310 matches
-
schimbându-i șervețelul din mâna ori de câte ori se îngreuna de substanțe organice lichide. Apoi a venit stewardesele cu cărucioarele încărcate: „Cofee, tea, soft drinks...?” Cofi, i-am zis, și un pahar cu apă plată! Apoi am sosit micul dejun. O chiflișoară lunguiață tăiată în două și garnisită cu câteva rotițe de salam și o felie de cașcaval. Destul de gustoasă, dar cam subțirică! Hapciu, a exclamat finlandezul cel mare, după ce a devorat chifla din două mușcături. Ba culmea, a cerut stewardezei încă una
JURNAL DE VACANŢĂ 2013 (6) HELSINKI – BUDAPESTA – ORADEA MARE. CEASUL RĂU ŞI GRIPA KOKKOLIANĂ... de GEORGE ROCA în ediţia nr. 1111 din 15 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363777_a_365106]
-
de filmare sau într-un laborator experimental. O sală putea fi transformată, de la pupitrul fratelui Luigi (un fel de DJ tehnico-religios) într-o catedrală ortodoxă, ori greco-catolică, ori...ce religie voiai. Geamurile se camuflau, se acopereau cu vitralii, deveneau rotunde, lunguiețe, fumurii sau orbitor de luminoase... Jumătate din clădire era amenajată gen hotel, cantină-restaurant, săli de conferință, iar în cealaltă jumătate, unde nu aveam voie, erau “chiliile”(Gurile rele ziceau că ascund o rețea de informaticieni, certați cu legea, de prin
CONDESCENDENŢĂ (FICTIUNE) de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1862 din 05 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363420_a_364749]
-
ce veste, că el nu are de unde să primească vești nici bune, nici rele prin poștă - îi întinse „Scânteia”, rezemă bicicleta de șold ca să poată umbla în tolba mare, îndesată cu tot felul de hârtii, și scoase un plic alb, lunguieț. - Iată vestea, nea Șerbane... Vrei să îți aduci un copil în ogradă, bag samă și ești foarte nerăbdător, că doară, de-aia mă aștepți în poartă.Am știut eu de ce schim traseul. Apoi, dacă așa e, să fie într-un
DESTIN ( TITLU PROVIZORIU, VOLUM ÎN LUCRU) de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 1137 din 10 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364122_a_365451]
-
fost, măi frate, Din “desene animate”: Câini cu covrigei în coadă Nu gasești pe nici o stradă, Iară ploaia nu coboară Din cer decât apă chioară, Nu merțane, nu ciolane, Da’ nici vorbă de babane, Nici măcar un osuleț, Ori chiștoc mai lunguieț !... Văzând el cum șade treaba, Că nici umbra nu-i degeaba, Pentru oase, chiar micuțe, Trebuia dat din lăbuțe Și nu îi ședea frumos Să dea la munca de jos, Iar cu meseria lui În cap nu lovea un cui
VIS DE EMIGRANT de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1623 din 11 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367933_a_369262]
-
aceeași metodă a cunoașterii prin joc, poeta în “POEZIA legumelor, fructelor și cerealelor“, pune “accentul pe latura estetică a textului” cunoscând faptul că micul cititor este receptiv la muzicalitatea și ritmicitatea catrenului, reținând în acest context mesajul transmis: “Galbenă și lunguiață/ E banana, dulce, bună,/ Seamănă cu-n castravete,/ Este fruct și nu legumă. “(Banana ). Se cunoaște faptul că micii învățăcei greu percep alfabetul. Ligya Diaconescu în placheta “Poezia alfabetului “ reușește prin definirea semnelor grafice ale alfabetului, așa cum subliniază poetul Gheorghe
VERSUL CA METODĂ ÎN EDUCAREA COPIILOR. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367457_a_368786]
-
de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). [viii]Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă(n.aut) [ix]Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX) [x]Amonte = în susul apei, spre izvoare (DEX) [xi]Fixă = vargă de pescuit fără inele și mulinetă, formate din mai multe tronsoane, care se strâng
