176 matches
-
informatori cu regim preferențial. Nelăsându-se cumpărați, erau amenințați cu pedepse. Cei mai mulți dintre copii nici nu au vrut să stea de vorbă cu ei. După ce a fost readus și Aurel Obreja, așteptam să ne cheme și pe ultimii doi: Titi Lupoaie și eu. Pe noi nu ne-au mai scos, era un avertisment special. Reck și Ardelean n-au revenit în cameră. Domnul comandant străjer Zaharnic Era un bărbat prezentabil, la 40 de ani și i-ar fi stat bine ca
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
umflăturile sângerânde dădeau dureri acute până la os. Corpul ardea în flăcări, dar simțeam temperatura de gheață a camerei. Evreul și-a revenit primul. Cu voința extraordinară, cu vorba și ajutorul direct, ne-a pus pe picioare pe toți. Lui Costică Lupoaie, Dumnezeu i-a trimis o idee salvatoare: Ne vom așeza în cerc, a zis cu gura plină de sânge, căci era bolnav și de plămâni, unul în spatele celuilalt, îmbrățișându-ne ca în jocul copiilor de-a mama gaia; încheind cercul
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
și mulțumire pentru cinstea ce ne-a făcut-o de a fi aleși să-L mărturisim. Când unul din cei șase frați cu care suportam supliciul întreba: Mai puteți, fraților? Nădejdea în Dunmezeu, răspundeau toți. Și Titi Stoica, și Costică Lupoaie, și Bardac, și Aurel Obreja, și Ilie Popa, și Dumitru Neagu, îngrijorați pentru mine, mă încurajau. La un moment dat, căpitanul T. a izbucnit într-un hohot de plâns care ne-a cutremurat, și tot trupul acesta comun, nevăzut în
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
o dimineață, un milițian m-a întrebat: Tu ești Maxim? Da! Bagajul, și vino cu mine! L-am urmat imediat cu pătura cazonă în mână. În holul Secției I frații mei de suferință, dispersați prin toată Jilava: Titi Stoica, Costică Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ismană. Fără să fim exagerați în manifestările noastre, ne-am bucurat de revedere, ne-am încurajat și ne-am rugat lui Dumnezeu să ne întărească și în viitor pe calea mărturisirii Adevărului Său. Vasile Popescu, luat
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
noastre patrii. Oare altarul jertfelor era plin? La sfârșitul lunii mai, un milițian de pe secție m-a întrebat dacă am bagaje în cameră. Am răspuns că sunt la magazie. La poartă fuseseră deja aduși ceilalți frați târgșoreni: Titi Stoica, Costică Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu. Despre Ismană nu știa nimic nici unul. Ni s-au adus bagajele și, spre surprinderea noastră, nu ni s-au mai pus lanțuri. Duba a stat în gară până dimineața. A două zi seara eram debarcați la
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
cu trenul morții prin toată țara fără apă și hrană, până ce mureau. Timpul s-a îmbunătățit și am fost trimiși înapoi la Gherla. Problemele create după moartea lui Stalin au amânat și procesul Țurcanu. Ne-am regăsit foștii târgșoreni: Costică Lupoaie, Titi Stoica, Aurel Obreja, Dumitru Neagu. În drum spre Gherla am schimbat păreri cu privire la ce s-ar mai putea întâmpla. Era greu să deslușești viitorul, căci noi gândeam rațional. Ei nu gândesc, ci diavolul îi inspiră: neexistând Dumnezeu pentru ei
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
n.n.) și Buciumești. 5) Tov. Pavel Mihai, secretar org. de bază P.M.R. Pătrășcani, i se atribuie sectorul I și II, punctul Pleșești și Tăietura. 6) Tov. Vasile Purice, F.P., i se atribuie sectorul 8 și 10, punctul Aria Veche și Lupoaia. 7) Tov. Vasile N. Stoian, secretar org. de bază P.M.R. Buda, i se atribuie sectorul 10, punctul Simila și Banca”. După ce inginerul Ilinca le-a pus în vedere că neexecutarea acestor obligații va conduce la grave represalii, a semnat împreună cu
Fălciu, Tutova, Vaslui : secvenţe istorice (1907-1989) : de la răscoală la revoltă by Paul Zahariuc () [Corola-publishinghouse/Science/1235_a_1928]
-
Dom'le, cine l-a trimis pe acela la Televiziune? Opriți-l!" Am văzut filmările când zicea "Cine-i acesta? Opriți-l! De când dă el ordine?", pentru că până la urmă Comandantul Armatei în acele momente era Ștefan Gușă. M. M.: Și Lupoi acesta cine era? S. B.: Și nu li s-a întâmplat nimic. Normal, Armata ce trebuia să le facă? M. M.: Să-i treacă în rezervă imediat. S. B.: Sau duși în fața Tribunalului Militar pentru că... M. M.: Armata era sub
[Corola-publishinghouse/Science/84932_a_85717]
-
Dom'le, cine l-a trimis pe acela la Televiziune? Opriți-l!" Am văzut filmările când zicea "Cine-i acesta? Opriți-l! De când dă el ordine?", pentru că până la urmă Comandantul Armatei în acele momente era Ștefan Gușă. M. M.: Și Lupoi acesta cine era? S. B.: Și nu li s-a întâmplat nimic. Normal, Armata ce trebuia să le facă? M. M.: Să-i treacă în rezervă imediat. S. B.: Sau duși în fața Tribunalului Militar pentru că... M. M.: Armata era sub
