384 matches
-
proprie. "Apoi, procurorii care au lucrat în dosarele penale puneau concluzii asupra faptelor săvârșite, a vinovăției și solicitau aplicarea unei pedepse corespunzătoare, judecătorul fiind acela care condamna sau achita. Cu toate acestea, judecătorii nu sunt cuprinși în legea criticată." Legea lustrației creează "o imensă paradigmă, și anume: trebuiau să fie aplicate legile în vigoare, în condițiile în care acestea erau adoptate de un regim comunist care a căzut în 22 decembrie 1989. Dacă aceste legi au fost aplicate, persoana în cauză
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
este incriminarea unei întregi categorii profesionale, "care nu a făcut altceva decât să aplice un sistem legislativ format preponderent din Codul penal și Codul de procedură penală, care, cu modificări impuse de politica penală, sunt în vigoare și azi." Legea lustrației contravine prevederilor constituționale ale art. 11 alin. (2) și art. 20, prevederilor art. 19, 20 și 21 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, art. 19 și 25 din Pactul internațional cu privire la drepturile civile și politice, precum și art. 8, 10, 11
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
prevederilor legale criticate. Potrivit dispozitivului Hotărârii nr. 1 din 7 martie 2012 pronunțate de Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, s-a dispus sesizarea Curții Constituționale pentru a se pronunța asupra aspectelor de neconstituționalitate cuprinse în Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. Din analiza considerentelor hotărârii, rezultă
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
lit. a) din Constituție sub aspectul titularului dreptului de sesizare, și anume Secțiile Unite ale Înaltei Curți de Casație și Justiție. Examinând sesizarea de neconstituționalitate, Curtea constată următoarele: I. La data de 19 mai 2010, Parlamentul României a adoptat Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989. În temeiul art. 146 lit.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
structurile și aparatul represiv al fostului regim totalitar comunist. Răspunderea juridică, indiferent de natura ei, este o răspundere preponderent individuală și există numai întemeiată pe fapte juridice și acte juridice săvârșite de o persoană, iar nu pe prezumții." ... b) "Legea lustrației este excesivă în raport cu scopul legitim urmărit, deoarece nu permite individualizarea măsurii. Această lege instituie o prezumție de vinovăție și o adevărată sancțiune colectivă, bazată pe o formă de răspundere colectivă și pe o culpabilizare generică, globală, făcută pe criterii politice
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
ales în funcții și demnități, aceasta nu reglementează un mecanism adecvat în scopul stabilirii desfășurării unor activități concrete îndreptate împotriva drepturilor și libertăților fundamentale. Cu alte cuvinte, legea nu oferă garanții adecvate de control judiciar asupra aplicării măsurilor restrictive." ... c) "Lustrația este permisă doar cu privire la acele persoane care au luat parte efectiv, împreună cu organizații ale statului, la grave încălcări ale drepturilor și libertăților omului." ... d) "Art. 2 din legea supusă controlului de constituționalitate prevede una dintre principalele sancțiuni colective care vizează
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
structuri politice și ideologice. Dispozițiile acestui articol de lege contravin prevederilor constituționale ale art. 37 și 38 prin care se consacră dreptul de a fi ales, cu interdicțiile expres și limitativ menționate. Este evident că dispozițiile art. 2 din Legea lustrației excedează cadrului constituțional, prevăzând o nouă interdicție dreptului de acces în funcțiile publice, care nu respectă art. 53 din Constituție referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți." ... e) "Legea lustrației aduce atingere principiului neretroactivității legii consacrat în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
evident că dispozițiile art. 2 din Legea lustrației excedează cadrului constituțional, prevăzând o nouă interdicție dreptului de acces în funcțiile publice, care nu respectă art. 53 din Constituție referitor la restrângerea exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți." ... e) "Legea lustrației aduce atingere principiului neretroactivității legii consacrat în art. 15 alin. (2) din Constituție, potrivit căruia "Legea dispune numai pentru viitor, cu excepția legii penale sau contravenționale mai favorabile". Legea se aplică pentru fapte și acțiuni săvârșite după intrarea ei în vigoare
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
