156 matches
-
la Frossard e de o spontaneitate care ar putea fi "inacceptabilă pentru spiritele contemporane", după cum el însuși mărturisește. În plus, fiecare dintre cei trei autori cu origini evreiești va îmbrățișa o altă ramură a creștinismului: Steinhardt ortodoxia, Frossard, catolicismul, Wurmbrand, luteranismul. Așadar, cum am subliniat și mai înainte, procesul convertirii lui Steinhardt este unul de lungă durată, începând încă din copilărie, el însuși mărturisind că era fascinat, copil fiind, de sunetul clopotelor din Pantelimon, de bisericile creștine în general. Apoi, deși
Literatură și convertire by Adrian Vasile SABĂU () [Corola-publishinghouse/Science/984_a_2492]
-
ar rezulta așadar că prinții catolici puteau s-o folosească pentru a-și consolida statele dar n-o puteau controla, riscînd în orice moment să o piardă, grație diferitelor proiecte ale papalității romane. În schimb, fie că se revendicau din luteranism, din calvinism sau din vreun anumit intermediar, prinții protestanți nu erau expuși unui astfel de risc. Nici o biserică organizată ierarhic nu putea să le opună prestigiul sau dispozițiile proprii. Mai mult decît atît, clerul protestant prezent pe teritoriul acestora se
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
orașelor și cantoanelor suedeze, mai întîi sub impulsul reformatorului Zwingli la Zürich, apoi sub autoritatea lui Calvin la Geneva. De aseme-nea s-a întins și asupra marilor regate ale Europei de Nord. Din 1527, Gustav I Vasa a trecut la luteranism, inaugurînd astfel prima biserică de stat reformată. Vecinul său danez, care stăpînea atunci și Norvegia, l-a imitat în 1536, cu toate că, în acest interval, Henri VIII al Angliei promulghează în 1534 Actul de supremație care pune bazele bisericii anglicane și
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
cu-adevărat crucială. Iată pentru ce este riscant a pretinde că se poate pune în evidență diferența ce separă populațiile de religie ortodoxă, ancorate în particularismul lor etno-confesional, de populațiile catolice care se sustrag acestei pulsiuni. Balticii profesează catolicismul sau luteranismul. Paralel, Bulgaria ortodoxă se menține destul de liniștită, în timp ce catolica Slovacie se dedă deliciilor intoleranței naționale într-un mod totuși temperat. Cît despre Croația devotat papistă aceasta nu are nimic de invidiat la ortodoxa Serbie, în această privință. Faptul că, ostracismul
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
în timp o oarecare cultură "avansată", aparținătoare în special clerului. Renașterea și Reforma au urmat același traseu ca în Suedia. Interesant este că în spațiul nordic, Renașterea a fost mult întârziată și a survenit abia după adoptarea Reformei, în formula luteranismului. Totodată, Reforma a determinat și folosirea limbii finlandeze ca limbă de cult și, implicit, a marcat începutul afirmării ei ca limbă de cultură. Expansiunea Imperiului Țarist a dus la cucerirea teritoriului finlandez în 1808. Aceasta a însemnat însă ridicarea la
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
numi astăzi, perspectiva imagologică, aceea a oglindirii în ochii străinilor a viziunii religioase a poporului român. Autorul pleacă de la presupoziția corectă a existenței în spațiul românesc a celor două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
două ramuri esențiale ale creștinismului: Ortodoxia și Catolicismul la care se adaugă luteranismul, deși am prefera termenul de protestantism care acoperă o realitate religioasă mult mai cuprinzătoare. Trecem peste faptul că nu împărtășim poziția lui Simion Mehedinți de a considera luteranismul (protestantismul) ca ramură a creștinismului european pentru simplul argument că acesta nu admite Predania, Tradiția Bisericii Creștine, unicul îndreptar de funcționare a doctrinei creștine, aceasta pentru a nu mai aminti de contradicția flagrantă a principiului sola Scriptura în detrimentul hermeneuticii patristice
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
rol al episcopului Romei nu putea fi asimilat nici cu o infailibilitate doctrinală sau morală, nici cu o putere juridică asupra celorlalți episcopi, întrucât acest lucru nu îi era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
era conferit de nici un sinod 20. După prezentarea acestor diferențe specifice între luteranism și catolicism cu privire la câteva aspecte ecleziologice esențiale, Mircea Vulcănescu oferă, sub forma unor concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
concluzii semnificative, un punct de vedere ortodox extrem de original. Astfel, din perspectiva Răsăritului ortodox, luteranismul și catolicismul reprezintă "două fețe sparte ale unui creștinism originar, unic, rămas nedespicat în Răsărit între fața lăuntrică și cea din afară". Pentru filosoful român, luteranismul întrupează pe bună dreptate "prețul spiritual al păcatului pe care l-a săvârșit catolicismul, când, spărgând comunitatea de iubire a Bisericii lui Hristos, a opus autoritatea văzută libertății duhovnicești, încercând să substituie unității nevăzute a inimilor unitatea văzută a credinței