Aşa neam petrecut Revoluţia by Sorin Bocancea, Mircea Mureşan [Corola-publishinghouse/Memoirs/893_a_2401]
-
și pachete. Izolarea exista și înainte de „reeducare”, singura diferență fiind că, după începerea acțiunii, numărul izolaților a crescut și s-a stabilizat pe la 70, separați de ceilalți, în două camere. Dintre izolații care refuzau „reeducarea” sunt amintiți Virgil Maxim, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Mihai Nour, Constantin Rodas, Constantin Iorgulescu, Vanghele D. Vanghele, Dumitru Stamu, Marcel Cazacu, Constantin Negoiță, Titi Stoica și Alexandru Munteanu 1. Implicarea oficialităților în acțiunea sucevenilor a fost destul de discretă. În afară de discursurile lui Antonescu și Burada, se putea
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
informațiile de care aveau nevoie. Majoritatea victimelor vorbeau după câteva runde de astfel de suplicii, iar cei care refuzau erau bătuți din nou noaptea, împiedicați să doarmă, ținuți în picioare ori în alte poziții chinuitoare. Popa dă exemplele lui Constantin Lupoaie, Aurel Stoica, Virgil Maxim, Dumitru Neagu, Constantin Ismana, care nu au fost lăsați să doarmă vreo 10-14 zile1. Prima intervenție de calmare a spiritelor i-a aparținut lui Gheorghe Sucegan, în martie 1951, care a stat de vorbă cu cei
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Popa „Țanu” că nu recunoaște cele declarate, astfel că Pușcașu și Stoian au fost puși să îl bată din nou până a cedat 1. Între iulie și septembrie 1951, la camera 99 au fost torturați Virgil Maxim, Titi Stoica, Constantin Lupoaie, Aurel Obreja, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Mihai Timaru, Constantin Teja și alții. În luna august au sosit două loturi de la Pitești, printre ei fiind și Țurcanu, pe care Popa l-a pus rapid la curent cu activitatea din penitenciar. Țurcanu
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
Gheorghe P. Neagu, Alexandru Matei, Constantin T. Vaman, Constantin N. Barbă, Dezméri Zsombor, Aurel Obreja, Virgil Maxim, Aurelian Marcu Stoica, Drohobeczky Attila Anton, Ion Pangrate, Constantin Teja, Sabin Vandor, Dumitru Neagu, Ion Ismana, Gabor Chirică, Gheorghe Chirculescu, Octavian Tomuța, Constantin Lupoaie, Alexandru Piticaru, Vintilă Vais și Liciniu Blaga. Sentința nr. 32 din 10 noiembrie 1954 a fost dată la București de către Tribunalul Militar pentru Unitățile MAI, prin completul de judecată format din general-maior Alexandru Petrescu, locotenent-colonel Gheorghe Eftimie, asesorii maior Teodor
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
pe notele pentru mutarea acelor deținuți care urmau să fie torturați (scrise de Popa și Ionescu), își punea semnătura Avădanei 2. Virgil Maxim povestește un episod premergător procesului, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați în ceea ce privește evenimentele de la Gherla și că trebuie să spună
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
iar în martie 1950 a fost transferat disciplinar la Jilava, împreună cu alți 25 de elevi. După mai bine de un an de detenție în condiții grele la Jilava, prin iunie 1951, Maxim a fost dus la Gherla, împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Dumitru Neagu și Ismana, într-o cameră de la etajul I, unde au sesizat atât încercări de a fi trași de limbă, cât și de a fi preveniți de pericol prin priviri. La începutul lui iulie 1951, cei șase au
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
și Maxim la Jilava, pentru cercetări, dar nu a recunoscut nimic, întrucât bănuia că se urmărea acuzarea sa în proces. Virgil Maxim povestește un episod anterior procesului 2, când a fost scos pe culoarul parterului închisorii Gherla împreună cu Titi Stoica, Lupoaie, Obreja, Neagu, Tomuța, Barbă, Vamanu, Pangrate, Teja și alți câțiva studenți și muncitori (cu toții aveau să fie martori în proces). Crispați, Livinschi și Mărtinuș le-au spus că vor fi anchetați cu privire la ceea ce s-a întâmplat la Gherla și că
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
de Stoian și Cobzaru 4. De la Târgșor a fost mutat la Gherla, unde a făcut cunoștință cu acțiunea violentă, prima dată fiind iscodit într-o celulă, apoi introdus pentru torturi în camera 99, unde s-a reîntâlnit cu Maxim, Stoica, Lupoaie, dar și cu Stoian și Cobzaru. Susține că, în afară de bătăi, au fost puși să se scuipe unul pe altul în gură, iar unii să ingereze fecale ori să sărute un falus și un sex femeiesc făcute din săpun, care ar