favorabile". Legea se aplică pentru fapte și acțiuni săvârșite după intrarea ei în vigoare. De aceea, nu se poate pretinde ca, respectând legile în vigoare și acționând în spiritul lor, cetățenii să aibă în vedere eventuale reglementări viitoare." ... f) "Legea lustrației a fost adoptată după 21 de ani de la căderea comunismului. De aceea, caracterul tardiv al legii, fără a avea în sine un rol decisiv, este considerat de Curte ca fiind relevant pentru disproporționalitatea măsurilor restrictive, chiar dacă prin acestea s-a
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
urmărit trebuie privită, în fiecare caz, prin prisma evaluării situației politice a țării, precum și a altor circumstanțe." ... II. Ca urmare a pronunțării deciziei Curții Constituționale, Senatul României, în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 26 aprilie 2011, a reexaminat legea lustrației și a respins-o. Proiectul de lege a fost înaintat Camerei Deputaților pentru a se pronunța în calitate de Cameră decizională. Camera Deputaților a reluat în dezbatere legea lustrației, adoptând la data de 28 februarie 2012 o reglementare cu un conținut juridic
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
în calitate de primă Cameră sesizată, în ședința din 26 aprilie 2011, a reexaminat legea lustrației și a respins-o. Proiectul de lege a fost înaintat Camerei Deputaților pentru a se pronunța în calitate de Cameră decizională. Camera Deputaților a reluat în dezbatere legea lustrației, adoptând la data de 28 februarie 2012 o reglementare cu un conținut juridic diferit. III. Potrivit dispozițiilor art. 147 alin. (4) din Constituție, deciziile pronunțate de Curtea Constituțională sunt general obligatorii și au putere numai pentru viitor, având aceleași efecte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
ansamblul său, Curtea reține că pronunțarea unei astfel de decizii are un efect definitiv cu privire la acel act normativ, consecința fiind încetarea procesului legislativ în privința respectivei reglementări. Or, în condițiile în care Senatul și Camera Deputaților au procedat la reexaminarea Legii lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 și au adoptat legea, chiar
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
alin. (4) din Constituție, precum și al art. 11 alin. (1) lit. A.a), al art. 15 alin. (1) și al art. 18 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 , CURTEA CONSTITUȚIONALĂ În numele legii DECIDE: Admite sesizarea și constată că Legea lustrației privind limitarea temporară a accesului la unele funcții și demnități publice pentru persoanele care au făcut parte din structurile de putere și din aparatul represiv al regimului comunist în perioada 6 martie 1945-22 decembrie 1989 este neconstituțională. Definitivă și general
EUR-Lex () [Corola-website/Law/241334_a_242663]
-
Wałesa a fost acuzat de a fi fost informator al poliției secrete "Służba Bezpieczeństwa", cu numele de cod „Bolek” la începutul anilor 1970. La 11 august 2000, Curtea de Apel din Varșovia, "V Wydział Lustracyjny", a stabilit că declarația de lustrație a lui Wałęsa este adevărată — că el nu a colaborat cu regimul comunist. O carte din 2008, foarte controversată, scrisă de istorici de la Institutul de Memorie Națională ("IPN"), Sławomir Cenckiewicz și Piotr Gontarczyk în care Wałęsa este acuzat de colaborare
Lech Wałęsa () [Corola-website/Science/304206_a_305535]
-
dosarului; mai mult decât atât, a creat un precedent juridic în România după 70 de ani de negură în sistemul judiciar. În noiembrie 2011 începe cea mai lunga greva a foamei - 100 de zile - pentru Legea Imprescriptibilității Crimei și Legea Lustrației. În 1992 se înscrie în Partidului Confederația Organizațiilor Revoluționare din România (CORD), devenind membru fondator. CORD a fuzionat prin absorbție cu Uniunea Democrat-Creștină (UDC). Mărieș a devenit președinte al organizației de tineret a UDC. S-a retras vremelnic din politică
Teodor Doru Mărieș () [Corola-website/Science/323226_a_324555]
-
omului, ale femeilor și ale minorităților, dreptatea socială, dreptatea de mediu, operând cu trei categorii mari de ideologii: pluraliste, hibride și moniste. A fost interesată de analiza modul manipulativ politic în care a fost utilizate conflictele derivate din strategiile de lustrație în România. De asemenea, ea a coordonat o primă cercetare națională asupra eticii în universitățile românești și a proiectului de cod etic adoptat de către Ministerul Educației și Cercetării în 2005. A susținut un curs de etică aplicată la masteratele de
Mihaela Miroiu () [Corola-website/Science/304332_a_305661]
-
De asemenea, este membru al Comisiei parlamentare de anchetă privind efectuarea unui control parlamentar asupra activității Societății Române de Televiziune și Societății Române de Radiodifuziune. Împreună cu parlamentarii liberali Mona Muscă, Viorel Oancea și Mihăiță Calimente, Cioroianu a inițiat proiectul Legii lustrației (care prevedea interzicerea foștilor lideri ai PCR și ai UTC să dețină funcții publice pe o perioadă de cel puțin 10 ani). Varianta radicală propusă în același timp de către parlamentarii de la Partidul Inițiativa Națională, este o preluare a "Proclamației de la