AVENTURI IN DELTA DUNARII de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349528_a_350857]
-
vezi copacul acela?” Și uriașe crengi dintr-un copac începură să se miște. „De el te leg!” Și apăru în fața ei și nu era nici om, nici fiară, era un fel de lăbârcă cu niște ochi enormi, pe niște picioroange lunguiețe, cu mii de mâini care geticulau dezordonat. Veronica o luă la fugă și-n cale i se puse o apă mare, învârtejită, cu bulboane enorme, pe care aluneca la vale o moară în flăcări... Era un spectacol fantastic cum ardea
EMINESCU ŞI VERONICA- PLECAREA DIN VIENA(CAP13-14) de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1215 din 29 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/348044_a_349373]
-
să întreb... - Păi cea cu cartofi sau cu secară, cu fulgi... - Am înțeles, opresc eu înșiruire, deja devine mult mai complicat decât am crezut dar nu mă dau bătută - Să fie cea mai vândută pâine .... - Franzela! Și îmi întinde o lunguiață albă, rumenă e drept albă, frumușică, dar nu ce visasem eu! - Aș vrea... deja vocea mea nu mai este așa sigură ... să fie rotundă! - Aceasta: albă, semialbă, sau vă dau pâinea cu maia, nu cu drojdie sau lipia, - Mai închisă
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 924 din 12 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365350_a_366679]
-
mediul în care abia sosisei. Totul a costat 10 dolari, dar a meritat, inclusiv frisonul straniu al alienării, la care participasei totuși conștient. Caracatițe mari și cu aripi deschise cât ale unui avion american „invizibil”, broaște țestoase, pești mari și lunguieți cu botul ca lama de la drujbă, rechini albi, rechinul balenă(!), rechinul sabie, rechinul argintiu și cel mai ciudat rechin al adâncurilor, de care n-auzisem și nici nu credeam că există o asemenea ciudățenie: rechinul-topor. Are în fața gurii și a
MONTEREY, MON AMOUR! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351790_a_353119]
-
al monștrilor cu patru motoare. ... VI. ACCIDENT DE CIRCULAȚIE, de Ovidiu Creangă, publicat în Ediția nr. 139 din 19 mai 2011. Pepeni că lumea găseai numai la Matache Măcelaru, dar și mai mari și de bună calitate, pepenoaice de alea lunguiețe mari, așa-ziși „pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
engleze ICI (Imperial Chemical Industries Limited), cu sediul pe Edgar Quinet, deasupra restaurantului București (cu numele de domnișoara ... Citește mai mult Pepeni că lumea găseai numai la Matache Măcelaru, dar și mai mari și de bună calitate, pepenoaice de alea lunguiețe mari, așa-ziși „pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
să întreb... - Păi cea cu cartofi sau cu secară, cu fulgi... - Am înțeles, opresc eu înșiruire, deja devine mult mai complicat decât am crezut dar nu mă dau bătută. - Să fie cea mai vândută pâine .... - Franzela! Și îmi întinde o lunguiață albă, rumenă e drept albă, frumușică, dar nu ce visasem eu! - Aș vrea... deja vocea mea nu mai este așa sigură ... să fie rotundă! - Aceasta: albă, semialbă sau vă dau pâinea cu maia - nu cu drojdie sau lipia, - Mai închisă
PÂINEA de LIA ZIDARU în ediţia nr. 1240 din 24 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350538_a_351867]
-
poți să te oprești, trebuie să intri. Lumina unei mici candele mă lasă să văd mai întâi, în fața mea, la vreo cinci metri, o mică statuie a lui Buddha protejat de cobră. De-o parte și de alta a grotei lunguiețe cu pereții de piatră de culoare sidefată, mici scăunele rotunde. Grota este luminată doar de mica candelă, dar am impresia că sunt în mijlocul celei mai blânde lumini posibile iar liniștea mă cuprinde într-o caldă îmbrățișare. E categoric un loc