[Corola-publishinghouse/Science/2118_a_3443]
-
lui Bucur Ciobanul fiind preot la Biserica Sapienței din București. Călugărul Arsenie Papacioc venea alături de Naidim. Doi sfinți ai închisorilor comuniste, unul călugăr preot, celălalt frate de cruce. Virgil Maxim împreună cu frații lui de cruce Aurel Obreja, Ioan Ismană, Constantin Lupoaie, Dumitru Neagu și Marcu Aurelian Stoica înfruntaseră la Gherla torționarii cei mai sadici în frunte cu Eugen Țurcanu și au ieșit biruitori, aici în Aiud înverșunați într-o rezistența pasivă, care exaspera bruta de Crăciun, treceau senini prin toate încercările
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
prevede măsuri drastice de depistare și localizare a focarului de infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite 4.1.10. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată și calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită în toate țările cultivatoare
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
infecție. M. Acimovic (1962) precizează că cea mai neindicată premergătoare pentru floarea soarelui este lucerna, pe care această ciupercă se înmulțește nestingherit. Boli produse de plante parazite 4.1.10. Lupoaia (verigelul) Orobanche sp. Plantă parazită cunoscută sub numele de lupoaie sau verigel, poate produce pagube însemnate de până la 70-80 % din producție, aceasta fiind afectată și calitativ prin reducerea procentului de ulei din seminte. Planta este întâlnită în toate țările cultivatoare de floarea soarelui. În România, Tr. Săvulescu și col., o
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
una din metodele de combatere, prin răspândirea pe teren a resturilor mărunțite la moara cu ciocănele. Semințele pornesc în vegetație, dar neavând pe ce parazita, tânăra plantulă va muri. Floarea soarelui poate fi parazitată uneori și de Orobanche ramosa L., (lupoaia cu tulpină ramificată) plantă ce are înălțime mai mică, 10-40 cm și tulpina ramificată, de culoare gălbuie. Combatere. Tarlalele infestate cu semințe de Orobanche vor fi cultivate cu cereale sau leguminoase și abia după 4-6 ani se va putea cultiva
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
ramificată, de culoare gălbuie. Combatere. Tarlalele infestate cu semințe de Orobanche vor fi cultivate cu cereale sau leguminoase și abia după 4-6 ani se va putea cultiva floarea soarelui. Sămânța de floarea soarelui va trebui să nu conțină semințe de lupoaie. Pe suprafețe mici, se recomandă prașile repetate executate înainte de apariția florilor deoarece, dacă planta este tăiată după înflorire, substanțele din tulpină reușesc să matureze semințele. Repetarea prașilelor este necesară întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
semințele. Repetarea prașilelor este necesară întrucât tulpinile plantei parazite nu apar toate odată, ci pe rând. Cea mai eficientă metodă este alegerea de soiuri și hibrizi rezistenți la această plantă parazită. Soiurile cu înrădăcinare profundă sunt mai puțin parazitate de lupoaie a căror semințe nu germinează la adâncime mare. În anul 2001 au fost omologați 13 hibrizi. În funcție de atacul din anii precedenți al ciupercilor sau a plantei parazite, se va alege pentru noua cultură unul dintre următorii hibrizi (tab. 3). R
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
parazita în condiții de secetă rădăcinile și baza tulpinilor, producând veștejirea și uscarea plantelor. Soiurile nou omologate în 2001 Eliza,Nineta, Radu, și Șumuleu, prezintă o bună rezistență față de această ciupercă. Mucegaiul cenușiu Botrytis cinerea; Plante parazite: cuscuta Cuscuta epilinum; lupoaia Orobanche ramosa L. 5.2. Bolile cânepei Viroze 5.2.1. Mozaicul cânepei Cannabis mosaic virus Viroza cunoscută și sub numele de pătarea în dungi, a fost semnalată în 1941 în Germania de către Röder și apoi în 1950 în Cehoslovacia
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
produse de ciuperci și plante parazite ale cânepii. putregaiul cenușiu Botrytis infestans; pătarea brună a frunzelor Dydimella arcuata; arsura frunzelor de cânepă Mycosphaerella cannabis; pătarea cenușie a tulpinilor Dendrophoma marconii; înnegrirea tulpinilor Cladosporium herbarum; veștejirea cânepii Fusarium sp. Cuscuta și lupoaia Soiul Diana omologat în 2001 este rezistent la lupoaie. CAP. VI. BOLILE TUTUNULUI ȘI HAMEIULUI 6.1. Bolile tutunului Viroze 6.1.1. Pătarea inelară a tutunului Tobacco ringspot virus Virusul studiat încă din 1927, produce boli grave la tutun
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]