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
expulzat principiul major al libertății interioare, "cu care fusese înfrățit în comunitatea originară de iubire, în autoritatea liber consimțită". Acest principiu care s-a constituit ulterior autonom și antagonic, ca spirit de protest, de eliberare, marchează medievalitatea germană. De aceea, luteranismul semnifică "precipitatul ultim, închegarea lui doctrinară pe tărâmul religios la sfârșitul Evului Mediu". Mircea Vulcănescu remarcă cu profundă îndreptățire faptul că spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
spiritul luteran îl precede pe Luther, el regăsindu-se la frățiile libere ale Sfântului Duh la Meister Eckhardt, la Tauber, la Böhme, ca și în întreaga mistică occidentală. Perceput nu din prisma structurii sale doctrinare, ci a dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dominantelor sale spirituale, luteranismul rămâne "prețul unui păcat specific al Apusului, la care privim cu tristețea cu care se privesc toate rupturile, mai ales când îi suportăm prețul petecelor". Analiza lucidă și profundă a lui Mircea Vulcănescu cu privire la raportul dintre luteranism și catolicism reprezintă o secvență importantă a demersului elitei intelectuale interbelice, îndeosebi a celei criterioniste, de arheologie confesională, atât de necesară înțelegerii realității spirituale, asigurând premisele unui dialog ecleziologic firesc și fecund. Partea a III-a Intelectualitatea și Tradiția Actualitatea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
interzice îmbrăcămintea luxoasă, mesele îmbelșugate, blasfemia, cărțile "papiste" sau mondene, cîntecele frivole. Fiecare cetățean trebuie să asiste la slujbe, să asculte de pastori și să țină cuvîntări. În ciuda unor opoziții, Geneva devine încet Roma calvinismului. Chiar în momentul în care luteranismul începe să obosească, reforma calvinistă se dezvoltă peste tot în Europa. Încîntați de caracterul ei radical, burghezi și meseriași, nobili și țărani aderă la mișcare. Primele țări europene în care își face apariția sînt Franța (mai ales în bazinul parizian
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
să depună jurămîntul, este executat (1535), iar baronii catolici din Nord, care s-au răsculat, sînt înfrînți. Ordinele religioase sînt desființate sau secularizate, iar bunurile lor confiscate. Ruptura cu Roma nu înseamnă totuși trecerea de partea Reformei: în ciuda înclinării spre luteranism a unora dintre episcopi, regele susține doctrina tradițională a Bisericii și pînă la moarte (1547) întețește persecuțiile împotriva protestanților. După moartea lui Henric al VIII-lea, Anglia este guvernată de Lordul Protector Somerset (Eduard al VI-lea este minor), favorabil
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Reformei în Imperiu face mai ales problematică unitatea poporului creștin și, în consecință, visul imperial al lui Carol. Chiar în momentul în care victoria de la Pavia îi permitea, pe plan politic, să dea proiectelor sale un început de materializare, expansiunea luteranismului i le compromite pe plan religios. Răspîndirea Reformei îi servește, în tot cazul, lui François I. Eliberat din Madrid în urma unor tratative costisitoare, imprudentul rege anunță că nu va respecta clauzele "burgunde". François I este susținut de vigoarea neașteptată a
Istoria Europei Volumul 3 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/963_a_2471]
-
Romă“ a românilor). Germanii (sași, ai căror strămoși au emigrat Începând de pe la mijlocul secolului al XII lea În cea mai mare parte din regiunile nord-vestice ale Germaniei, unii dintre ei rude Îndepărtate ale saxonilor care au trecut În Anglia) Îmbrățișaseră luteranismul. Ungurii erau Împărțiți Între reformați (calvini), catolici și unitarieni. În procente, tabloul religios al Transilvaniei se Înfățișa astfel: greco-catolici — 31,1%; ortodocși — 27,7% (singura regiune, Împreună cu Maramureșul istoric În care ortodocșii nu ocupau prima poziție); reformați — 15,5%; romano-catolici
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
catolici cît și luterani, iar secuii catolici, luterani și unitarieni. Către sfîrșitul secolului al șaisprezecelea, bisericile protestante aveau în provincie un statut egal cu cel al catolicilor și reprezentanți în dietă. Cele patru religii recunoscute sau admise erau deci catolicismul, luteranismul, calvinismul și unitarianismul. Reprezentanții clerului tuturor acestor credințe aveau aceleași privilegii ca și nobilii. În general, provincia era organizată în mare parte ca și alte ținuturi ale coroanei ungare. Prin organizațiile lor din cadrul comitatelor și prin poziția lor în dietă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
