98 matches
-
acasă, Principesa Elena i-a relatat patriarhului Miron Cristea, că atunci „când au fost la Argeș, la parastasul lui Ferdinand, (Regele Carol al II-lea - n. n) a chemat-o să vadă la gară vagonul lui. În dormitor era fotografia, Lupeasca mare”. Cât timp vagonul a staționat în gară „toți lacheii, servitorii și bucătarii au pelerinat la vagon s-o vadă pe Lupeasca”. 1 august. Vine și regele Carol al II-lea la Sinaia. Principesa Elena i s-a confesat iarăși
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
al II-lea - n. n) a chemat-o să vadă la gară vagonul lui. În dormitor era fotografia, Lupeasca mare”. Cât timp vagonul a staționat în gară „toți lacheii, servitorii și bucătarii au pelerinat la vagon s-o vadă pe Lupeasca”. 1 august. Vine și regele Carol al II-lea la Sinaia. Principesa Elena i s-a confesat iarăși patriarhului, povestindu-i că Mihai fusese la gară, să fie prezent la primirea regelui și s-a întors acasă cu „un orologiu
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
ei să-i mulțumesc”. În mod evident, asemenea gesturi umilitoare nu puteau contribui la o apropiere, nici între soți, nici între tată și fiu. Principesa Elena spunea Patriarhului că regele „de câte ori a convenit cu ea, i-a vorbit mereu de Lupeasca. «Ce drăguță e, ce delicată, ce înger, ce adorabilă» etc. Ca să înțeleagă că nu se desparte de ea”. 12 august. Elena Lupescu a sosit clandestin în România. Inițial, a locuit la Castelul Foișor. Aproximativ în această perioadă trebuie situată o
Jurnalul regelui Mihai I de România : Reconstituit după acte şi documente contemporane Vol. 1. : 1921-1940 by Traian D. LAZĂR () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101020_a_102312]
-
VIII. 1930, București - 18. X. 1980, București), dramaturg, prozator, eseist, poet și traducător. Este cel de-al patrulea copil al Mariei (n. Mureșanu) și al lui Tudor (Teodor) Mazilu, muncitor la Societatea de Transporturi București. Urmează școala primară din mahalaua Lupeasca. Amână să se înscrie la liceu, preferând să realizeze pentru revista „Tinerețea” (ulterior, „Tânărul muncitor”), la care se angajase, mai întâi caricaturi, apoi cronici sportive, articole despre viața tinerilor și schițe umoristice. În 1946 și 1947 frecventează Liceul Comercial. Atras
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
la teatru, formula narativă extinsă nu se potrivește stilisticii autorului. Aceasta nu înseamnă totuși că romanele sunt în întregime niște eșecuri, surprinderea atmosferei, acuitatea observației, alcătuirea unor „caractere” remarcându-se din nou. Reușitele în descrierea lumii sărace din mahalaua bucureșteană Lupeasca (Bariera), reflectând o realitate trăită (coada la pâine, insalubritatea zonei, bombardamentele repetate, lipsa de mijloace și de viitor a locuitorilor, plecările pe front, ipocrizia autorităților), depășesc comanda ideologică a momentului în care e publicat romanul, cadrul politic ce se cerea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288074_a_289403]
-
Sibiu, am dresat acte contra individului Banea Dumitru și a cumnatului său, Petrașcu Nicolae din Sibiu, pentru ofensă adusă Majestății Sale Regelui, prin aceea că au demonstrat explicând publicului adunat, din cine se compune „Camarila”, afirmând că se compune din „Lupeasca” - Lupoaica și soacra ălui mai mare, înțelegându-l pe Primul Ministru, Octavian Goga, evidențiindu-se astfel ofensa adusă M.S. Regelui Carol al II-lea. Pentru stabilirea adevărului m-am transportat în comuna Ghijana și am cercetat cazul, rezultatul fiind după cum
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