Adrian Cioroianu () [Corola-website/Science/302896_a_304225]
-
clujene de sociologie din anii 1920-1925, fondată de Ion Clopoțel (http://fr.groups.yahoo.com/group/societatea de maine/) cu în jur de 150 de membrii stabili. Militează pentru Procesul comunismului, pentru reprezentarea drepturilor victimelor sistemului penitenciar și carceral comunist, pentru aplicare lustrației și pentru reintegrarea lui Paul Goma în drepturile sale cetățenești, redactînd singur sau în colaborare cu intelectualii Ioan Roșca, Valerian Stan, Flori Stănescu, Mircea Stănescu, proteste și apeluri diverse. S-a recăsătorit în Franța a treia oară cu Marie-Claire, ziarista
Dan Culcer () [Corola-website/Science/300140_a_301469]
-
1928, Ciumați, Prahova, România - d. 5 decembrie 2008, București, România) a fost un om politic român, fost deținut politic, fost senator de orientare creștin-democrată (PNȚ-CD), președinte al Asociației Foștilor Deținuți Politici din România, inițiatorul Legii Deconspirării Securității și al Legii Lustrației, proiecte vehement contestate de cei vizați. Din 1990 a fost membru al CPUN, senator în două legislaturi (1992-2000), președinte al Asociației Naționale a Foștilor Deținuți Politici din România - A.F.D.P.R. -, din 1990 și Președinte al Uniunii Internaționale a Foștilor Deținuți
Ticu Dumitrescu () [Corola-website/Science/304112_a_305441]
-
curaj în sediul Comitetului Central, participând la evenimentele de atunci. De atunci s-a implicat în lupta pentru edificarea democrației în România, iar ca parlamentar a inițiat o serie de legi dintre care amintim Legea deconspirării Securității („Legea Ticu”), Legea lustrației, Legea anulării condamnărilor politice din perioada comunistă, Decretul Lege nr. 118 pentru acordarea unor reparații și drepturi foștilor detinuți politici, etc. S-a afirmat în activitatea PNȚCD fiind prieten apropiat al lui Corneliu Coposu. După 2003 se retrage din activitatea
Ticu Dumitrescu () [Corola-website/Science/304112_a_305441]
-
vizitat“ (Mt 25, 36). Animatorii întâlnirii sunt membrii grupului de tineret din Parohia Timișoara - Mehala. ( L. S.) Simpozion Sâmbătă, 11 februarie, de la ora 12, în sala de ședințe a Consiliului Local al orașului Bocșa va avea loc simpozionul „Comunism - Revoluție - Lustrație“. La manifestarea coordonată de Societatea „Timișoara“ și-au confirmat participarea, printre alții, istoricul și parlamentarul Adrian Cioroianu, revoluționarul Viorel Oancea, scriitorul Florian Mihalcea, președintele societății sus-menționate. ( I. B.) Management de mediu Direcția de formare și perfecționare profesională din cadrul Camerei de
Agenda2006-06-06-stiri () [Corola-journal/Journalistic/284733_a_286062]
-
eu ceva în loc de „noapte bună”? Cornel Nistorescu: Da, te rog. Corina Drăgotescu: Veți fi lustrat? Ați fost secretar UTC? Mihai-Răzvan Ungureanu: Am fost secretar UTC la liceu. Corina Drăgotescu: Veți fi lustrat? Ați avut o poziție destul de nuanțată față de Legea lustrației. Mihai-Răzvan Ungureanu: Nu, eu am spus lucrurile în felul următor. La 15 ani, datorită rezultatelor pe care le aveam la școală, am fost olimpic, echipa internațională, laureat... Cornel Nistorescu: Știu, citeați de la patru ani... Mihai-Răzvan Ungureanu: ...tot felul de chestii
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
dacă ești sau nu ești membru supleant în CC al UTC, și asta nu însemna la 16 ani că ești nomenclaturist, că aveam parte de aceeași coadă și de aceeași bucată de salam. Corina Drăgotescu: Deci, veți suferi de pe urma Legii lustrației? Vă veți da la o parte? Mihai-Răzvan Ungureanu: Față de ceea ce am spus eu apropo de Legea lustrației, lucrurile trebuie așa puse. Legea lustrației, în momentul de față, atacă absolut categoric, și nu fapte. Or, în cazul acesta, nu este o
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
ani că ești nomenclaturist, că aveam parte de aceeași coadă și de aceeași bucată de salam. Corina Drăgotescu: Deci, veți suferi de pe urma Legii lustrației? Vă veți da la o parte? Mihai-Răzvan Ungureanu: Față de ceea ce am spus eu apropo de Legea lustrației, lucrurile trebuie așa puse. Legea lustrației, în momentul de față, atacă absolut categoric, și nu fapte. Or, în cazul acesta, nu este o lege bine alcătuită. Dacă această funcțiune pe care a avut-o un copil sub 18 ani este
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]
-
parte de aceeași coadă și de aceeași bucată de salam. Corina Drăgotescu: Deci, veți suferi de pe urma Legii lustrației? Vă veți da la o parte? Mihai-Răzvan Ungureanu: Față de ceea ce am spus eu apropo de Legea lustrației, lucrurile trebuie așa puse. Legea lustrației, în momentul de față, atacă absolut categoric, și nu fapte. Or, în cazul acesta, nu este o lege bine alcătuită. Dacă această funcțiune pe care a avut-o un copil sub 18 ani este o funcție lustrabilă, evident că trebuie
[Corola-publishinghouse/Administrative/2017_a_3342]