95 matches
-
mereu Și doinele horite lin de tatăl meu În mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișor Iar aripile dragostei m-au ocrotit, Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit: Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor. Citește mai mult Cu amintirile de mână vreau să urcPe muntele trecutului ce azi mă cheamăCa pe copilul drag a sa iubită mamă...Prin mărăcinii vieții nu vreau să mă-ncurc.Lumini duioase-n suflet înfloresc subitși-n licărirea lor mă-nvăluie
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
fremăta la geam mereuși doinele horite lin de tatăl meuîn mine răbufnesc - adânci șuvoaie. Acolo m-am născut de mărțișorIar aripile dragostei m-au ocrotit,Am fost copilul răsfățat, prea mult iubit:Un fulg curat de nea sau puf de mâțișor.... XVI. SE SCURGE RUGINA PE FILELE VIEȚII..., de Curelciuc Bombonica , publicat în Ediția nr. 1767 din 02 noiembrie 2015. Când toamna se zbate în lanțuri de-aramă, Pădurile toate se simt pustiite; Își poartă, umile, gălbuia maramă, Pe umărul nopții
CURELCIUC BOMBONICA [Corola-blog/BlogPost/379611_a_380940]
-
le iau cu ei acasă, de binecuvântarea praznicului si le păstrează, folosindu-le pentru nevoile duhovnicești ale familiei și gospodăriei lor (Simeon Florea Marian) Smicelele, ramurile de salcie aduse în Duminica Floriilor, sunt în stare de vegetație înaintată, cu acei "mâțișori" care sunt, din punct de vedere botanic, florile lor deci salcia este înflorită, semn sigur al venirii primăverii, când întreaga fire amorțită în timpul iernii începe să revină la viață, să învieze. Deci aducând în Duminica Stâlpărilor ramuri de salcie înflorită
CÂTEVA ÎNVĂŢĂTURI DESPRE PRAZNICUL INTRĂRII DOMNULUI IISUS IISUS HRISTOS ÎN IERUSALIM – DUMINICA FLORIILOR [Corola-blog/BlogPost/362091_a_363420]
-
aveau pe nimeni. Așa cum furnicile simt de departe mirosul de hrană, la fel și ei se adunaseră în Ogatsu adulmecând zvonul că misionarul sosise aici. Cerul era senin, însă sufla un vânt rece. Fără îndoială la Edo sălciile făcuseră deja mâțișori verzi, dar aici zăpada încă mai acoperea crestele îndepărtate ale munților și pădurile nu se treziseră la viață. Primăvara nu venise încă. Într-unul din centrele de lucru, misionarul aștepta în picioare răbdător ca unul dintre credincioși să-și isprăvească
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2352_a_3677]
-
gândurile voastre despre primăvară și cuvintele subiniate în text. 3. Construiți enunțuri despre primăvară și folosiți virgula într-o enumerare, când desparte două sau mai multe propoziții și în situția când desparte cuvântul care aratâ o strigare de restul propoziției. Mâțișorii Otilia Cazimir A ieșit răchita-n drum. Ce-o mai fi și asta, oare, Că-i din cap până-n picioare Numai motocei de scrum?... Cu mlădițele plecate, Stă pe loc și se socoate: S-ar întoarce - nu mai poate, S-
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
până-n picioare Numai motocei de scrum?... Cu mlădițele plecate, Stă pe loc și se socoate: S-ar întoarce - nu mai poate, S-ar ascunde - N-are unde! I-e rușine de copii, Că din mugurii-aurii I-au ieșit, în loc de flori... Mâțișori! Cerințe: 1. Memorați versurile. 2. Alcătuiți câteva enunțuri despre primăvară în care să utilizați punctual (.), semnul întrebării (?) și semnul exclamării (!). 3.Ilustrați în enunțuri scrierea corectă a ortogramelor: iau/i-au, sar/s-ar. Vara Duiliu Zamfirescu Cu firea ei
Călătorii literare: antologie de texte literare şi nonliterare utilizate în formarea competenţelor de comunicare: clasele a III-a şi a IV-a by Felicia Bugalete, Dorina Lungu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/400_a_1023]
-