pornit în fruntea coloanelor de manifestanți, plecați de la stadion, părea că un adevărat furnicar de tineri, copii și bătrâni se pusese în mișcare, rostogolindu-se spre Piața Palatului și strigând din ce în ce mai tare și mai îndrăzneț: „Jos tiranul! Jos Carol și Lupeasca! Jos trădătorii de Țară! Abdicarea trădătorului!” Toate aceste amintiri îi treceau lui Nicolae Petrașcu prin fața ochilor închiși ca și altele mai apropiate: Iată-l pe Vică în înfiorătorul bombardament de la Buchenwald, rănit grav, dar având încă puterea să se ridice
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ajunsesem. Oare cum s-o fi spunând, în ucrainiană, bogdaproste ? Îngerii păzitori O mie și încă o mie de fire tainice mă leagă de Fârțănești, satul bunicilor, preotul Petre și Maria Istrati, deși m-am născut în Măluștenii Covurlui la Lupești. Tata, Dumnezeu să-l odihnească, se numea Gheorghe Apostolescu și ajunsese din Brăila prin părțile locului datorită meseriei sale de picher. A murit când aveam doi ani, nemaiajungând să-și pună cununiile cu mama mea, Elena Istrati și nici să
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
stea s-au îndesit. Iar de aici până la deschiderea sufletului nu era mult. Orfană de tată de la vârsta de doi ani, cu o mamă văduvă și un bunic pe post de tată, bunul dar și săracul preot Petre Istrati din Lupești, Covurlui. O a doua căsătorie a mamei, o nouă încercare pentru toate sufletele fragede ale familiei, de acum trei, și iarăși acasă, la preotul bătrân. Apoi școala, peregrinări de ici colo și iat-o aici, la Tabacu, ca învățătoare titulară
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR by AUREL BRUMĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91701_a_92398]
-
Cât costa un kilometru de cale ferată în timpul lui Carol I? Tot atât cât costă acum un kilometru de autostradă! În timpul lui Carol al II-lea (1930-1940), demn fiu al mamei sale, regina Maria, cel care trata Țara ca pe Lupeasca lui, afacerist și devorator de sume uriașe, s-a lansat afacerea cu timbrul aviatic, tot pentru înzestrarea armatei. O afacere cu armament a intrat în istorie cu numele de afacerea Skoda. Până la a construi avioanele noastre IAR ă Brașov (în
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
în locu-i pe fiul său, Mihai. D-na Lupescu a intrat în cabinetul regelui și a declarat că Mihai pleacă cu ei. „Voievodul Mihai este al țării, rămâne ca rege.“ Trei zile nu s-a știut unde s-au retras. Lupeasca trebuia să pornească cu avionul, dar în ultimul moment s-a urcat în trenul special compus din 12 vagoane, în care erau bagajele fostului rege. Despărțirea de fiul său a fost foarte dureroasă. Se zice că a fost uitată o
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
am văzut pe trotuarul ei sute de fete, femei, studente și studenți, liceene, care făceau coadă pentru a privi patul, baia, cămașa de noapte, parfumul Lupeascăi, fără a vorbi de rest. Una zise alteia: «Știi, dragă, n-a fost proastă Lupeasca. Așa trăi 10 ani de zile, și acum într-un castel cu regele!» Iată con cluzia populară a acestei exhibiții. Bună e? Educație pentru viitoarele cocote și îndemn. Iar o bucătăreasă: «Ce să mă duc să dau 20 lei ca să
Din viaţa familiei Ion C. Brătianu: 1914–1919: cu o anexă de însemnări: 1870–1941 by Sabina Cantacuzino () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1379_a_2882]
-
-și reface căsătoria cu regina Elena și să n-o aducă în țară pe Elena Lupescu. Firește că principele Carol, cinic, a promis, dar s-a înscăunat rege, nu și-a refăcut căsătoria și a adus-o în țară pe Lupeasca. Maniu, umilit, a devenit adversarul regelui iar Al. Vaida Voevod "omul regelui". Dar regele venise în țară hotărît să guverneze printr-un guvern personal, în afara partidelor și împotriva lor. A încercat formula în aprilie 1931 numind guvernul N. Iorga. Dar
