126 matches
-
faptul că provin din Munții Carpați. Depozitele sedimentare cele mai noi sunt cuaternare și se eșalonează pe fâșii cu direcții vest-nord-vest, est-sud-est, care se succed de la nord la sud, ca și formele de relief. Depozitele nisipoase de dune și nisipuri lutoase de interdune ocupă suprafețe întinse în toată zona. În general, nisipul löessic apare sub forma de petice cuprinse in arealul depozitelor de dune nisipoase. Materialul löessic roșcat-lutos apare sub forma de petice mici pe terase. Nisipurile mobile și semimobile apar
Poiana Mare, Dolj () [Corola-website/Science/325209_a_326538]
-
și predominarea culturilor de câmp. Suprafețe comparativ mai mici ocupă culturile pomicole, practic lipsesc viile de soiuri europene. ocupă, în majoritate, bazinul superior al Răutului. În componența învelișului de sol predomină cernoziomurile tipice moderat humifere și levigate, formate pe argile lutoase. Eroziunea solurilor este slab dezvoltată . În comparație cu alte regiuni și raioane pedogeografice ale Republicii Moldova, aici sunt slab răspândite pajiștile (pășunile), arealele de soluri intrazonale, alunecările de teren. Pe alocuri, pe părțile inferioare ale unor versanți, apar la suprafață straturi de argile
Stepa Bălților () [Corola-website/Science/310928_a_312257]
-
produc bălegar în stare lichidă, care necesită o capacitate de stocare suplimentară pentru a se încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
încadra în regulile cu privire la momentul aplicării acestor materiale organice reziduale pe terenuri. 18. Pe solurile nisipoase (soluri care au un strat de suprafață nisip, nisip lutos sau lut nisipos până la 40 cm și care acoperă un subsol nisip sau nisip lutos de până la 80 cm adâncime) sau înguste (soluri care au o grosime de 40 cm sau mai puțin, deasupra rocii de formare, care de obicei este calcar, gresie sau nisip) îngrășămintele organice de diferite tipuri cum ar fi bălegarul animalier
EUR-Lex () [Corola-website/Law/167930_a_169259]
-
printre aceștia peștișori argintii de diferite mărimi, săgetând apa limpede ca lacrima. Într-una din zile, văzu pe malul abrupt al albiei cum apa adusese o salcie dezrădăcinată din lungul luncii și o așezase jumătate în apă, jumătate pe malul lutos. Simona o privi un timp, apoi gândul o duse către ideea că și viața ei poate fi asemuită cu această salcie, care dezrădăcinată de toate ale ei va fi dusă în neștire, când vor porni puhoaiele de toamnă. Salcia îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1550_a_2848]
-
viitor să facă pe Osman să capituleze, atunci pierderea de vreme nu e de loc nefolositoare. Despre un atac cu asalt, cum îl prezic ziarele române, nu poate fi vorba, dintr-o cauză foarte simplă. Prin ploile din urmă pământul lutos s-au inmuiet, încăt înaintarea trupelor de atac ar fi așa de înceată că pierderile ei în drum ar răpi toată probabilitatea succesului. Deocamdată lucrările fortificatorii ale armatei dimprejurul Plevnei au de scop a asigura propriile poziții în contra unei agresiuni
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
care urcau sau coborau, pentru a escalada versanți abrupți și bolovănoși sau pentru a rătăci prin locuri neumblate, unde pădurea se Întuneca amenințător, prin hățișuri de mărăcini, prin rîpi pe fundul cărora clipocea un fir nevăzut de apă, și pripoare lutoase, cu malurile brăzdate de torente. Drumețiile Începuseră să-i placă. Abia cînd se Întorcea din nou acasă avea unele mustrări de conștiință. Se oprea În fața porții și se uita Îndărăt; decît să intre, ar fi preferat să se Întoarcă În
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
înclinați (slab la repede), cu expoziții intermediare, pe amestecuri de gresii, argile și nisipuri, sub păduri de șleau. Solurile sunt morfologic profunde, textura, de la nisipolutoasă la luto-prăfoasă, conținutul de argilă variază între 17,1% și 29,4% și luto-argilos la lutos, unde procentul de argilă ajunge la 44,7%. După gradul de saturație în baza de schimb, solurile sunt de la mezobazice la eubazice. Carbonatul de calciu este levigat pe adâncimi mari. Conținutul de humus variază între 2,37,00%. Suprafața ocupată
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
la moderat înclinați, cu expoziții diferite. Se întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este de 4,60-5,30%. Brune luvice pseudogleizate(succesiunea orizonturilor este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
întâlnesc de obicei, pe alternanțe de argilă, nisip și gresii, sub șleauri de deal cu gorun și fag, goruneto-făgete și mai rar sub făgete. Morfologic, solurile sunt profunde, textura variază de la luto-nisipoasă la lutoasă, în orizonturile Ao și El și lutoasă la argiloasă, în orizontul Bt. Regimul de aerație este bun în primii 30-40 cm și moderat-deficitar în Bt (mijlociu-mic). Cantitatea de humus este de 4,60-5,30%. Brune luvice pseudogleizate(succesiunea orizonturilor este: Ao-Elw-Btw-C). Solurile de acest tip s au