avea prima comuniune peste două săptămîni! Bătrîna călugăriță, cu lenta ei exprimare persuasivă pe care o datora protezei, făcea cu noi orele de catehism și, totodată, pe cele de gimnastică. De Îndată ce se făcea frumos afară, lua toată clasa În grădină. MÎțișorii galbeni ai molizilor, florile trandafirii de ciuboțica-cucului, firișoarele de iarbă, buburuzele și musculițele erau purtătorii unor necontenite mesaje afectuoase pe care ni le trimitea Domnul. În veșmîntul ei alb cu o cruce albastru cu roșu pe piept, doamna Marie-Isaure ne
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1977_a_3302]
-
vale tot cerul senin Și în vitrine culoarea noroiului - model de sezon Cerul mohorât - prin frunzișul rărit cânt vesel de scatii Bat clopotele - zbor de porumbei și ciori peste cupole Albul peste alb - din zăpada mieilor răsar ghiocei Tresar apele - mâțișorii salciei plesnesc pe ramuri Vârtejuri de vânt ridicând nisipul spre cer - sosesc graurii Dimineață de martie fără soare - doar triluri pe ram Înfrântă-i iarna - mii de fire de iarbă sulițând cerul În micul scuar - țăcănit de zaruri și ghiocei
BROTACUL DIN LUNĂ. In: Brotacul din lună by Tania Nicolescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/445_a_847]
-
împotriva bolilor - credincioșii se încing cu iovă sfințită să nu- i doară șalele. Copii sunt atinși cu crenguța de salcie ca să crească și să înflorească precum salcia. Când e furtună, pentru a feri casa de trăsnete, se aruncă în foc mâțișori de salcie. Legenda spune că Maica Domnului, auzind că Iisus era răstignit pe cruce, a încălțat opinci, a luat un toiag de oțel și a plecat să-l găsească. În drum s-a întâlnit cu o broască ce a întrebat
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
mănunchi de busuioc megieș - vecin melesteu - mestecău, făcăleț de amestecat mămăliga melițoi - unealtă de zdrobit milă - unitate de lungime (1609, 3 m) minciunoasă - rămășiță de la firele de tors miroi - miri mirtă - mirt mișună - grămadă de spice mîntuș - mihalț; pește mic mîțișor - ramură de salcie înflorită moghilă - movilă molășniță - vreme călduță, cînd se topește zăpada moliftă - molitvă, rugăciune moloșag - moină moroi - strigoi, vîrcolac moșinoi - mușinoi, mușuroi, fur nicar mreajă - unealtă de pescuit murgit - amurg muruială - terci muscă - mustață mică muscă-de-cal - insectă parazită
Credinţe şi superstiţii româneşti: după Artur Gorovei şi Gh. F. Ciauşanu by GOROVEI, ARTUR () [Corola-publishinghouse/Science/1318_a_2879]
-
bĕlŭ, „alb“ + bor, „pin“), Plopi, Plopeni, Plopșor, Topolnița (< Topolna < topol, „plop“), Topolog, Topologeni, Prunet, Prunișor, Slivuța (< sl. sliva, „prun“), Salcia, Sălcuța, Răchita, Vărbilău (Verbilov < sl. vrba „salcie“), Orbău, Gîrbova (deformate prin etimologie populară), Fizeș (< magh. fűz, „salcie“), Rasova (< scr. resa, „mîțișor de salcie“), scorușa, sorbet (< srb „scoruș sălbatic“), Socet, Suceava (< sl. soc, „soc“), Ulmet, Breasta, Bresnița (< sl. brĕstu, „ulm“), Sălaj (< magh. szil, „ulm“ + ágy, „albie de rîu“), Teioasa, Valea Teiului, Lipău, Lipia, Lipova, Lipov (< sl. lipa, „tei“), Hașfalău, Hașag (< magh. hàrságy
101 nume de locuri by Ion Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1350_a_2724]
-
înlcouiesc cu ciorapi de lână pe care îi găsim într-o magazie de haine părăsită a armatei; acolo există și teancuri întregi de maiouri și de foi de cort rezistente la ploaie. La un popas în lunca unui râu ating mâțișori înfloriți. Să fi cântat vreun cuc înainte de vreme? Să fi numărat eu oare de câte ori a cântat? Și pe urmă văd primii morți. Soldați tineri și bătrâni în uniforme ale Wehrmacht-ului. Atârnă în copaci de-a lungul șoselei și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