influențelor străine de mai înainte, se fac, fără să vrea, apărătorii fanariotismului și ai ru 1 Istoricii limbii române, Al. Rosetti, între alții, consideră că primele traduceri românești din medioslava de redacție bulgară s-au făcut după 1519 sub influența luteranismului. Sub aceeași influență au apărut și primele tipărituri românești. sismului, căci înainte de influența europeană de la începutul veacului al XIX-lea, țara era fanariotizată și o urâtă influență rusească se accentua 1. Influența europeană din veacul al XVII-lea fusese înăbușită
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a catolicismului în spațiul românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina catolică............................................. ........................................ 79 VI.4. Ritualuri și reguli catolice ..................................................... ................. 80 VI.5. Structura Bisericii catolice ..................................................... .............. 81 Capitolul VII. Protestantismul ..................................................... ............................... 83 VII.1. Ideile de bază ale luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
românesc ................................ 77 VI.2. Ce este catolicismul? ..................................................... ....................... 78 VI.3. Doctrina catolică............................................. ........................................ 79 VI.4. Ritualuri și reguli catolice ..................................................... ................. 80 VI.5. Structura Bisericii catolice ..................................................... .............. 81 Capitolul VII. Protestantismul ..................................................... ............................... 83 VII.1. Ideile de bază ale luteranismului ..................................................... ....... 83 VII.2. Luteranismul în spațiul românesc ..................................................... ...... 86 VII.3. Femeile la conducerea bisericilor protestante ........................................ 87 VII.3. Ulrich Zwingli ..................................................... .................................. 88 VII.4. Calvinismul ..................................................... ....................................... 88 Capitolul VIII. Neoprotestantismul ..................................................... ....................... 91 VIII.1. Mormonii ..................................................... ........................................... 91 VIII.1.1. Joseph Smith - profetul întemeietor ....................................... 91 VIII.1.2
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
încep misionariatul în ardeal în jur de 1220; teutonii și Ioaniții sunt ordine cu o prezență semnificativă în spațiul transilvan al acelui timp. După lupta de la Mohács din 1526, protestantismul își face simțită din plin prezența în Transilvania. În sud, luteranismul era prezent încă din 1524, iar în nord apar ideile calviniste. „Dieta din 1572 recunoștea existența în Transilvania a patru religii recepte (calvină, luterană, unitariană și catolică) . în secolul al XVI-lea se înregistrează o încercare de revigorare a catolicismului
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
a) Papa; b) cardinalii. În sens literal, cardinalul este „supraveghetorul”, „acela care veghează asupra comunității”. El menținea legătura dintre comunitățile creștine; c) arhiepiscopii; d) episcopii; e) prezbiterii (delegații episcopilor); f) preoții. Capitolul VII Protestantismul VII.1. Ideile de bază ale luteranismului imediat după reforma lui Martin Luther din secolul al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania și în Peninsula Scandinavă, „devenind religia oficială într-un număr semnificativ de principate”. Din 1947
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
al XVI-lea, Biserica luterană va cunoaște un succes social absolut remarcabil. Se va extinde în Germania și în Peninsula Scandinavă, „devenind religia oficială într-un număr semnificativ de principate”. Din 1947, „majoritatea bisericilor luterane sunt afiliate Federației Mondiale a luteranismului...” - o comunitate cu peste o sută de biserici răspândite în mai multe țări și având milloane de membri. Protestantismul se leagă direct de numele lui Martin Luther (1483-1546). „La universitatea din Wittenberg, încă din 1512, Luther a ținut, vreme de
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]
-
jurat că dacă va scăpa cu viață se va dedica în totalitate slăvirii lui Dumnezeu. viața sa consacrată deplin slujirii lui Dumnezeu l-a pus în situația de a scrie o impresionantă operă. unele dintre ideile sale stau la baza luteranismului. * „Dreptatea lui Dumnezeu nu este aceea care Îl judecă pe păcătos, ci aceea care Îl face drept”; * Harul lui Dumnezeu Îl obținem „nemotivat, nemeritat și necondiționat”; * refuză filosofia aristotelică „ca premisă necesară pentru teologie”; * crucea - „principiu al cunoașterii lui Dumnezeu
Sociologia religiilor: credințe, ritualuri, ideologii by Nicu Gavriluță () [Corola-publishinghouse/Science/610_a_1439]