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
expoziție semiînsorită, pe luturi și argile acoperite cu löess, sub păduri de șleau cu gorun și fag. Morfologic, este un sol profund cu un volum edafic mijlociu, volum determinat de apariția orizontului Bt. În orizontul Ao și El textura este lutoasă cu un conținut de argilă fină de 18%, iar în orizontul Bt este luto argiloasă cu 38% argilă fină. Permeabilitatea este normală pe tot profilul, ceva mai mică în Bt, dar fără să provoace pseudogleizarea solului. Cantitatea de humus este
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
în zona Cotnari și pe versantul vestic al Culmii Holmului, la altitudini de 200-400 m pe versanții frământați cu expoziții diferite, moderat până la puternic, pe gresie și marne calcaroase, sub făgete de deal. Sunt soluri puternic carbonatice, loto nisipoase până la lutoase. Conținutul de humus variază între 1,80-3,85%. 2.4. Solurile neevoluate. În această clasă, au fost încadrate solurile puțin evoluate, caracterizate printr-un singur orizont A și el de obicei slab format. Din această clasă au fost identificate, în
Bazinul hidrografic al râului Bahlui în amonte de Cotnari : studiu fizico-geografic by Gheorghe Burican, Ştefania Burican, Constantin Cernescu, Florin Ţăpuşă () [Corola-publishinghouse/Science/431_a_1262]
-
mai cumplită decât cea de acum, cred că În 1952. Din toamnă, părinții mei fuseseră mutați „disciplinar” din satul natal, unde erau ajutați și consiliați de familie, Într-un alt sat la comunei, un cătun periferic, suit pe niște dealuri lutoase, unde se ajungea pe un drumeag veșnic Înnămolit, un fel de râpă străjuită de gard de cătină. Urcau cu greutate căruțele, dar și oamenii. Școala era plasată În fostele atenanse ale unui conac boieresc, acum dispensar. Erau trei camere ce
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
a unui popor”. Semnificația geografică și istorico-geografică a toponimelor face referire la cele două componente ale mediului geografic: componenta naturală și componenta umană. Din punct de vedere al cadrului natural, toponimele exprimă aproape toate elementele acestuia: substratul geologic (Piatra, Nisipitu, Lutoasa etc), resursele subsolului (Păcuri, Slatina, Focul Viu etc), geomorfologia (Măgura, Vârfu, Dâmbu etc), hidrologia (Izvoru, Fântânele, Toplița etc), vegetația (Codrii Vlăsiei, Dumbrava, Stejăretu, Cornul etc), fauna (Dealul Bourului, Zimbroslava etc). Sub aspectul componentei umane, toponimia este la fel de bogată fiind “expresia
SIMPOZIONUL NAȚIONAL CU PARTICIPARE INTERNAȚIONALĂ CREATIVITATE ȘI MODERNITATE ÎN ȘCOALA ROMÂNEASCĂ by Alina-Maria GROSU, Diana-Elena NĂSTURAȘ () [Corola-publishinghouse/Science/91780_a_93142]
-
o realitate poate și mai pregnantă izvora din precaritatea soluțiilor tehnice aplicate până atunci în domeniu. Cum "înmulțirea norodului din oraș" devenise incompatibilă cu numărul redus al cișmelelor (publice și private) existente și cum slaba rezistență a materialului ceramic sau lutos utilizat în fabricarea țevilor reclama cheltuieli repetate și mereu sporite din partea autorităților administrative pentru repararea și întreținerea lor, s-a dispus, prin Regulament, a se căuta și alte surse (izvoare) de captare a apei în împrejurimile Iașilor, care urmau a
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
el, în mult mai scurt timp decât stejarul ni dă trebuinciosul lemn de durat, de lucrat, de ars cu pară și de cărbuni. În vârstă de 60-80 ani crescând la loc potrivit spre soare și în pământ amestecat cu țărnă lutoasă, năsipoasă și neagră, agiunge la o înălțime de 80 pân <la> 112 palme, iar la loc de tot priincios, pân și <la>140 și grosime de 2 pân la 4 palme în diametru; în sfârșit, el crește și trăiește în
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
adânc, pe al cărui țărm de nord sau în imediata lui apropiere, se înșiră cetățile Pedasos, Lirnesos și Teba; urmate, pe coasta de vest a Dardaniei, de Crise și de Larisa, între care se varsă râul Santiois; după ce, la capul Lutos, țărmul se îndreaptă spre nord, la intrarea în golf se află marea insulă Lesbos, urmată, spre nord, în apropierea coastei, de insula Tenedos și de stâncoasa Imbros. Tabăra grecilor se afla chiar la intrarea în strâmtoarea Helespontului (astăzi Dardanele), pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2880]
-
