pare că fără spor. Mizeria rămâne parcă neatinsă. Câinii cu sau fără stăpâni, fac mizerie pe trotuare pe unde le vine și nimeni nu
Un canadian în România. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/75_a_309]
-
citit în săli de așteptare, în camere de hotel, pe bănci din parc, în dormitoarele cazone din unitățile militare unde am făcut stagiul militar și apoi diverse concentrări. Am citit pe patul de spital. Am citit mâncând, am citit stând lungit în cada de baie, am citit și în momente despre care nu se vorbește în public. Am citit în săli de clasă și amfiteatre studențești, am citit în redacții (nu numai tipărituri, ci și mii de manuscrise), am citit în
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
impune bietului om o terapie care poate fi înțeleasă numai dacă știi că respectivul ins e doar un pretext pentru propria lor vindecare. O dată căzut în plasă, ademenit în cabinetele lor, omul e la mâna lor, fără apărare, iar ei, lungindu-l pe un divan, caută să-l mențină cât mai mult în poziția asta ca să-și facă propriul lor tratament. În strategia mea de a fugi de indivizii cu multă carte, principalul rol l-a jucat grupul psihiatrilor, psihoterapeuților, psihologilor
Lilian Faschinger - Păcătoasa Magdalena by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Journalistic/12990_a_14315]
-
poetul Daniel Vorona. A recitat superb versuri alese un scriitor despre care nu știam nimic - respectiv Florentin Popescu (ce personalitate, ce poeme, ce discuții interesante!) iar muzica a fost la Înălțime. O seara de neuitat. Mai spre capătul unei mese «lunge» au stat Nae Georgescu și Doina Rizea cu un domn care Îmi părea cunoscut de undeva. Am aflat că nu era altul decât apreciatul poet și publicist (revista LUMINĂ LINA!), preotul Teodor Damian de la New York. I-am transmis salutări „din
Un canadian în România. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Alexandru Cetaţeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1440]
-
apăru, ca de obicei, după cel de-al doilea păhăruț. "Car'va'zică e unșpe. Că greu mai trece vremea asta!" gândi Saproșkinov privind la tunica militărească a femeii. Era aceeași de ieri. Și de alaltăieri. Ce s-o mai lungim, era aceeași și de o zi înaintea zilei de alaltăieri. Dintotdeauna Marfa Stanilova avusese doar două tunici de-astea. Probabil le primise în dotare când se angajase sau fusese angajată aici. Marfa Stanilova știa să aibă grijă de bunurile statului
Gde Buharest by Constantin Stan () [Corola-journal/Imaginative/9125_a_10450]
-
așa cum, ajunsă la maturitate, scriitoarea va observa că se procedează cu micii copii de grădiniță: „Intrând În clasă, directoarea a zis aproape criptic: ‹‹Imnul››. Automat, copiii au format un semicerc, și-au lipit mâinile de coapse, drepți ca lumânarea, au lungit gâturile, și-au ațintit ochii În sus. De la măsuțe săriseră copii, dar În semicerc Încremeniseră, cântând, niște soldați. Care mai mult zbierau și lătrau decât cântau. Importanță nu părea să aibă decât intensitatea sonoră și Ținuta corporală”. Tot regele provoacă
ALECART, nr. 11 by Herta Muller () [Corola-journal/Science/91729_a_92307]
-
asociază o durată cu valori exprimate în secunde. În această formulare valorile numerice pozitive reprezintă duratele efective sau sonore, iar cele negative, duratele inefective sau tăcute. Este clar că durata întregii secvențe este egală cu aceea a înălțimii celei mai lungi temporal: re&4’’. Înțelegem și că do și re încep în bison, din prima clipă a secvenței, iar mi survine după o secundă (-1’’), alcătuind un trison de două secunde și rămânând apoi încă o secundă într-un bison (re
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
decât altădată că sunt neîndemânatic și indisciplinat îl scotea din minți că nu produc mai nimic și că pun suflet pentru lucruri pe care nu le-nțelege scriu noaptea și asta îmi dă curaj obrajii îmi dogoresc de parcă aș sta lungit pe zăpadă în piața constituției și aș privi casa poporului arzând. *** Orașul arată cu totul altfel decât îmi spui mă asigură Robert care nu mai face de cinci ani nici un pas prin București pe picioarele lui are o mașină străină
Poezie by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/12350_a_13675]
-
evreiesc, i-am spus, deci, Solomon. Numele acesta țiuia special în urechile mele și apoi îmi plăcea împărțirea limpede în cele trei silabe ca niște pietre de râu. De altfel, îi și pronunțam numele cam așa : Soooo-lo-mon, prima silabă fiind lungită peste măsură, întrucât îmi țuguiam buzele de parcă aș fi fost dirijor de cor. Cea mai de seamă înzestrare a lui Solomon Maharajahul era aceea de a fi un mare și incorigibil povestitor. Firește că eu îl puneam să spună poveștile
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