2 de HELENE PFLITSCH în ediţia nr. 800 din 10 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350858_a_352187]
-
țese. Odată, când ea a ieșit afară cu treburi, din curiozitate am vrut să țes și am încurcat suveica prin ițe, ba s-au și rupt câteva. - Dar ce este aia, suveică, bunico? - Este o piesă din lemn de formă lunguiață care servește la introducerea firului de borangic în rostul urzelii. Nu am păstrat-o ca să ți-o arăt dar pot să îți arăt suveica de la mașina de cusut electrică pe care bunica o are de mulți ani; chiar dacă diferă, poți
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
Când coboram din pomi eram plină de zgârieturi și sângeram. Opream sângele cu un pumn de țărână fină de pe drum și nu făceam infecție. Apoi mergeam la gârlă și făceam baie. Ei, ce timpuri! - Bunico, dar ce insectă este aceasta, lunguiață și cu aripi verzi? - Este o libelulă sau calul popii îi mai zicem. Le prindeam de pe lângă pârâiașul din spatele grădinii de legume a străbunicii, când veneam în vacanțe . Se așezau pe iarbă, pe legume sau pe diverse buruieni.Vezi ce aripi
INSECTARUL de VASILICA ILIE în ediţia nr. 288 din 15 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356664_a_357993]
-
de păr cu două degete și întreba: „Scurtăm?” Moșu’ Klesch cumpănea câteva clipe, contemplându-se în apele tulburi ale oglinzii, și decidea cu jumătate de glas: „Mda. Parcă trebuie să scurtăm.” Moșu’ Sibla se apuca de lucru, mânuind o foarfecă lunguiață și un pieptene de aluminiu, cu dinții mai scurți spre mijloc din cauza îndelungatei folosințe. Foarfeca țăcănea fără contenire și se ciocnea în răstimpuri cu pieptenele, pentru a-l scutura de păr. În momentul în care frizerul se apleca gemând pentru
UMBRĂ PE TULPINA UNUI NUC de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 322 din 18 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356680_a_358009]
-
Alerga pe coastă în sus pe lângă ulmii bătrâni, ale căror vârfuri i se părea băiatului că ating cerul. „Ce mult aș dori să zbor până acolo!ˮ , gândea viitorul poet. Vara, prin august, când se coceau prunele călugărești, galbene și lunguiețe, se urca în prunul care avea trunchiul aplecat, de parcă îl invita să mănânce pe săturate. Avea doi tovarăși de joacă, amândoi de aceași vârstă, pe Marin, fiul țăranului Stănescu care lucra în grădina de zarzavat și de flori a conacului
FLORIN ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2248 din 25 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370749_a_372078]
-
de tablă dreaptă. Pe mijloc era intrarea și pe pereți erau pictate în stânga și în dreapta câte o cobră roșie. Capetele lor roșii, ochii verzi și botul larg deschis din care ieșeau limbile subțiri, crăpate la vârf și cei doi colți lunguieți, dădeau impresea că vroiau să te împroaște cu venin sau că au intenția să sară pe tine. Sus la etaj era un restaurant închis de ani de zile și jos unde se ținea discoteca fusese un bar. Deasupra ușii era
PARTEA A DOUA de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1166 din 11 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353509_a_354838]
-
Doar noi și amintirile noastre...”. Trecând în lumea amintirilor, se aplecă și rupse o plantă din cele câteva tufe răzlețe ce crescuseră printre celelalte flori. Ceva nelămurit îl făcu să zăbovească asupra ei. Înflorise și ea. Îi privi albul petalelor lunguiețe și cu nervuri verzui pe margini. Observă că din tulpina-i firavă se prelingea, picătură cu picătură, un lichid aproape vâscos și ușor lipicios. „Hm! Asta-i planta din care nu gusta Bătrâna niciodată... O evita sistematic. Parcă tușea în
BĂTRÂNA (1) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 478 din 22 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357163_a_358492]