zboară în jurul lămpii Plouă în noapte - în plasa păianjenului doar o petală Un fluture dă târcoale cănii de ceai - zi senină Echinocțiu - vrăbiile țopăie în cuibul berzei Nuc înmugurit - un pițigoi îngână alt pițigoi Zi ploioasă - pe lespedea de piatră mâțișori de nuc Plouă peste-oraș - guguștiucii clocesc fără umbrelă Pisoiul agață ghemul bunicii - flori pretutindeni 6Mijloc de mai - pianista ascultă sunetul ploii Iaz în pădure - puiul de căprioară surprins de-o broască Mama și fiul ei sub teiul înflorit - liniștea serii
SEMNE DE PRIM?VAR? by Maria Tirenescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83875_a_85200]
-
vânător trofee rare Îi decorează panoplia; Doar unul singur nu apare: Cu el l-a procopsit soția. Domnișoarei X (mare amatoare de pisici) În jurul ei roiesc admiratorii Și-n van cu o speranță mai rămân, Privind-o cum își crește mâțișorii, C-o să adopte și-un cotoi bătrân. Ajutor Ea-i jună, el, cam ofilit Și-i face față anevoie, Însă prieteni au sărit Să-l mai ajute la nevoie. Geometrică Că a urcat pe verticală Frumoasei i se duse fala
NICOLAE PEIU by NICOLAE PEIU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83943_a_85268]
-
fumurii, care cu timpul se brunifică, iar coaja fructelor, se înnegrește și se lipeste de coaja lemnoasă. Bacteria poate pătrunde până la miez, pe care îl înnegrește. Pe vreme umedă, la suprafața fructelor atacate se constată prezența unui lichid bacterian. Amenții (mâțișorii) se brunifică, iar prin polenul infectat boala poate fi transmisă florilor femele; în acest caz fructele abia legate se înnegresc și cad în masă. Fructele ajunse aproape de maturitate pot fi infectate, coaja verde lipindu-se strâns de coaja lemnoasă care
Bolile plantelor cultivate by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/457_a_1435]
-
azi cu dr. Ion Topoliceanu 179, am găsit trei lucrări ale Dv. 1) „Câine lup” (23/34 cm.) ulei, cu semnătură și anul 1932; 2) „Trandafiri” (ulei, 47/33 cm), cu iscălitură; 3) „Natură moartă” (un vas - ceramică neagră cu mâțișori înfloriți, pus pe o masă; alături o carte groasă și în față o scrumieră), ulei, 34/50 cm, cu semnătură și anul 1932 Toate cele trei creații sunt pe carton. Cu proxima ocazie le voi fotografia, pentru a face adăugarea
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Prusiei și Bismarck. După-amiaza primit pe Goluchowsky, vorbit despre Bulgaria, unde se dorește realegerea lui Sandro, noi împotrivă. Seara Elisabeta la teatru. Duminica Floriilor, 3 aprilie/22 martie Vreme de primăvară, nimic verde. Ora 10 capela episcopală. Plimbare cu trăsura. Mâțișori de salcie la mine. După-amiaza audiențe. Seara cu Elisabeta, care stă în pat. Luni, 4 aprilie/23 martie Vreme de primăvară. Înainte de amiază cu Elisabeta. Orele 11-12½ Brătianu, care e mai bine. Este foarte bucuros de călătoria noastră. După-amiaza audiențe
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
slujbă religioasă până la ora 9¾. Plimbare cu trăsura la Șosea. Ora 11½ Costinescu. După-amiaza audiențe. Cu Elisabeta, scris. Leopold la Lisabona. Sâmbăta Patimilor, 9 aprilie/28 martie Furtună, doar +3°R, cumplit de secetos. Ora 10 venit Școala Normală cu mâțișori de salcie, cântat. Pherekyde, Sturdza. După-amiaza ploaie și ninsoare, frig. Cu Elisabeta. Tornielli, care pleacă în Italia. Duminica Paștilor, 10 aprilie/29 martie Vânt rece. Ora 10½ la catedrala catolică, liturghie episcopală până la ora 12, întors. Stöhr. După-amiaza audiențe până la
Jurnal. Volumul I: 1881-1887 by Carol I al României () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2033_a_3358]
-