cu cheag de sânge/ Capul cel cu stea în frunte se mai vede numai unde/ Ochii umezi dați pe spate vine cineva să-i scoată/ Și desparte carnea rece de luminile rotunde.// Eu rămân tăcută-n preajma trupului ce se lungește/ Și se leagănă în aer parcă-anume ca să știu/ Că din el se vede doar o umbră și-o lumină/ Dată de acea putere de-a fi fost odată viu". Reprezentativă pentru lirica Ilenei Mălăncioiu, poezia Boul jupuit dă contur unui
Efectul de palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Imaginative/12585_a_13910]
-
nestrivit de vise imposibile. Azi-noapte am visat sticle pline cu apă care, deși fără dop, stînd culcate pe o masă, nu curgeau! Asta-mi provoca o frică nesfîrșită. Apoi scaune ce, luate de spătar pentru a fi mutate, și-l lungeau în sus ca și cum ar fi fost din aluat. Apoi niște sîrme invizibile pe care, cu greu, mergeam dînd celorlalți senzația că pășesc prin văzduh ca pe trotuar! Acesta nu mai este somn, trebuie să recunoașteți, ci suprarealism la purtător! Și
Mi-e sufletul strivit. Să nu vă supărați pe mine by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13134_a_14459]
-
am citit jurnalul lui Kafka, n-am citit scrisorile lui, care, aud, sînt formidabile! Uneori sînt disperat că nu voi citi cărți esențiale ce m-ar fi făcut să trăiesc înzecit, însutit, înmiit. Cu cîte mii de ani îți poți lungi viața, adăugînd la a ta pe cea a scriitorilor mari, dragi, adorați, închegată-n opere eterne! Lectura ca elixir, căutat cu fervoare de alchimiști, al tinereții fără bătrînețe, al nemuririi! * Mereu ajung la două cuvinte: carne, carte! Un simplu schimb
Ce soare lent e o femeie! by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/13211_a_14536]
-
lumina ei. Prin prosternare am înaltele arme, Sunt fântâna în groapa cu lei. Lumea cealaltă pentru aceasta e geană, Se bate peste ochiul cu miresme Primite de la sfintele tale glezne Pe care depun ceea ce a fost în el rană. * Mă lungesc uneori pe masa Ce în trecut era neagră. Dar cine poate să o creadă că era Așa, când verosimilitatea e câștigată de uzură? Acolo unde poetul s-a rezemat Cu întreaga-i viață fără nici o greutate, Numai povara, Lemnul se
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
revăzută” în 2001 - sunt dominate de retorismul întristător al interminabilei serii de ,,imne” ce ni l-au rătăcit iremediabil pe un poet de seamă. Omul s-ar cuveni transcris în întregime, el constituie un singur bloc masiv. Pentru a nu lungi excesiv acest comentariu, încerc, nu să-l povestesc, să-l evoc pe cât e cu putință. Mai întâi, unde ne aflăm? Peisajul pe care-l străbatem odată cu cele două personaje (Eu-l poetic și un Celălalt) este de o intensă realitate
Ioan Alexandru, în câteva poeme by Ilie Constantin () [Corola-journal/Imaginative/13115_a_14440]
-
-i vinovată că te-a călăuzit departe de boală, mai poate fi un preludiu la ceva, prevăzător, deși obișnuit pînă mai sus de cap cu lumina împrăștiată de lampadarele de stradă, vîscoasă și, vai, atît de înclinată încît umbrele se lungesc peste tot, ies pe sub uși ca niște cozi de șobolan, cotrobăiesc și se preling de-a lungul ungherelor, pe ziduri și prin șanțuri - un duel al umbrelor și nimeni nu mai are răbdarea sau curiozitatea să se întrebe de unde
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/13187_a_14512]
-
în apele mării. Ce putea fi mai frumos? În ziua aceea iconică și în orele-i astrale din care s-a alcătuit, Marina a venit cu colega ei la plajă ca de obicei, s-a dezbrăcat de tot, s-a lungit felin lângă mine și mi-a arătat cu vechiul gest al Evei - un ou! Chiar că n-am înțeles la ce-i folosea primordialul "palat de nuntă și cavou", până nu mi-a explicat că gălbenușul este cel mai apreciat
Un surâs în plină var by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/13874_a_15199]
-
exclus să fiu lupul) și l-am văzut în lumina lunii cum îi oferea celuilalt ceea ce mie îmi refuzase cu un timp în urmă era de-a dreptul nefiresc re(de)venise lupul cu fața sa onctuoasă și balele atîrnau lungindu-i și mai mult trăsăturile ajunsese să aibă o față aproape gotică la un moment dat n-o mai puteam urmări se pierdea în ceață înserarea luase pe nesimțite chipul lupului mi-am spus atunci iată la față veche obiceiuri
Poezie by Dan-Bogdan Hanu () [Corola-journal/Imaginative/14353_a_15678]
-
a lungul balustradei Cele mai multe clădiri din centru, înalte, pe dinafară impresionante, sînt pe dinăuntru ca la începutul secolului trecut. O chiuvetă solemnă în holul rece, legată iarna cu cîrpe, ca să nu-i pleznească țevile. Cîte 4-5 etaje serioase (unul se lungește cam cît două etaje din blocurile bucureștene), fără ascensor. Ajungi sus gîfîind, ca telefonistul din Desculț în parc. Pe lungul drum al scării către etajele de sus, ai însă o consolare: să admiri balustradele jugendstil, una mai frumoasă ca alta
JE EST UN AUTRE by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/14384_a_15709]