-
e de la Rennhoff, adăugase, ca să vezi, au catadicsit ăștia să nu-mi mai facă pierdută corespondența! Dar tot i-au trebuit vreo trei luni din Germania până aici!... Și pusese pe masa pregătită, ca de obicei, pentru prânz un plic lunguieț, albăstrui. Otto von Rennhoff, Amelungstraße 4, Hamburg, citisem pe dosul plicului, din cale afară de curios, fiindcă nu mai văzusem până atunci o scrisoare venită din străinătate. E în germană scrisoarea, spusese tata, dând să-mi ia plicul din fața ochilor. Ia
BUN VENIT, MOISE de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 568 din 21 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358133_a_359462]
-
de corabie din material gros din bumbac, ce asigură deplasarea navei sub acțiunea vântului. (DEX). [viii]Setcă, setci = unealtă de pescuit formată din două-trei straturi de plasă(n.aut) [ix]Vârșă, vârșe = unealtă de pescuit, numită și vintir, de formă lunguiață, alcătuită dintr-un coș făcut din plasă, care se pune de pescari la marginea stufăriilor (DEX) [x]Amonte = în susul apei, spre izvoare (DEX) [xi]Fixă = vargă de pescuit fără inele și mulinetă, formate din mai multe tronsoane, care se strâng
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
un borcan. Pe pervaz, cuminți și calde, moțăie la copt în soare Zece mere dolofane, cu parfum de sărbătoare. Un dovleac umflat si galben, mare meșter la vorbit, Cască, plictisit de viață, singur într-un colț, pitit. Pere moi si lunguiețe, pe o tavă tolănite, Vise torc, la gura sobei, în fuioare aurite. Un borcan cu gem de prune, singur pe un raft uitat, A rămas să se întrebe, dus pe gânduri și-nciudat, De-o fi bine cu-o dulceață
ÎNTR-O BUCĂTĂRIE, TOAMNA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 665 din 26 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358821_a_360150]
-
de zile, în luna august, a trebuit să plec din acel ocean de asfalt, din care dogoarea izvora cu răutate la căderea serii, făcînd parcă aerul mai irespirabil decît în timpul zilei. În curînd se vor coace coarnele, acele fructe roșii, lunguiețe și dulci, cînd sînt coapte bine, din care se prepară cornata, o băutură ideală pentru digestie și pentru vitaminizarea organismului în primăvară și va începe culesul prunelor, pentru care s-au și pregătit butoaiele, ca să fie puse la macerat pentru
PARFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN CAP 15-18 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 412 din 16 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/345060_a_346389]
-
apostrofă bătrânul scurt fără ai răspunde la-ntrebare. Ai cam dat în mintea lor! Bătrâna nu-i răspuse. Așternu pe masă o farfurioară cu brânză de vaci acoperită cu smântână groasă, o ceapă, câteva roșii și felii de castravete tăiate lunguieț. - Mămăliga e sus pe poliță înfofolită-n ștergar să n-o mănânce muștele. Este de dimineață. N-am mai aprins focul pe nădușeala asta, zise ea schimbând vorba. - După ce terminați zbenguitul să duceți o găleată de apă și la cal
Sub aripi de agud () [Corola-blog/BlogPost/339933_a_341262]
-
navigator la cârma unei nave pe care o conduce cu pricepere și pasiune și uneori pentru timp îndelungat. Cuvântul vierme este specific domeniului biologic și are sensul propriu - „1. Nume dat unor animale nevertebrate, lipsite de picioare, cu corpul moale, lunguieț, de obicei, cu o piele lucioasă, care trăiesc în sol, în apă sau ca parazite pe plante și animale; 2) (pop.) Nume dat larvelor unor insecte.” (din lat. vermis) În terminologia informaticii primește sensul „Virus conceput să găsească toate datele
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]