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
fast... Admirația pentru frumusețile vremii e omniprezentă. De regina Maria își amintește că „trăsăturile feței ei erau expresive, cu obrajii, nasul și gura, asupra cărora nu se putea ca un bărbat să nu se oprească cu atenție”... Întâlnirea cu celebra Lupeasca a regelui Carol II e descrisă astfel: „Prin anul 1923, pe Calea Victoriei,... am fost izbit la vederea unei femei înalte, de o statură plină,... cu părul roșcat,... cu ochii verzui, trăsături care, toate laolaltă, grație mâinii măiastre a Creatorului, întruchipau
Agenda2005-40-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284278_a_285607]
-
istorie și imaginar. Și mi se părea, lîngă statuia aceasta, gîndită în tiparele nudului eroic, că bronzul ei sună major, proclamînd rigori greu de atins; dar și că magistrala ei împlinire lasă totuși să străbată, ca prin memoria mileniilor, vuietul lupesc al unor crunte înfruntări - simbolizate prin însăși făptura animală pe care biruitorul și-o adjudecă, pe care o ridică totemic, spre înalt. Amintirea celui născut în Betica, pe Guadalquivir, n-a lăsat nicio urmă fertilă în spațiul său, iberic, - observa
Roma Embleme și principii by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/8343_a_9668]
-
disimulatoare atribuită sexului său, acea preocupare de-a așeza capcane pe căile presărate de pericole ale vieții: "Toată fericirea/ pot s-o dăruiesc/ azi gratuit/ ni-mic nu mai am de ascuns/ simulacrul, viclenia/ cea minunată/ s-au cheltuit;/ hăituiala lupească/ acum/ e a clipei// doar clipa/ mai e un călău/ în repaos" (Repaos). Altminteri, adică fără acest act de "generozitate", am fi avut a face cu "cruzimea" ființei care, mai slabă fiind, înțelege a se apăra uneori cu ferocitate în
Canonul feminin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17226_a_18551]
-
pentru alții, Carol a fost un ușuratic, un vînător de fuste; a guvernat țara dictatorial; a comandat din umbră asasinarea Primului Ministru Gheorghe Duca; s-a îmbogățit furînd din bugetul statului; și, mai ales, a avut drept iubită o evreică ("Lupeasca"). Cine să stea să mai observe flagrantele contradicții ale acestui portret-robot? "Vînătorul de fuste" a fost, totuși, fidel unei singure femei, Elenei Lupescu; iar spoliatorul poporului român a dus în exil o viață modestă, uneori aproape de indigență. Unde s-au
Scrisori portugheze - Carol II by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/14239_a_15564]
-
că îi aduce la putere pe liberalii duciști, cărora le încredințează organizarea alegerilor parlamentare. Instalarea guvernului Duca a fost precedată și însoțită de zvonul intens că e "un guvern adus de străini", și anume că "Au venit să apere pe Lupeasca și să distrugă Garda de Fier!". De la dreapta la stînga, aproape toată presa a vehiculat acest zvon. Facla, de pildă, scrie ca guvernul Duca a venit "prin fraudă", și consemnează "indispoziția" generală care a însoțit zilele și actele guvernului. Supărarea
Diavolul și ucenicul său: Nae Ionescu-Mihail Sebastian by Marta Petreu () [Corola-journal/Journalistic/8633_a_9958]
-
la restaurant, servit de Ionică. În ultima vreme, lumea din oraș vorbea despre război și despre noul stat, cel al patrioților cu cămăși verzi și se întreba ce va face Generalul după fuga din țară a lui Carol regele, cu tot cu Lupeasca lui. Maiorul Scipion era de părere că Generalul, absolvent de Saint Cyr, ascundea un as în mînecă. Aparițiile lui Portofel în restaurantul gării începuseră să treacă aproape neobservate. Cu trenurile veneau ardeleni și refugiați din Basarabia care nu știau încotro