a spațiului arabofon. Sunt regiuni cu secete extreme și prelungite (sub 100 mm. precipitații/an și chiar sub 50 mm.), în care vegetația rară este localizată în spațiile mai umede din lungul uedurilor, între dunele de nisip și în perimetrele lutoase, ce favorizează, după aversele torențiale de scurtă durată, dezvoltarea rapidă a unei vegetații efemere compusă din specii de Tamarix și Balanites (în ueduri), Aristida, Cornulaca și Calligonum (între dune). În părțile mai înalte din Sahara (Hoggar, Tibesti) și din Arabia
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3050]
-
2, specialiștii au identificat pe teritoriul acestei comune următoarele tipuri de material parental (V. Butnaru, 1959): a) - Succesiuni de marne și intercalații subțiri de nisipuri ce constituie substratul cu cea mai mare răspândire în zonă. b) -Depozite loessoide fin nisipo- lutoase uniforme, omogene ca textură,fără stratificații, friabile, se rup în coloane, formând pereți de 2- 8 m. Alcătuiesc un substrat de solificare mai permeabil decât marnele și mai omogen. c) -Marne loessoide cu textura apropiată de a depozitelor loessoide, cu
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
solubile. Solurile aluviale sunt răspândite pe porțiunile inundabile ale șesurilor, unde sedimentarea continuă. Ele au o textură lut- argiloasă. Solurile coluviale sunt răspândite pe colinele dintre versanții văilor și șesuri, ca și pe șesurile văilor înguste. Acestea au o textură lutoasă și lut-argiloasă. Eroziunea solului Factorii naturali, la care s-a adăugat intervenția omului, au favorizat și întreținut procesele de eroziune a solului în zona studiată. În afară de eroziunea de suprafață și de adâncime, un rol important în perturbarea procesului normal de
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
verigi tehnologice esențiale pentru reușita culturii. Specia nu este extrem de pretențioasă în ceea ce privește cerințele față de sol, fiind mult mai tolerantă decât castravetele. Pentru reușita culturii este bine să alegem terenuri plane, nivelate, cu expoziție sudică, permeabile, textură ușoară, nisipo - lutoasă sau luto - nisipoasă și cu un pH corespunzător. Deși nu s-au semnalat până în prezent atacuri păguboase ale agenților patogeni (boli, dăunători) la această specie este bine să nu se revină cu aceeași cultură pe terenul unde a fost cultivată
MOMORDICA CHARANTIA Castravetele amar by Costel Vînătoru () [Corola-publishinghouse/Science/1709_a_92282]
-
în arhivele îngălbenite ale școlilor. Cine leo mai scotoci !?... Între colinele vălurite din partea stângă a văii Bârladului sunt bulucite așezări sătești, probabil răsfirate la începuturi, dar aglomerate astăzi în preajma centrului administrativ. Pe după câteva înălțări cutezante de pământ, vălurind între galbenul lutos și negrul de humă, stă așezat într-un cuib cu vedere doar înspre soare, satul Dodești. Pe aici m-a purtat destinul prin anii 1973-1975, când, împreună cu Theodor, am făcut mai întâi o vizitare a locurilor, unde urma să stăm
Victor Ion Popa și comuna Dodești by MIHAI APOSTU () [Corola-publishinghouse/Science/91678_a_93472]
-
adânc, pe al cărui țărm de nord sau în imediata lui apropiere, se înșiră cetățile Pedasos, Lirnesos și Teba; urmate, pe coasta de vest a Dardaniei, de Crise și de Larisa, între care se varsă râul Santiois; după ce, la capul Lutos, țărmul se îndreaptă spre nord, la intrarea în golf se află marea insulă Lesbos, urmată, spre nord, în apropierea coastei, de insula Tenedos și de stâncoasa Imbros. Tabăra grecilor se afla chiar la intrarea în strâmtoarea Helespontului (astăzi Dardanele), pe
Ahile sau Despre forma absolutã a prieteniei; Ariel sau Despre forma purã a libertãþii by Petru Creţia () [Corola-publishinghouse/Science/1373_a_2881]
-
durerea „de vecii întregi”, chiar sublimate în „frumuseți și prețuri noi” de mânuitorul condeiului, continuă să apese ca o lespede asupra poemului, făcându-l grav, de nu chiar mohorât. De aceea și impresionează zvâcnirea spirituală, creatoare: pentru că o materie grea, lutoasă, e trudnic lăsată în urmă. Nimic din așa ceva în poemul lui D., poate doar o ușoară melancolie ce irizează versurile și atenuează din comicul întâmplărilor. Diferența atât de netă vine poate din faptul că tradiția este, acum, una culturală. Trecutul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286783_a_288112]
-
analoage, de ordin mai mult decât lingvistic, provoacă și unele „originalități” propriu-zis poetice: asonanțe năstrușnice („voce”-„rocii”, „ramuri”-„armuri”, „sticlă”-„spilcă”, „sănii” -„sânii”, „cere-i”-„tăcerii”, „roz”-„orz”, „foamei”-„oameni” ș.a.), aritmii stridente (mai ales în Incantații, 1931), versuri greoaie, lutoase, sfărâmicioase. Cu toate acestea, definitorii pentru poezia lui V. nu sunt infirmitățile, ci reușitele. Adesea, asocieri deconcertante devin imagini de o rară, unele de o neegalată frumusețe: „gândul tău alunecă peste mine ca o sanie peste zăpezi”, „liniștea zumzăie în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290646_a_291975]