mare de la Iordan era ținută pentru îndepărtarea molimelor, ale relelor de pe lângă casă. Floriile. Ca toți creștinii ortodocși și noi cei din Costișa sărbătoream Floriile în duminica dinaintea Paștelui. Mergeam la biserică și primeam la sfârșitul slujbei crenguțe de salcie cu mâțișori abia înfloriți (luați din Lunca Sucevei). Acestea erau sfințite și le luam acasă, punându le cu grijă la icoane. Bătrânii spuneau că menirea lor este să aducă noroc și sănătate în casa, care are frică de Dumnezeu. La Ziua Crucii
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
de la cei dragi (prieteni, bărbați etc.). În schimb, ele trebuia să le ofere un mărțișor lucrat de mâna lor. Se întreceau în confecționarea mărțișoarelor. Din timp își procurau mătase albă și roșie, mărgele, fluturi, flori (petale naturale), crenguțe de tisă, mâțișori, pene (foarte mici de păun), plicuri, foi albe etc. Cu multă migală, cu o adevărată măiestrie, lucrau mărțișoarele, dovedind multă ingeniozitate și dibăcie. După ce făceau "cănăfiorii" roșii și albi (care puteau fi niște butucași sau niște rotițe) se trecea la
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
trecea la munca cu acul. Pe o hârtie de forma plicului, albă și lucioasă, se țeseau adevărate broderii, cu mătase. Se aplicau apoi mărgele și fluturi, pe crenguțe subțiri (pentru a simula floricele), sau se puneau penele de păun cu mâțișori (de salcie). Câtă creativitate arătau aceste mărțișoare. Erau adevărate creații artistice. Neîntrecute în aplicarea materialelor pe hârtie s-au remarcat și unele prietene apropiate ale mele, printre care merită amintite Eufrosina Stolarciuc (pictoriță), Aurelia Bida, Viorica Nemțoc, Coca Ciubotariu, Maria
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
care cobora la gârlă. Treceam primul "braț" al râului pe o punte improvizată dintr-un buștean prăvălit peste maluri și lunca ne aparținea. Întâi ne îndreptam spre sălciile pletoase, ce păreau că plâng deasupra albiei. Ce minunate erau ramurile înverzite! Mâțișori pufoși ne îndemnau să ne apropiem. Fiecare, ne-am luat câteva crenguțe și nu ne săturam să-i privim și să i mângâiem. Erau atât de firavi... de nevinovați. I-am luat cu grijă, fără să stricăm aspectul sălciei, fără
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
Vasile luau de pe prund câte o lespede și-o aruncau pe suprafața lină a apei să vadă de câte ori reușeau să atingă albia. Erau parcă într-o întrecere. Eu cu Maria ne oglindeam în undele limpezi și ne admiram coronițele de mâțișori, ce ne încununau capetele. Nu vroiam să ne despărțim de ele. Când Ghiță ne-a strigat să ne adunăm toți la un loc, ne-a zis să nu ne speriem și să-l însoțim la răchita cea bătrână, de lângă bulboană
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
îi prindeam cu mâinile și-i puneam într-o pungă. Mi-amintesc că și eu am avut noroc și m-am ales cu vreo 7-8 peștișori. Ne-am întors acasă, ce-i drept, cam flămânzi de atâta preocupare, dar cu mâțișori și cu câțiva pești. Seara, nu mai conteneam cu povestitul. Tata spunea că ne-am demonstrat prietenia și acesta e mare lucru. Fiecare în viață trebuie să fie om de treabă, să nu lase să crească iarba pe drumul prieteniei
ÎNTÂMPLĂRI NEUITATE... DIN SATUL MEU, COSTIŞA by RĂDUŢA VASILOVSCHI-LAVRIC () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1232_a_1872]
-
În care amândoi aveam treisprezece ani, umblam pe malurile râului Oredej să prind pentru colecție așa-ziși fluturi Parnasieni - Parnassius mnemosyne, mai exact - niște fluturi ciudați de origine străveche, cu aripi lucioase, foșnitoare, semitransparente și cu abdomene mătăsoase, ca niște mâțișori. Căutările mele mă duseseră Într-un hățiș des de racemosa alb-lăptos și de arini negri, chiar la marginea râului rece și albastru, când am auzit deodată clipociri și țipete și din spatele unui tufiș Înmiresmat s-au ivit În fața ochilor mei
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]