Ceasul de buzunar by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/8156_a_9481]
-
în toamna lui 1933 Nae Ionescu, Richard Franasovici, Mavrodi) intimi legați de cuplu (Puiu Dumitrescu, Gavrilă Marinescu, Urdăreanu) și destui alții. Aceștia se reuneau în mai toate serile în casa Duduii, dar și a altora (regele era foarte sensibil ca Lupeasca să fie primită, decent și favorabil, (la Auschnit, la Malaxa), unde se benchetuia, se vedeau filme, se jucau cărți, suveranul fiind mereu lăsat să cîștige. La aceste reuniuni intime se luau și decizii politice. Cînd era singur, regelui îi plăcea
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
filme, se jucau cărți, suveranul fiind mereu lăsat să cîștige. La aceste reuniuni intime se luau și decizii politice. Cînd era singur, regelui îi plăcea să citească, să-și claseze, cu dichis, clasorul cu timbre, care prețuia o avere. Iar Lupeasca, nu mai era un secret pentru nimeni, îl subjugase total, nemaiputînd concepe viața fără ea. Era o subjugare fizică? Cred că mai mult. Pur și simplu o și iubea, ea cunoscîndu-l, ca om, cel mai bine și în compania căreia
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
Antonescu ca șef de guvern și acesta, înțeles cu liberalii, național-țărăniștii și legionarii, îl silește să abdice (cam cu revolverul la tîmplă, cum reiese din al treilea volum al memoriilor lui Ion Hudiță) și pleacă, cu un întreg tren, cu Lupeasca, Urdăreanu și alții apropiați, abia scăpînd, în gara Timișoara, de gloanțele legionarilor. Și astfel se încheie aventura politică de zece ani, a lui Carol al II-lea, pe tronul României. A urmat exilul, negăsind, unde ar fi voit, permis de
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
curte politică. Fostul rege a ajuns în Brazilia și, firește, proiectul său politic a eșuat lamentabil. În 1946 Elena Lupescu s-a îmbolnăvit greu. A insistat, pe lîngă Carol, să se căsătorească. S-au căsătorit în iulie 1947. Apoi, repede, Lupeasca și-a revenit. Au revenit în Portugalia. În aprilie 1953, Carol moare, subit, de un atac de cord. Avea 59 de ani. Elena Lupescu a mai trăit 24 de ani. Autorul cărții pe care am comentat-o, Paul D. Quinlen
Un rege aventurier by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15815_a_17140]
-
un moment dat, sfătuită, d-na Lupescu a părăsit țara. Curînd, Carol a fost delegat oficial să participe, ca reprezentant al familiei regale, la înmormîntarea reginei Alexandra la Londra. Imediat după ceremonia funebră s-a îndreptat spre localitatea unde locuia Lupeasca și, la sfîrșitul lui 1925, a scris de la Milano soției, părinților și guvernului că nu se mai înapoiază în țară. La stăruința premierului Ionel Brătianu, a prințului Barbu Știrbei, a reginei Maria pe lîngă regele Ferdinand, și el iritat, a
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]
-
de dur s-a purtat regele cu regina Maria, mama sa, cu prințul Știrbei, (care a fost nevoit, și el, să se exileze). A urmat aventura domniei regelui Carol al II-lea, înconjurat de Camarila sa coruptă, în frunte cu Lupeasca, apelată Duduia. Țara și demnitarii ei, în frunte cu Iuliu Maniu, era revoltată. Dar regele își vedea de treburile (afacerile) lui (a fost negreșit cel mai corupt om al României acelei vremi), în timp ce situația internă și externă a țării se
Un destin tragic (I) by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/16861_a_18186]